Uscarea rășinoaselor în mai multe zone din Europa a fost un semnal de alarmă și pentru silvicultorii din România, mai ales că acest fenomen a început să apară și în țara noastră. Pădurile Brașovului nu au fost ocolite, pentru că, spun specialiștii Regiei Publice Locale a Pădurilor Kronstadt (RPLPK) Brașov, fenomenul a fost observat și în pădurile din jurul orașului nostru, inclusiv pe versantul dinspre Valea Cetății al Muntelui Tâmpa, unde mai este un număr mare de pini. 

Pentru a obține informații cât mai exacte, RPLPK și Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură (INCDS) „Marin Drăcea” au decis să implementeze un proiect de monitorizare a stării celor 14.616 de hectare de fond forestier aflat în administrarea regiei brașovene. În acest sens, în păduri vor fi amenajate 450 sondaje permanente, care sunt parcele de pădure în care se vor monitoriza arborii. Aceste suprafețe de cercetare vor fi stabilite astfel încât să se obțină date relevante pentru întreg fondul forestier. Rezultatele obținute de specialiști vor fi folosite de RPLPK Brașov, pentru lua cele mai bune decizii în ceea ce privește administrarea pădurilor . Ba mai mult, aceste date vor fi folosite și la elaborarea viitoarelor amenajamentele silvice (documente în care sunt menționate toate măsurile și lucrările silvice se realizează într-un interval de 10 ani).

De altfel, Ștefan Leca (foto dreapta sus), cercetător în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” și manager de proiect din partea instituției a explicat că „acest proiect își propune în principal identificarea resurselor forestiere în cadrul pădurilor administrat de RPLP Kronstadt. Proiectul a fost inițiat în acest scop în primul rând pentru a se cunoaște cu exactitate care sunt problemele, care sunt factorii care influențează negativ starea de sănătate a acestor păduri”.

Cum se va realiza cercetarea

Ștefan Leca a spus că prin acest proiect vor fi amenajate 450 sondaje permanente, uniform distribuite în cuprinsul întregului fond forestier.  În fiecare dintre aceste sondaje se măsoară diametrele arborilor, poziția lor, înălțimea coroanelor, prima ramură vie și înălțimea totală, precum și indicatorii stării de sănătate, cum ar fi defolierea arborilor (care reprezintă procentul de lipsă a frunzișului din coroană sau, altfel spus, cât de des este frunzișul). De asemenea, aceste suprafețe de cercetare  vor permite și identificarea unor factori vătămători, cum  sunt insectele sau ciupercile. Suprafețele de probă amplasate au caracter permanent, sunt monitorizate din 5 în 5 ani, iar anual se va reveni în anumite puncte. Suprafețe de cercetare, cu o suprafață totală de 1.000 mp fiecare, vor fi compuse din două cercuri de 500 mp.

„În momentul de față suntem în faza de amplasare a acelor sondaje permanente, care constau în suprafețe de probă în care se inventariază toți arborii și se măsoară toate datele legate de aceștia”, a anunțat Dragoș Moldovanu (foto stânga sus), reprezentant RPLP Kronstadt și manager de proiect din partea acestei instituții.   

„Avem nevoie de aceste măsurători pentru că începând cu anul 2019 a fost observat în toată Europa un fenomen de uscare, în special la rășinoase, și încercăm să prevenim răspândirea fenomenului în arboretele noastre. Observații privind starea de sănătate a arboretelor nostre se fac anual, este una dintre sarcinile noastre, dar accesând acest proiect și în colaborare cu INCDS vom avea date mult mai exacte, vom merge mai în profunzimea fenomenului și vom afla mai precis cauzele”, a continuat acesta.

Atenție la arborii cu cifre albe  

„Cine se va plimba prin pădure va observa pe niște arbori niște cifre cu vopsea albă. Acei arbori vor rămâne acolo, nu sunt marcați în vederea tăierii, iar inscripțiile respective sunt doar pentru a ne putea desfășura acest proiect și a înțelege ce se întâmplă cu pădurea. Chiar facem apel la cei care observă aceste marcaje să nu încerce să le șteargă, pentru a nu îngreuna activitățile din proiect” a explicat Dragoș Moldovanu.

Acest mesaj a fost lansat în contextul în care o astfel de inscripție poate fi interpretată cu un marcaj „de tăiere”.

Un arbore marcat pentru tăiere are la cioată, deasupra rădăcinii, o marcă, aplicată cu ciocanul de marcat, care are regimul sigiliului. De asemenea,   la un metru înălțime, pe arbore poate fi văzută o mică porțiune cu coaja luată unde este scris un număr. Acest  număr se regăsește și într-un registru, în care sunt trecuți arborii marcați, cu o descriere destul de detaliată (specie, volum estimat, starea lui și alte observații).

Studiu de caz: pinii de pe Tâmpa  

De mai mulți ani, pe Tâmpa au început să se usuce pinii, iar fenomenul este vizibil pe versantul dinspre Valea Cetății, unde sunt mulți arbori din această specie. De altfel, prin acest proiectul amintit se vor obține informații suplimentare și referitoare la această situație. În acest moment, reprezentanții RPLPK Brașov iau în calcul mai multe cauze: vârsta, seceta, caracteristicile terenului.

Pinii de pe Tâmpa au fost plantați în secolul al XIX-lea, pentru a stabiliza solul, iar acum au peste 120 de ani, fiind deja foarte bătrâni, astfel că vârsta acestora ar putea fi una dintre cauzele uscării. De asemenea, potrivit explicației lui Dragoș Moldovanu, „uscarea pinului este cauzată de grosimea superficială a stratului de pământ, cu un substrat calcaros care drenează foarte repede apa (pământul se «usucă repede»), panta mare a terenului și temperaturile ridicate din ultimii ani”.