Ramai la curent!

Cotidian

Fosta piață „Oancea“ din Triaj, acum nefuncțională, va fi transformată în zonă de întâlnire și relaxare pentru cetățenii din cartier

Publicat

in

Fosta piață agroalimentară ,,Oancea”, din Triaj, va fi transformată în spațiu de întâlnire și relaxare pentru cetățenii din cartier. Conceptul acestei trasformări a fost preyentat ayi, în cadrul ședinței de Consiliu Local, de către Direcția Arhitect-Șef a primăriai Brașov, ca parte a unui proiect mai amplu,în care este inclusă și Școala Gimnazială nr. 31. Astfel, pe lângă transformarea unei piețe agrolimentare nefuncționale într-un spațiu de întâlnire și relaxare pentru toți cetățenii, este inclusă și o nouă viziune asupra modului de integrare a unităților de învățământ în viața cartierelor.

„Amenajarea propusă vine în mod firesc, dată fiind preocuparea Municipalității de a reda spațiile publice cetățenilor, amenajate la un nivel contemporan, nu doar în zona istorică, ci și în cartierele Brașovului. În cazul de față, s-au alăturat, în mod fericit, două idei, dar și două amplasamente, care au permis realizarea unui concep extins pe o suprafață generoasă. În locul pieței agroalimentare a fost propus un spațiu multifuncțional care va răspunde tuturor nevoilor care există în cartierul Triaj: spectacole, piețe volante, expoziții și diverse activități pentru elevi. Cum orice loc are o poveste, aici ne-am gândit la reprezentarea unei constelații, constelația Orion, care a fost reinterpretată. Amenajarea propusă, în cazul școlii își propune colorarea terenurilor de sport și amenajarea de zone verzi, iar în cazul unuia dintre scenarii, chiar amenajarea de noi terenuri de sport. La nivelul fostei piețe s-au propus o serie de amenajări, în funcție de scenariu, atât pentru pietoni, cât și pentru cicliști. În acest fel spațiul a căpătat o altă dinamică, are o altă valoare, astfel că o simplă curte de școală și o fostă piață pot aduce aduce viață în cartier”, a declarat arhitectul-șef al orașului, Marilena Manolache.

 

 

Raluca Baco, urbanistul din cadrul Direcției Arhitect-Șef care a propus acest concept, a precizat la rândul său:

„Această inițiativă își dorește, de fapt, să reactiveze un nucleu central, un centru de greutate pentru cartierul Triaj, pentru că, după cum se vede și din imagini, acest cartier gravitează în jurul acestei zone. Cele trei scenarii pe care le propunem scot în evidență tocmai versatilitatea acestui spațiu, care poate deveni activ, conform scenariului 1, numai în zona fostei piețe agroalimentare. În scenariul 2 devine activă și extremitatea cu cele două terenuri de baschet, de dincolo de școală, iar noi ne-am gândit că, de ce nu, ar fi posibil ca întreaga insulă să devină activă, în momentul în care, conform scenariului 3, chiar unitatea de învățământ poate deveni regizorul unui astfel de spațiu, în sensul în care unitatea școlară poate folosi spațiul public aferent pentru diferite evenimente și ca o extindere a experienței de învățare. Toate aceste insule verzi pot deveni, practic, o zonă de experiment pentru elevi sau, în cadrul unui eveniment pot să folosească în totalitate acest spațiu. Toată această strategie a noastră este rezultatul faptului că am conștientizat cât de prețioase sunt aceste resurse de spațiu pe care le mai regăsim la nivelul orașului contemporan, care trebuie valorificate în consecință, deci trebuie să devină niște spații multifuncționale”.

Acest proiect are la bază două direcții principale:
1. Relația cu școala, prin anularea unei vecinătăți funcționale incompatibile cu funcțiunea de învățământ. Astfel se va realiza o reinterpretare a limitelor între zona dedicată învățământului și spațiu public și transformarea spațiului public existent dintr-un spațiu insalubru în spațiu public multifuncțional.
2. Dezvoltarea unui schimb relațional cu restul ansamblului de locuințe, care va cuprinde: integrarea unui spațiu resursă într-un sistem existent, care să creeze un cadru adaptabil pentru desfășurarea unor funcțiuni diverse pentru pentru mai multe grupuri țintă și redeschiderea unor canale de comunicare , fluxuri pentru pietoni în relație cu alte centre de interes la nivel de cartier.

