Investitii
FOTO. Autoritățile județene brașovene promit la Ghimbav cel mai frumos aeroport din România. Construcția terminalului este gata, iar constructorul a obținut un nou contract
Începute în luna marte a anului trecut, lucrările la terminalul Aeroportului Internațional Brașov au fost terminate. Mai urmează să se facă racordurile la utilități, apoi se va trece la certificarea și înființarea unui punct de trecere a frontierei. Terminalul are o suprafață de 12.000 metri, dotările sunt de ultimă generație, clădirea are „identitate”, iar toate aceste caracteristici l-au făcut pe președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, să declare că „avem cel mai frumos aeroport din România”.

Terminalul a fost prezentat presei în cadrul unui eveniment în care a fost semnat cu Asocierea SC BOG’ART SRL – SC UTI FACILITY MANAGEMENT SA (constructorul terminalului) un nou contract, de data aceasta pentru finalizarea celor 7 obiecte pe care nu le-a terminat firma Construcții SA Sibiu.

„În spatele acestui proiect au fost multe ore de muncă. A fost nevoi de o documentație extrem de amplă. De asemenea, asigurarea finanțării a fost extrem de greoaie. Investiția este de peste 150 de milioane de lei. Am obținut bani atât cu sprijin guvernamental, cât și din bugetul propriu. Doar echipamentele de securitate de pe aeroport au costat în jur de 3 milioane de euro, bani pe care vrem să îi recuperăm printr-un proiect european. În etapa de proiectare a terminalului, a trebuit să obținem avize de la toate instituțiile statului care vor funcționa aici. Am pregătit proiectul, iar la momentul respectiv, suprafața de 12.000 de metri pătrați li se părea foarte mare unora. Cred că este o suprafață necesară pentru un astfel de obiectiv. Am vrut să construit un terminal al vremurilor noastre. Inițial, aveam două variante în Studiul de fezabilitate: un terminal de 3.600 mp – care avea dimensiunea unui supermarket- sau acest terminal de 12.000 mp, care răspunde tuturor cerințelor legale”, a declarat președintele Consiliului Județean Brașov.
Pe de altă parte, coordonatorul proiectului Aeroportului Internațional Brașov, Alexandru Anghel, a anunțat și care vor fi pașii următori, pentru ca terminalul să fie operațional. În primă fază trebuie realizate racordurile la rețelele de utilități, iar pentru a se ajunge la această etapă, va fi nevoie de terminarea celor 7 obiecte necesare funcționării aeroportului. Apoi va începe certificarea obiectivului.
„Terminalul se certifică separat de restul infrastructurii aeroportuare. Există un act normativ care reglementează certificarea terminalului. După obținerea certificării, va fi nevoie de obținerea unei hotărâri de Guvern prin care terminalul să fie considerat punct de trecere a frontierei, având în vedere că aeroportul va fi unul internațional. Practic, va trebui să amenajăm în aeroport un punct de trecere a frontierei”, a declarat Anghel.
Președintele BOG’ART: „Vom livra o aerogară funcțională, iar toată răspunderea va fi asupra noastră”
Contractul încheiat cu Asocierea BOG’ART SRL – UTI GRUP SA, pentru finalizarea lucrărilor la cele șapte obiecte care au fost începute inițial de Construcții SA Sibiu, are o valoare de 37.157.427 lei (cu TVA), termenul de finalizare este de șase luni, iar constructorul a anunțat că va încerca să încheie mai repede proiectul.
După ce a fost semnat acest contract, Raul Doicescu, președintele BOG’ART SRL, a declarat că nu se așteaptă la probleme cu acest contract.
„Este un contract mult mai mic. Pentru noi, însă, este foarte important, pentru că astfel vom livra o aerogară funcțională, iar toată răspunderea va fi asupra noastră și nu vor mai apărea discuții despre curent, că vine din dreapta sau din stânga sau că apa este adusă «de acolo». Vom livra un produs finit, de la început, până la sfârșit”, a spus Doicescu.

