Connect with us

Cotidian

Adăposturile civile din România, insuficiente și neconforme: doar 3,21% din populație ar putea fi protejată în cazul unui conflict militar. Județul Brașov este cu puțin peste media națională

Published

on

Un audit realizat de Curtea de Conturi arată că puțin peste 600.000 de persoane ar putea fi adăpostite în zone speciale de protecție civilă în caz de război, ceea ce reprezintă doar 3,21% din populația României. Mai mult, adăposturile existente sunt în mare parte insalubre și rămase la nivelul anilor 1970, iar numărul total al acestora nu este cunoscut cu exactitate.

Lipsa unui inventar și a unei strategii clare

Conform auditului realizat în perioada 2021-2023, autoritățile nu au efectuat în ultimii ani un inventar al locurilor în care civilii pot fi adăpostiți în caz de conflict armat. Curtea de Conturi atrage atenția asupra reglementărilor insuficiente și a lipsei unei autorități centrale care să coordoneze pregătirea acestor adăposturi.

„Adăpostirea, ca parte componentă a protecţiei civile în România, este insuficient reglementată, iar legislaţia existentă trebuie adaptată contextului actual”, menţionează auditorii. „Nu a fost definit riscul de conflict armat, asociat cu adăpostirea populaţiei şi nu a fost stabilită o autoritate cu rol principal pentru activitatea de pregătire a adăpostirii populaţiei în astfel de situaţii excepţionale. În prezent, nu se cunoaşte numărul total al adăposturilor de protecţie civilă şi al adăposturilor simple care se pot amenaja în astfel de situaţii, întrucât cele mai multe autorităţi publice locale nu au inventariat spaţiile de adăpostire”, se precizează în raportul făcut public joi.

Adăposturi învechite și transformate în depozite

Concluziile auditului indică faptul că adăposturile existente fie sunt nefuncționale, fie au fost transformate în alte tipuri de spații, necorespunzătoare pentru protecția civilă.

„Întrucât nu au existat situaţii de conflict armat pe teritoriul României, adăposturile nu au fost utilizate în scopul pentru care au fost construite. În prezent, multe dintre acestea sunt insalubre, impracticabile sau transformate de proprietari în depozite, în timp ce altele au suferit modificări, astfel încât spaţiile respective nu mai corespund normativelor de adăpostire”, se arată în raport.

Dintr-un total de 5.072 de adăposturi de protecție civilă, publice și private, 50,14% (2.543) sunt neoperaționale. Mai mult, 73% dintre acestea au fost construite înainte de 1990.

Dacă sunt luate în considerare și alte spații precum stațiile de metrou, parcările subterane și galeriile tehnice, capacitatea totală de adăpostire a populației ajunge la 5,19% (989.507 persoane), raportat la populația rezidentă de 19 milioane de locuitori.

Recomandările Curții de Conturi

În contextul acestor deficiențe, Curtea de Conturi recomandă o revizuire urgentă a sistemului național de protecție civilă, atrăgând atenția că „actuala organizare a Sistemului naţional de adăpostire din România nu asigură o protecţie suficientă a populaţiei în situaţia unui conflict”.

Totodată, se impune „organizarea şi actualizarea evidenţei adăposturilor de protecţie civilă şi a adăposturilor simple, precum şi o analiză a fondului de adăpostire existent şi stabilirea criteriilor de selectare a adăposturilor care urmează să fie reabilitate”, subliniază raportul.

IGSU: Amenzile nu sunt suficiente pentru a asigura respectarea normelor

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) este instituția responsabilă de verificarea fondului de adăpostire, precum și a construcției de noi adăposturi.

„Potrivit raportului de audit, reprezentanţii ISU au remarcat, cu prilejul controalelor desfăşurate, că aplicarea amenzilor pentru deficienţele constatate nu constituie un instrument coercitiv destul de puternic pentru ca dezvoltatorii imobiliari care au în sarcină construcţia de noi adăposturi să respecte în totalitate legislaţia şi să solicite la recepţia finală a lucrării şi autorizarea pentru construcţia adăpostului de protecţie civilă, aşa cum a fost prevăzut în documentaţia tehnică şi în avizul acordat iniţial”, se arată în concluziile auditului.

