Primăria Braşov va reabilita monumentul soldaţilor români căzuţi în „tranşeea morţii“ şi îl va muta la baza Dealului Şprenghi

Dacă în momentul în care s-au împlinit 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial, autorităţile locale braşovene şi asociaţiile veteranilor de război nu au reuşit să ajungă la un numitor comun în ceea ce priveşte amenajarea unui complex monumental în Bartolomeu, în memoria soldaţilor români care şi-au pierdut viaţa pe „tranşeea morţii”, în anul Centenarului Marii Uniri acest lucru s-ar putea întâmpla.

 

Marţi, în şedinţa Comisiei de Circulaţie din Primăria Braşov, a fost avizat proiectul mutării statuii de lângă Gara Bartolomeu, pe un platou amenajat în urmă cu mai mulţi ani la baza Dealului Şprenghi (din spatele Bisericii Sf. Bartolomeu) dar şi amenajarea unui Cimitir de Onoare. Reprezentanţii Primăriei au anunţat că au în plan ca lucrările să fie realizate în cursul acestui an, fără a preciza însă o dată anume. 

Potrivit informaţiilor oferite de purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov, pe platoul de la Dealul Şprenghi se va realiza un soclu pe care va fi mutat vulturul de la Gara Bartolomeu (intersecţia de la Complex), dar vor fi refăcute şi plăcile comemorative, care au dispărut rând pe rând de-a lungul anilor. Se va lua în calcul inclusiv realizarea unei plăci cu inscripţia cuvintelor Reginei Maria: „Nu trebuie să-i plângem pe eroi, ci să-i lăudăm în cântece pentru ca slava numelui lor să treacă în legende”, care se regăseau pe o troiţă existentă în fostul cimitir al eroilor din zonă. De asemenea, pe platou vor fi aduse şi pisaniile eroilor (lespezile inscripţionate de pe monumentele funerare) din Primul Război Mondial, care se găsesc acum în Cimitirul Şprenghi. 

Monumentul de la Bartolomeu este dedicat eroilor căzuţi pe „tranşeea morţii” din regimentul căpitanului Cristescu, cei care, în 1916 au murit apărând Braşovul, în 8 octombrie (după unele surse 10 octombrie). Atunci, după ce câteva zile au tinut piept forţelor germane – austro-ungare pe aliniamentul căii ferate Braşov – Făgăraş, ofiţerii români au decis să se retragă. În 8 sau 10 octombrie, în cursul nopţii, de pe un sector al liniei de apărare trupele s-au retras, însă din cauza lipsei de coordonare, au lăsat o breşă în linia defensivă, motiv pentru care aripa stângă a liniei de trăgători, care se afla înşirată de-a lungul liniei ferate dincoace de gara Bartolomeu spre gara Braşov, rămânând astfel descoperită. Profitând de breşă, în cursul nopţii, soldaţii germani au trecut linia ferată şi, din flanc, au atacat soldaţii români cu două mitraliere şi mai multe grenade de mână, fiind ucişi, în câteva minute 250 de soldaţi, care, chiar şi în condiţiile unui război lipsit de scrupule, cum a fost Primul Război Mondial, puteau fi luaţi pur şi simplu prizonieri.

În toamna anului 1920, societatea Mormintele Eroilor a trimis un reprezentant la Braşov, pe căpitanul Ioan Iorga, care să se ocupe de amenajarea mormintelor căzuţi pe frontul braşovean. Conform primarul de atunci al Braşovului, Ernst Karl Schnell, căpitanul Iorga a găsit în atelierul armatei germane de pe terenul D. Gertner & Co un monument destinat soldaţilor germani îngropaţi în cimitirul din Livada Plăieşilor (azi, strada Constantin Lacea). Reprezentând un vultur aşezat pe un soclu de piatră, monumetul a fost luat şi pus în cimitirul eroilor din Bartolomeu. Cimitirul a fost organizat de-a lungul căii ferate. Într-un spaţiu îngust de numai trei metri, dar lung de peste două sute, au fost înşirate pietrele funerare. În mijlocul lor a fost plasat monumentul. La capătul şirului de morminte, pe o troiţă, inscripţia cuvintelor Reginei Maria: „Nu trebuie să-i plângem pe eroi, ci să-i lăudăm în cântece pentru ca slava numelui lor să treacă în legende»”.

În 1972, comuniştii au dezafectat cimitirul, pentru a putea modifica traseele căii ferate şi a străzii  care trece acum pe lângă Stadionul Tineretului. Oficial, osemintele au fost mutate în cimitirul militar din Şprenghi, însă în realitate au zăcut la marginea şantierului, ca apoi să fie acoperite de asfaltul şoselei care duce spre Făgăraş.  Piatra funerară pe care este înscris numele căpitanului Sava Cristescu (unul dintre ofiţerii care şi-au pierdut viaţa pe tranşeea morţii) se află acum în cimitirul eroilor din Şprenghi, în faţă căruia tronează o statuie uriaşă a unui soldat sovietic. Monumentul de lângă Gara Bartolomeu este acum degradat şi, chiar dacă s-a discutat de restaurarea lui în ultimii ani, nu s-a întâmplat nimic, pentru că şi în ceea ce priveşte acest subiect, orgoliile sau interesele au fost mari.