Proiectul prevede realizarea unei clădiri energetice, a remizei PSI, posturi de control acces, gospodărie de apă, parcare auto și drum acces terminal – DJ 103C, drumuri tehnologice interioare şi rețele interioare în aeroport.
Pe lângă lucrările de construcţie propriu-zise, contractul include şi anumite revizuiri din punctul de vedere al proiectării, inclusiv asistența tehnică din partea proiectantului pe toată perioada de execuție.
Investitii
Municipiul Codlea se extinde spre DN 1 și Vlădeni: mii de locuințe noi și un cartier dedicat tinerilor
Municipiul Codlea intră într-o nouă etapă de dezvoltare urbană, cu planuri clare de extindere spre o zonă pitorească aflată pe marginea DN 1, în direcția satului Vlădeni, comuna Dumbrăvița. Anunțul a fost făcut miercuri, 4 februarie, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Compania Apa, de către viceprimarul municipiului Codlea, Ștefan Ciolan, care a vorbit, în acest context, despre 4500 de locuințe noi.
Extinderea orașului se va realiza pe baza mai multor Planuri Urbanistice Zonale aflate deja în lucru, care vizează atât dezvoltarea rezidențială, cât și o mai bună organizare urbanistică a zonei dintre Codlea și Popasul Căprioarei.
„Avem în lucru 16 Planuri Urbanistice Zonale”, a spus viceprimarul în contextul investițiilor în rețelele de apă și canalizare. „Unele PUZ-uri și pentru zona imobiliară, pentru că ne dorim să ne extindem până la Popasul Căprioarei (pe DN 1, între Codlea și Vlădeni, n.r.). Vor fi undeva la 4.500 de persoane care vor avea posibilitatea de a-și cumpăra locuințe noi în zona respectivă”, a declarat reprezentantul Primăriei Codlea.
Cartier nou pentru tineri, pe 10 hectare
Pe lângă dezvoltarea rezidențială destinată populației generale, autoritățile locale pregătesc și un cartier special dedicat tinerilor. Acesta va fi amplasat între municipiul Codlea și Popasul Căprioarei, pe un teren cu o suprafață de 10 hectare, după cum a precizat viceprimarul Ștefan Ciolan. Proiectul prevede amenajarea a 250 de loturi, fiecare cu o suprafață de aproximativ 300 de metri pătrați. Terenurile vor putea fi accesate de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, care îndeplinesc criteriile stabilite de legislația în vigoare.
Locuințele construite în acest cartier vor avea un regim de înălțime redus – parter, un etaj și mansardă – iar toate construcțiile vor respecta reguli stricte de arhitectură. Sunt prevăzute elemente tradiționale și acoperișuri tip șarpantă, pentru o integrare armonioasă în peisajul natural al zonei.
Investitii
VIDEO. Investiții majore în infrastructura de apă și canalizare din Ghimbav și Codlea: peste 27 de milioane de lei pentru străzi, stații de pompare și rețele moderne. Vezi lista străzilor incluse în proiect
Locuitorii din Ghimbav și Codlea vor beneficia, începând de luna viitoare, de unele dintre cele mai importante investiții în infrastructura publică din ultimii ani. Compania Apa Brașov S.A. a semnat, la finalul lunii ianuarie 2026, contractul de lucrări pentru extinderea și modernizarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare din cele două localități, în cadrul unui proiect regional cu finanțare europeană.
Este vorba despre Contractul de lucrări BV-CL-R09 – „Extinderea și reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare în UAT-urile Ghimbav și Codlea”, parte a „Proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Brașov/Regiunea Centru – etapa II”, co-finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Dezvoltare Durabilă 2021–2027. Valoarea contractului se ridică la 27.726.408,78 lei (fără TVA), iar lucrările vor fi executate de Asocierea S.C. AG SERV CONSTRUCT S.R.L. – S.C. VALDEK IMPEX S.R.L., lider de asociere fiind S.C. AG SERV CONSTRUCT S.R.L.
Durata de execuție este de 18 luni, ordinul de începere urmând să fie emis în luna februarie 2026. Lucrările se desfășoară în baza Autorizației de Construire nr. 119/15.09.2025, emisă de Consiliul Județean Brașov, așa cum a precizat purtătorul de cuvânt al Companiei Apa, Alina Bălătescu.
Alina Bălătescu – purtător de cuvânt SC Compania Apa SA Brașov
Ce lucrări sunt prevăzute în Ghimbav:
În Ghimbav, investițiile vizează 11 străzi (foto jos): Pieței, Avram Iancu, Ștefan cel Mare, Făgărașului, Lungă, Nucului, Gării, Unirii, Progresului, Morii și Victoriei.

