Ramai la curent!

Cotidian

Interpelările verbale, interzise în Consiliul Județean Brașov. Argumentul lui Adrian Veștea: „Aici nu e sală de lectură”

Publicat

in

Consiliului Județean i se mai spune Deliberativ (A delibera: a examina, a chibzui împreună, a dezbate pentru a lua o hotărâre – DEX) , sintagmă folosită inclusiv de specialiștii în administrație publică sau drept. Asta înseamnă că în timpul ședințelor de plen, aleșii își spun părerea despre un proiect, mai mult sau mai puțin „expertă”, își prezintă argumentele, uneori se contrazic, pentru că așa este în democrație. 
 
Latura „deliberativă” a Consiliului Județean (CJ) Brașov pare a se fi încheiat joi, după ce șeful administrației județene, Adrian Veștea, cu votul a 21 dintre cei 34 de aleși județeni, a stabilit că interpelările verbale sunt interzise.
Mai  exact, după un dialog cu Erwan Joliff (USR PLUS) – cunoscut drept „Francezul din Cobor” – Adrian Veștea a propus ca de la următoarea ședință, toate interpelările să se facă în scris, iar hotărârea a fost aprobată. Practic, nici un consilier județean nu va mai lua cuvântul în plen, pentru interpelări, un lucru care nu se întâmplă nici în Consiliul Local Brașov și nu s-a întâmplat nici în trecut, în Consiliul Județean Brașov.
 

Cum s-a „aprins fitilul”? 

Un punct suplimentar pe ordinea de zi a Consiliului Județean Brașov a fost proiectul de hotărâre privind aprobarea Ghidului de finanțare a serviciilor sociale asigurate de ONG-uri, asociații și fundații. Înainte de vot, unul dintre consilierii județeni, Marius Stoianovici (USR PLUS), a reclamat faptul că proiectul nu are avizul Comisiei Juridice, din care face parte, iar aleșii din Comisia de Sănătate au dat  un aviz pe WhatsApp. 
 
„Proiectul a fost încărcat la ora 16.00, după ce s-a încheiat ședința comisiei. Eu nu cred că este o procedură OK, știu că a fost în dezbatere publică de două ori, dar nu cred că s-a putut da un vot informat. Atât am avut de spus”, a declarat Stoianovici. 
 
Adrian Veștea a răspuns: „Dacă doriți, se poate amâna. Eu nu am nimic împotrivă, dar va fi nevoie de timp pentru a se putea urma procedurile. A stat o lună jumătate în transparență”. 
Proiectul a fost supus votului și nu a fost contabilizat niciunul împotrivă. 
 
Ulterior, a solicitat să ia cuvântul și „Francezul din Cobor”. Acesta a spus că a discutat cu toate părțile implicate, inclusiv cu ONG-urile.
 
„Amendamentele lor au fost mult mai multe, dar singura propunere care se regăsește în hotărâre este reducerea cofinanțării din partea beneficiarilor de la 15  % la 10 %. Mi s-a spus că legea nu permite mai mult, dar am citit Legea nr. 350 din 2005 și mi-am dat seama că aceasta nu este atât de restrictivă pe cât mi s-a prezentat. Dar, avem în aparatul nostru administrativ niște reguli care par să complice tot procesul. O altă problemă este că dosarele nu pot fi depuse online, chiar dacă ne lăudăm cu digitalizarea în Consiliul Județean. Cred că ar fi timpul să sprijinim mult mai mult serviciile sociale. Mi-aș dori să fim mai curajoși în ceea ce privește externalizarea acestor servicii”, a declarat alesul.
 
În interpelarea sa, Francezul din Cobor a invocat invocat și un material de presă în care era citat președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan. 
 
În replică, Adrian Veștea i-a spus consilierului județean că nu facem aici lectură. Nu suntem la sala de lectură”. 
 