Doar 12 localități din județul Brașov au adăposturi civile

În raportul Curții de Conturi a României se menționează că în județul nostru există adăposturi civile în 12 din 58 de localități, respectiv Brașov, Codlea, Făgăraș, Săcele, Ghimbav, Predeal, Râșnov, Victoria, Zărnești, Bran, Fundata, Feldioara. În municipiul Brașov sunt înregistrate 151 de adăposturi cu o capacitate totală de 15.768 de persoane (6,64% din populația municipiului, estimată la 237.589 de persoane).

În județul Brașov sunt 217 adăposturi, cu o capacitate totală de 21.208 de persoane (3,88% din populația județului, estimată la 546.615 de persoane).

Anul trecut, în luna august, reprezentanții ISU Brașov au spus că spații sunt suficiente în caz de război, pentru că mare parte din populație va fi evacuată.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cotidian

Clădirea fostului ICPROA va deveni spațiu pentru învățământ profesional

Published

on

Imobilul situat pe strada 13 Decembrie nr. 96, preluat recent de administrația locală, își va schimba destinația. Potrivit anunțului făcut în plenul Consiliul Local Brașov, de către primarul George Scripcaru, clădirea fostului ICPROA va intra în administrarea Școala Profesională Germană Kronstadt, urmând să fie adaptată pentru activități educaționale.

Decizia a fost comunicată de primarul George Scripcaru, în contextul unei propuneri formulate de consilierul local Sebastian Ichim (USR), care a sugerat transformarea spațiului într-o grădiniță. Edilul a respins această variantă propusă de Ichim, argumentând că structura și configurația clădirii nu permit o astfel de funcțiune și a mai precizat că discuțiile purtate cu reprezentanții unității de învățământ profesional au dus la conturarea actualei soluții.

Preluare în contul unei datorii

Clădirea a intrat în patrimoniul municipiului la finalul anului 2024, în urma unei hotărâri adoptate de deliberativul local în 28 noiembrie. Transferul a fost realizat pentru stingerea unei datorii de 744.973 lei pe care societatea ICPROA SA, aflată în faliment, o înregistra la bugetul local. Pentru finalizarea tranzacției, municipalitatea a achitat diferența până la valoarea stabilită, respectiv 1.584.027 lei.

Proiectul de preluare mai fusese adus în discuție și în mandatul fostului primar Allen Coliban, însă nu a întrunit atunci voturile necesare. În noiembrie 2024, consilierii locali au revenit asupra subiectului, solicitând clarificări privind utilizarea viitoare a imobilului și propunând includerea explicită a unei destinații educaționale sau culturale în hotărârea de Consiliu.

În forma finală, documentul prevedea posibilitatea amenajării unei creșe, grădinițe sau școli, precum și a unor funcțiuni complementare, în contextul în care administrația locală are în vedere recuperarea unui teren de aproximativ 8.000 mp în zonă.

Parte dintr-un plan mai amplu pentru fosta platformă industrială

Primarul a explicat că decizia achiziției este legată și de schimbarea regimului juridic al fostei platforme Rulmentul, care a trecut recent din proprietatea statului în cea a municipiului. Odată cu această mutare, clădirea de pe strada 13 Decembrie completează suprafața deținută de oraș și permite o viziune unitară de dezvoltare.

Edilul a precizat că negocierile cu lichidatorul societății au vizat atât valoarea tranzacției, cât și termenele de plată, astfel încât municipalitatea să închidă procedura în condiții considerate avantajoase.

Continue Reading

Cotidian

Arborii din Parcul de la „Șaguna”, bătrâni și bolnavi. Opt dintre ei vor fi tăiați

Published

on

Universitatea Transilvania din Brașov, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” și Garda Forestieră Brașov au evaluat în ultimele luni arborii periculoși din mai multe zone ale municipiului Brașov, pe listă fiind Tâmpa și Parcul Dima (parcul din fața Colegiului Național Andrei Șaguna). Arborii au fost analizați atât prin metode tradiționale, cât și prin tehnici de ultimă generație, unii arbori fiind studiați cu ajutorul tomografului și a unui echipament care permite realizaea unei rezistograme (analiza inelelor anuale ale arborilor).