,Este un concept care răspunde și unor solicitări ale cetățenilor din zonă, în special a celor tineri. Acest proiect poate deveni un proiect pilot pentru oraș, în așa fel încât să dăm posibilitatea ca terenurile din curtea școlilor să devină accesibile și celorlalți. Ne propunem să extindem acest tip de abordare, acolo unde situația o permite, și să integrăm aceste spații, terenuri, în viața cartierului”, a declarat primarul George Scripcaru.

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Cotidian

Nemulțumire la Hălchiu. Peste 600 de locuitori cer interzicerea traficului greu de tranzit pe drumul județean care trece prin localitate

Publicat

in

Proiectul „Ocolitoarei mari” a municipiului Brașov implementat de Consiliul Județean Brașov a stârnit nemulțumirea unor locuitori din Hălchiu. Prin acest proiect, Consiliul Județean Brașov va moderniza o rețea de drumuri județene care vor putea fi folosite pentru ocolirea municipiului Brașov. Însă, problema ridicată de locuitorii din Hălchiu este drumul trece prin localitate și, după ce va fi utilizat de mai multe vehicule grele decât în prezent, problemele existente deja se vor agrava.

De altfel, în timpul dezbaterii publice a bugetului județului Brașov, un locuitori din Hălchiu a anunțat că a depus la Registratura Consiliului Județean Brașov o petiție semnată de 603 persoane, prin care sunt solcitate mai multe măsuri.

Camioane grele la 1,2 metri de case

„Sunt case aflate la 1,2 – 1,5 metri de drum, iar programul de acordare a permiselor de liberă trecere (contra cost – n.red) nu rezolvă problema. Trebuie să ne gândim la oameni, nu doar la transportatori”, a declarat cetățeanul.

El a precizat că, prin această petiție, sunt propuse mai multe măsuri, inclusiv includerea în proiectul de modernizare a unor lucrări suplimentare, pentru realizarea cărora să fie prevăzute sume în bugetul Consiliului Județean pe anul 2026.

Ce au propus locuitorii:

– Interzicerea traficului greu, de tranzit;

– Permisele de Liberă Trecere să fe acordate doar pentru riverani (cu un număr limitat de permise gratuite) și pentru vehiculele care descarcă sau încarcă în Hălchiu;

– Amenajarea unor treceri de pietoni inteligente (cu semafoare care trec pe roșu când este depășită viteza legală) cu iluminare suplimentară;

– Realizarea unei variante ocolitoare, astfel încât vehiculele grele să nu mai treacă prin sat.

De cealaltă parte, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a a declarat că propunerile vor fi analizate.

Proiectul „Ocolitoarei mari” prevede modernizarea a cinci tronsoane din drumurile judeţene DJ 103B, DJ 103A, DJ 112, DJ 112A, şi DJ 112B, a căror lungime totală este de 53,129 km. Această rețea de drumuri tranzitează 11 localități, respectiv Teliu, Budila, Tărlungeni, Săcele, Hărman, Bod, Hălchiu, Codlea, Vulcan, Râşnov Cristian.

Valoarea totală a proiectului est estimată la 268.562.183 lei, fără TVA, iar în acest an ar putea începe lucrările.

Citește mai departe

Cotidian

Salariile „la vedere” devin noua regulă pe piața muncii. Aproape jumătate dintre joburile din România afișează deja venitul oferit

Aproape 45% dintre joburile publicate în România afișează deja salariul oferit, cu o lună înainte ca transparența salarială să devină obligatorie prin legislația europeană. Cele mai transparente sunt joburile entry-level, în timp ce pozițiile de management rămân aproape complet opace.

Publicat

in

Cu doar o lună înainte ca obligația afișării salariului în anunțurile de angajare să intre în legislația românească, aproape jumătate dintre joburile publicate online includ deja informații despre venit.