„Punctul a trecut și tocmai l-ați votat. Mai departe, dacă aveți aprecierile faceți-le în scris, ajung la direcțiile de specialitate și cred că aceasta este procedura. Ceea ce scriu unii în presă, mai ales dacă citiți pe internet sunt fel și fel de opinii ale unor oameni”, a mai spus Veștea.
 
Ulterior, șeful administrației județene a stabilit regula interpelărilor scrise. 
 

„Eu mă întreb serios ce fel de democrație este aceasta”

După ședința de plen, Erwan Joliff a scris pe rețelele de socializare că în timpul ședinței „se pare că am reusit să-l supăr pe președintele consiliului domnul Adrian Vesta, în urma unei interpelări în legătură cu ghidul solicitantului pentru fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea de proiecte de asistență socială în județul Brașov pe anul 2021”. 
 
„Am reușit să declanșez și prima mea ”initiațivă indirectă” de hotărâre de consiliul asupra regulamentului intern al consiliul județean. De acum încolo nu mai avem voie la intervenții verbale în timpul ședințelor. Totul trebuie să fie scris. Ni s-a tăiat microfonul.
Știu că-i deranjez în general pe ”boși” și lucru ăsta îl știu de foarte mulți ani. Însă mai știu că nimic nu se schimbă cu plimbatul hârtiilor. Asta se întâmplă de ani de zile în țara noastră cu toate consecințele pe care le vedem în jurul nostru. Politica este un mix de luare de cuvânt, de muncă de investigație și de documentare, de dialog real cu cetățeni și de fapte, multe fapte. Dacă ni se taie în interiorul ședințelor de plen dreptul de a lua cuvântul eu mă întreb serios ce fel de democrație este aceasta. Se pare că de acum încolo va fi și mai multa liniște. Asta este atmosfera, din păcate, în „forumurile democratice” din țara noastră, unde domnește executivul și unde restul este doar de formă”. 
 

„Drepturile și obligațiile unui ales local sau județean nu pot fi îngrădite”

Tot pe rețelele de socializare, Marius Stoianovici a scris după ședință că „interpelarea colegului Erwan Joliff l-a determinat pe președintele CJ, Adrian Veștea, să propună plenului o chestiune aberantă: consilierii județeni, începând cu ședința viitoare, să nu mai poată face interpelări verbale, ci doar scrise! În deruta și perplexitatea momentului, majoritatea controlată de președinte a votat ”pentru” în timp ce eu și colegii mei, evident, împotrivă. Drepturile și obligațiile unui ales local sau județean sunt precizate extrem de clar în Codul administrativ și nu pot fi îngrădite printr-o astfel de hotărâre. Cred că acest gest nu poate rămâne așa!”. 
 
 
 

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Cotidian

Festivalul de plăcinte și căpșuni, în weekend la Lacul Noua din Brașov

Festivalul de Plăcinte și Căpșuni aduce la Brașov trei zile dedicate deserturilor, preparatelor tradiționale și produselor de sezon. Evenimentul are loc între 15 și 17 mai, la Lacul Nou, cu intrare liberă.

Publicat

in

Festivalul de Plăcinte și Căpșuni 2026 va avea loc în perioada 15–17 mai, la Lacul Nou, acolo unde organizatorii pregătesc trei zile dedicate deserturilor, preparatelor tradiționale și produselor pe bază de căpșuni românești.

Evenimentul va reuni comercianți și producători locali într-o zonă gastronomică amenajată în aer liber, care vor prezenta și comercializa fructe, deserturi și preparate de sezon. Vizitatorii vor putea găsi plăcinte cu căpșuni și brânză dulce, înghețată artizanală, clătite, gogoși, cheesecake-uri, tarte cu fructe și băuturi răcoritoare pe bază de fructe, anunță organizatorii de la Autentic Events.

