Ramai la curent!

Cotidian

Fiecare român a lucrat anul trecut 169 de zile doar pentru plata taxelor către Stat

Publicat

in

Românii au muncit anul trecut, în medie, 169 de zile calendaristice doar pentru Stat. Cei mai relaxați din acest punct de vedere stau ciprioții, maltezii și irlandezii, aceștia având și cele mai mici taxe și impozite din UE, care ”scapă” de plata taxelor datorate după circa 90 de zile calendaristice de muncă, potrivit ediției pe acest an a studiului realizat de Institutul economic Molinari din Bruxelles.

Practic, față de anul trecut România a stagnat în acest clasament, în vreme ce alte state au redus taxarea și astfel și numărul zilelor necesare unui salariat pentru a-și plăti taxele și impozitele. În urmă cu doi ani, salariații români munceau 174 de zile din cele 365 pentru a putea achita impozitele. România a coborât o poziție ca urmare a avansului Olandei, unde politicile fiscale au redus cu 3 zile lucrătoare perioada necesară pentru ca fiecare salariat să își plătească taxele și impozitele. 

Înaintea Romaniei se află și Bulgaria, Franța, Danemarca, Finlanda, Polonia sau Luxemburg. 

 
 
În urmă cu doi ani, ziua libertății fiscale a fost 20 iunie, cu trei zile mai devreme decât în 2015, cand românii aveau de muncit până în 23 iunie pentru a plăti Statului toate impozitele. În 2014 și 2013, ziua libertății fiscale a fost 1 iulie, iar in 2012, ziua libertății fiscale „a căzut” în 23 iunie.
 
Lucrătorii francezi sărbătoresc de pildă ziua libertății financiare în 19 iulie – cu 8 zile mai devreme decât anul trecut și mai devreme ca niciodată în cei 10 ani de când se calculează acest indicator. Reformele lui Macron din toamna trecută au dus la această evoluție, dar trebuie menționat totuși că Franța își păstrează poziția de stat membru al UE care impozitează forța de muncă cu cea mai mare rată efectivă (54,73% din costul cu forța de muncă al unui salariat).
 
 
 
La foarte mică diferență de Franța regăsim Austria, unde guvernul nu și-a respectat promisiunea de a reduce povara fiscală pentru salariați. Rata efectivă de impozitare este acolo de 54,72% – doar cu 0,01% mai mică decât în ​​Franța. 
 
În schimb, în Belgia, reformele fiscale au scurtat cu două zile timpul necesar pentru plata taxelor către Stat. Grecia stă mai rău decât anul trecut, salariatul elen trebuie să muncească mai mult cu vreo 3 săptamâni față de cel român pentru plata taxelor, dar în urma reformelor promise de noul ministru de Finanțe s-ar putea ca la anul Grecia să ne depășească în acest clasament. Ei vor reduce TVA, impozitele pe salarii și au în vedere o relaxare fiscală ambițioasă în acest an.
 

Cotidian

Festivalul de plăcinte și căpșuni, în weekend la Lacul Noua din Brașov

Festivalul de Plăcinte și Căpșuni aduce la Brașov trei zile dedicate deserturilor, preparatelor tradiționale și produselor de sezon. Evenimentul are loc între 15 și 17 mai, la Lacul Nou, cu intrare liberă.

Publicat

in

Festivalul de Plăcinte și Căpșuni 2026 va avea loc în perioada 15–17 mai, la Lacul Nou, acolo unde organizatorii pregătesc trei zile dedicate deserturilor, preparatelor tradiționale și produselor pe bază de căpșuni românești.

Evenimentul va reuni comercianți și producători locali într-o zonă gastronomică amenajată în aer liber, care vor prezenta și comercializa fructe, deserturi și preparate de sezon. Vizitatorii vor putea găsi plăcinte cu căpșuni și brânză dulce, înghețată artizanală, clătite, gogoși, cheesecake-uri, tarte cu fructe și băuturi răcoritoare pe bază de fructe, anunță organizatorii de la Autentic Events.