Datele publicate de eJobs România arată că aproximativ 8.000 de locuri de muncă active pe platformă au salariul afișat, adică 45% din totalul anunțurilor disponibile. Procentul este cu aproape 10% mai mare față de ultimele luni și marchează cea mai mare creștere a nivelului de transparență salarială din ultimii ani. După o perioadă de stagnare la aproximativ 35%, angajatorii au început să publice tot mai des salariile oferite, pe fondul pregătirilor pentru transpunerea directivei europene privind transparența salarială, care va deveni obligatorie și în România din luna iunie.

Cele mai deschise domenii în privința salariilor sunt retailul, serviciile, turismul, industria alimentară, transporturile, logistica și call-center-ele. La polul opus se află industriile în care salariile continuă să fie negociate mai discret: energie, IT, telecom, automotive și sănătate.

Joburile entry-level sunt cele mai transparente

Diferențele sunt și mai evidente atunci când vine vorba despre experiența candidaților. Joburile entry-level sunt cele mai transparente, 35,5% dintre anunțuri afișând salariul oferit. Pentru pozițiile care nu cer experiență, procentul este de 23%.

În schimb, pe măsură ce crește nivelul de senioritate, transparența scade drastic. Doar 18,6% dintre joburile mid-level afișează salariul, în timp ce la pozițiile senior procentul coboară la 6,4%. În cazul managerilor, doar 0,5% dintre anunțuri includ venitul oferit.

Reprezentanții platformei explică diferențele prin faptul că joburile entry-level au grile salariale mai apropiate între companii, în timp ce pentru specialiști și manageri apar variații importante în funcție de industrie, experiență și strategia fiecărui angajator.

Anunțurile cu salariul „la vedere” atrag mai multe aplicații

Potrivit eJobs, anunțurile care includ salariul generează cu până la 40% mai multe aplicări decât cele fără informații despre venit, semn că transparența salarială devine un criteriu decisiv pentru candidați.

Fenomenul este vizibil și în cazul joburilor externe. Aproape 10% dintre anunțurile publicate în prezent sunt pentru locuri de muncă din afara țării, iar tot mai mulți angajatori aleg să afișeze direct salariul pentru a atrage rapid candidați.

În acest moment, peste 18.000 de locuri de muncă sunt disponibile pe eJobs.ro, iar alte aproximativ 5.000 pe platforma iajob.ro, destinată candidaților care vor să se angajeze rapid, fără CV și fără proceduri complicate de recrutare.

Citește mai departe

Cotidian

Brașovul câștigă din parcurile industriale. Consiliul Județean încasează dividende de aproape 870.000 de lei de la Carfil și Metrom

Carfil Industrial Parc și Metrom Industrial Parc, companii aflate în subordinea Consiliului Județean Brașov, au încheiat anul 2025 pe profit și vor aduce aproape 870.000 de lei la bugetul județean sub formă de dividende.

Publicat

in

Cele două societăți comerciale aflate în subordinea Consiliul Județean Brașov, care administrează platforme industriale în județ, au încheiat anul 2025 pe profit, iar administrația județeană urmează să încaseze dividende de aproape 870.000 de lei.

Este vorba despre Metrom Industrial Parc SA și Carfil Industrial Parc SA, două companii care gestionează infrastructura industrială a județului și care au raportat rezultate financiare pozitive pentru anul trecut.

Potrivit documentelor supuse aprobării în ședința de plen a Consiliului Județean din 7 mai, Metrom Industrial Parc SA a înregistrat în 2025 un profit net de 779.730 de lei. Din această sumă, administrației județene îi revine un dividend de 379.869 de lei, reprezentând jumătate din profitul distribuibil.

La rândul său, Carfil Industrial Parc SA a raportat un profit net de peste un milion de lei, respectiv 1.039.987 de lei. Consiliul Județean Brașov va încasa de aici dividende în valoare de 490.086 de lei.

În total, cele două societăți vor aduce la bugetul județean suma de 869.955 de lei, bani care pot fi utilizați pentru investiții sau proiecte administrative.

În paralel, administrația județeană continuă procesul de reorganizare a celor două entități economice. Oficialii CJ Brașov au anunțat deja intenția de fuziune între Carfil și Metrom, măsură care ar urma să reducă cheltuielile administrative și să eficientizeze activitatea economică a celor două parcuri industriale.

Citește mai departe

Trending