Urmează tăierile

În cazul Parcului Dima, rezultatele nu au fost îmbucurătoare, specialiștii precizând că dintre toți cei 52 de arbori analizați sunt bătrâni și bolnavi. În aceste condiții, opt dintre ei vor fi tăiați, iar alți 44 vor fi toaletați.

Pe lista celor care vor fi tăiați este un castan la care, în trecut, coroana s-a rupt de două ori. De asemenea, urmează să fie tăiat și un arbore de lângă stația autobuzelor de pe liniile RATBV „Transport elevi” de pe Șirul Beethoven.

De ce se îmbolnăvesc arborii

Pe de altă parte, specialiștii au menționat că în Parcul Dima, unele scorburi au apărut în dreptul unor crăci tăiate prea târziu, în urmă cu mai multe zeci de ani. De asemenea, ei au menționat că în Brașov, o cauză a agravării sănătății arborilor este turnarea de asfalt, până aproape de trunchi.

O altă cauză, în special în pădurea de pe Tâmpa, este apariția ciupercii de Maciuria, care afectează frasinii. De altfel, arborele care a ucis anul trecut un tânăr care se plimba pe aleea de sub Tâmpa era din această specie și era afectat de ciuperca de Manciuria.
Tot pe Tâmpa au fost identificați arbori afectați de putregai de rădăcină sau de alte boli.

Continue Reading

Cotidian

Decizie oficială la Zărnești: Consiliul Local a interzis jocurile de noroc și pariurile. Brașovul este încă în etapa mesajelor politice pro și contra

Published

on

Dacă la Brașov, problema jocurilor de noroc este la stadiul de mesaje politice, în Zărnești situația a fost tranșată. Astfel, la începutul acestei săptămâni, Consiliul Local Zărnești a aprobat o hotărâre prin care sunt interzise sălile de jocuri de noroc și cele de pariuri. De asemenea, sunt interzise jocurile de noroc și cele de pariurile la distanță.

În aceeași jotărâre se mai arată că măsura nu vizează Loteria Română, care își va putea desfășura activitatea. Proiectul a fost inițiat de primarul Zărneștiului, Alexandru Igrișan (PSD).

Primarul Brașovului și consilierii USR își dispută întâietatea inițiativei

Problema interzicerii jocurilor de noroc a fost ridicată și în municipul Brașov, subiectul fiind discutat și în ultima ședință a Consiliului Local. Astfel, consilierii locali ai USR au anunțat că au depus un proiect de hotărâre privind interzicerea jocurilor de noroc în municipiul Brașov. Primarul Brașovului, George Scripcaru, le-a spus că nu este nevoie de să depună un astfel de proiect și a anunțat că el a spus încă din decembrie că, în cazul în care va permite legislația, va interzice jocurile de noroc.

„M-am consultat și al studiat ordonanța, iar în perioada următoare o vom pune în aplicare”, a declarat primarul.

Un consilier local PSD a ridicat problema veniturilor la bugetul local

În schimb, consilierul local Sorin Bâscă (PSD) a declarat că aceste jocuri de noroc angajează câteva mii de persoane în municipiul Brașov:

„Se plătesc chirii și autorizarea unei astfel de activități, care este absolut legală, implică lipsa datoriilor la bugetul de stat. Din salariile pe care angajații le încasează, cotele defalcate din impozitul pe venit se întorc la Brașov. Dar, bineînțeles, dacă apare ceva pe Facebook, trebuie să ne conformăm, pentru că așa zice Facebook. Rămâne să dezbatem”, a argumentat Bâscă.

Discuțiile privind interzicerea jocurilor de noroc vine în contextul în care Guvernul României a aprobat o ordonanță de urgență care oferă posibilitatea consiliilor locale să decidă dacă astfel de activități se pot desfășuta în localități.

Continue Reading

Trending