De asemenea, va exista și o zonă dedicată preparatelor tradiționale, unde vor fi pregătite grătare, pastramă, cârnați de casă, tocănițe și alte produse specifice târgurilor culinare. Atmosfera va fi completată de muzică și activități de relaxare, într-un format adresat atât familiilor, cât și publicului tânăr.

Accesul publicului la eveniment va fi gratuit.

Citește mai departe

Cotidian

Distribuție Energie Electrică extinde rețelele electrice din zona industrială Transilana din Ghimbav. Cele existente nu mai fac față nevoilor de consum

Publicat

in

Aflată în plină dezvoltare zona industrială din nord-estul Ghimbavului va beneficia de investiții semnificative în rețelele electrice. Proiectul va fi derulat de Distribuție Energie Electrică SA – Sucursala Brașov, iar investiția este acum în etapa obținerii acordului de mediu.

Conform proiectului rețeaua de distribuție a energiei electrice va fi extinsă pentru asigurarea cu energie electrică a zonei de mică industrie, depozite și prestări servicii „Transilana II”, amplasată în zona nordică a orașului Ghimbav. Lucrările vor fi realizate pe străzile Avram Iancu, Calea Făgărașului, Gării, Aeroportului (actual Hermann Oberth), Iosif Silimon, Aviatorilor, Henri Coandă, Aurel Vlaicu, Dumitru Prunariu și Alexandru Șerbănescu.

Rețelele vor fi subterane  

Rețeaua electrică va fi subterană și va avea o lungile de 2.500 m. Cablurile electrice vr fi îngropate de-a lungul drumurilor publice de acces din zonă, în acostament sau zonă verde limitrofă carosabilului, pe domeniul public administrat de Primăria Ghimbav. De asemenea, cablurile electrice vor trece pe sub DN1, calea ferată Brașov – Sibiu și pârâul Ghimbășel.

Alimentarea cu energie electrică a proprietăților se va face prin intermediul a 19 cutii de distribuție amplasate conform proiectului. 

Alimentarea cu energie electrică se va face din Stația Ghimbav 110/20kV amplasată pe str. Făgărașului (DN1).

Citește mai departe

Cotidian

Cum îl face haina pe om: Sacoul lui Scripcaru, motiv de dispută în „războiul bulelor”

O dispută online pornită de la sacoul purtat de primarul Brașovului, George Scripcaru, readuce în atenție felul în care rețelele sociale transformă subiecte minore în teme centrale de dezbatere publică, în timp ce probleme importante rămân în plan secund.

Publicat

in

Zilele trecute, pe plan local, rețelele sociale au fost luate cu asalt, după o postare în care era prezentat un „caz revoltător” pentru Brașov. Primarul municipiului, George Scripcaru, a mers pe teren cu un sacou. „Bula USR” a reacționat instantaneu pe rețelele sociale, „dezvăluind” că haina primarului costă peste 8.200 de dolari. Mesajul subliminal, nescris, al acestei postări se dorea probabil să fie acela că „în timp de poporul moare de foame, primarul aruncă mii de dolari pe haine de lux”…

Această acuzație deosebit de gravă a fost „combătută cu fermitate” de edil, tot pe rețelele de socializare. Scripcaru a spus – cum altfel decât tot printr-un reel, că haina a costat „undeva la 300 de euro” și că este veche de trei ani.

Ba mai mult, s-a oferit să își vândă haina de pe el cu 400 de euro, pentru a avea și un profit.

Astfel de non-subiecte sunt frecvente în spațiul public, pentru cei care derulează campanii de acest tip fiind mult mai ușor să „agațe” audiența. De altfel, exemple recente în acest sens sunt și ceasurile lui Grindeanu. La fel cum, în trecut, vizate de astfel de „dezvăluiri” erau pantofii sau poșetele Elenei Udrea.

În tot acest timp, atât pe plan local, cât și pe plan național, trec „pe sub radar” subiecte și decizii importante, iar când acestea „explodează” este prea târziu.

Citește mai departe

Trending