De asemenea, va exista și o zonă dedicată preparatelor tradiționale, unde vor fi pregătite grătare, pastramă, cârnați de casă, tocănițe și alte produse specifice târgurilor culinare. Atmosfera va fi completată de muzică și activități de relaxare, într-un format adresat atât familiilor, cât și publicului tânăr.

Accesul publicului la eveniment va fi gratuit.

Citește mai departe

Cotidian

Distribuție Energie Electrică extinde rețelele electrice din zona industrială Transilana din Ghimbav. Cele existente nu mai fac față nevoilor de consum

Publicat

in

Aflată în plină dezvoltare zona industrială din nord-estul Ghimbavului va beneficia de investiții semnificative în rețelele electrice. Proiectul va fi derulat de Distribuție Energie Electrică SA – Sucursala Brașov, iar investiția este acum în etapa obținerii acordului de mediu.

Conform proiectului rețeaua de distribuție a energiei electrice va fi extinsă pentru asigurarea cu energie electrică a zonei de mică industrie, depozite și prestări servicii „Transilana II”, amplasată în zona nordică a orașului Ghimbav. Lucrările vor fi realizate pe străzile Avram Iancu, Calea Făgărașului, Gării, Aeroportului (actual Hermann Oberth), Iosif Silimon, Aviatorilor, Henri Coandă, Aurel Vlaicu, Dumitru Prunariu și Alexandru Șerbănescu.

Rețelele vor fi subterane  

Rețeaua electrică va fi subterană și va avea o lungile de 2.500 m. Cablurile electrice vr fi îngropate de-a lungul drumurilor publice de acces din zonă, în acostament sau zonă verde limitrofă carosabilului, pe domeniul public administrat de Primăria Ghimbav. De asemenea, cablurile electrice vor trece pe sub DN1, calea ferată Brașov – Sibiu și pârâul Ghimbășel.

Alimentarea cu energie electrică a proprietăților se va face prin intermediul a 19 cutii de distribuție amplasate conform proiectului. 

Alimentarea cu energie electrică se va face din Stația Ghimbav 110/20kV amplasată pe str. Făgărașului (DN1).

Citește mai departe

Cotidian

Cum îl face haina pe om: Sacoul lui Scripcaru, motiv de dispută în „războiul bulelor”

O dispută online pornită de la sacoul purtat de primarul Brașovului, George Scripcaru, readuce în atenție felul în care rețelele sociale transformă subiecte minore în teme centrale de dezbatere publică, în timp ce probleme importante rămân în plan secund.

Publicat

in

Zilele trecute, pe plan local, rețelele sociale au fost luate cu asalt, după o postare în care era prezentat un „caz revoltător” pentru Brașov. Primarul municipiului, George Scripcaru, a mers pe teren cu un sacou. „Bula USR” a reacționat instantaneu pe rețelele sociale, „dezvăluind” că haina primarului costă peste 8.200 de dolari. Mesajul subliminal, nescris, al acestei postări se dorea probabil să fie acela că „în timp de poporul moare de foame, primarul aruncă mii de dolari pe haine de lux”…

Această acuzație deosebit de gravă a fost „combătută cu fermitate” de edil, tot pe rețelele de socializare. Scripcaru a spus – cum altfel decât tot printr-un reel, că haina a costat „undeva la 300 de euro” și că este veche de trei ani.

Ba mai mult, s-a oferit să își vândă haina de pe el cu 400 de euro, pentru a avea și un profit.

Astfel de non-subiecte sunt frecvente în spațiul public, pentru cei care derulează campanii de acest tip fiind mult mai ușor să „agațe” audiența. De altfel, exemple recente în acest sens sunt și ceasurile lui Grindeanu. La fel cum, în trecut, vizate de astfel de „dezvăluiri” erau pantofii sau poșetele Elenei Udrea.

În tot acest timp, atât pe plan local, cât și pe plan național, trec „pe sub radar” subiecte și decizii importante, iar când acestea „explodează” este prea târziu.

Citește mai departe

Trending