Proiectul prevede:
- reabilitarea și extinderea rețelei de distribuție a apei pe aproximativ 5,3 kilometri;
- reabilitarea rețelei de canalizare pe circa 1 kilometru;
- construirea unei instalații automate de stocare, dozare și pompare pentru dezinfecția apei;
- realizarea unei stații de pompare a apelor uzate;
- reabilitarea castelului de apă din localitate.
Ionel Fliundra – primarul orașului Ghimbav
Investiții ample și în Codlea
În Codlea, lucrările vor fi realizate pe nu mai puțin de 29 de străzi, printre care: Lungă, Ion Creangă, Octavian Goga, Tudor Arghezi, Mihai Eminescu, Avram Iancu, Constituției, Horia, Cloșca, Crișan, Unirii, Pieței și 15 Noiembrie.

Aici sunt prevăzute:
- reabilitarea și extinderea rețelei de apă pe o lungime de aproximativ 7,3 kilometri;
- modernizarea rețelei de canalizare pe circa 2,3 kilometri;
- construirea a două stații de pompare a apelor uzate.
Ștefan Ciolan – viceprimar mun. Codlea
Impact direct asupra calității vieții și dezvoltării zonei
Proiectul va contribui la creșterea calității vieții pentru mii de locuitori, la protejarea mediului și la susținerea dezvoltării economice locale, în acord cu directivele europene și angajamentele asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene.
Investitii
Reabilitarea Corpului B de la Spitalul „Mârzescu” intră într-o nouă etapă, după ce Fundația Metropolis s-a retras din proiect. Investiția de peste 60 de milioane de lei promisă de Consiliul Județean Brașov, în analiză pentru finanțare guvernamentală
Consiliul Județean Brașov continuă demersurile administrative pentru reabilitarea și modernizarea Corpului B Mârzescu, clădire în care funcționează secții ale Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov și ale Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov. Anunțul vine după ce Fundația Metropolis și actorul Codin Maticiuc au renunțat ieri la acest proiect, pentru a lăsa Consiliului Județean prioritate într-o investiție care vizează întreaga clădire.
După ce, în 2023, Județul Brașov a obținut certificarea dreptului de proprietate asupra imobilului, autoritatea județeană a alocat fondurile necesare pentru întocmirea documentațiilor tehnice în vederea realizării lucrărilor de consolidare, modificare structurală și reabilitare a clădirii.
Indicatorii tehnico-economici, aprobați în plenul CJ Brașov
După o primă procedură de achiziție anulată în 2024 din lipsă de ofertanți, demersul a fost reluat și finalizat, firma câștigătoare elaborând documentația DALI, avizată favorabil în Comisia Tehnico-Economică a Consiliului Județean Brașov, în data de 16 decembrie 2025.
Indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Consolidare, modificare, reabilitare, reparare Corp B Mârzescu; extindere ieșire de urgență” au fost aprobați în ședința CJ Brașov din 29 ianuarie.
Conform documentației, valoarea totală a investiției este de 60.172.217,65 lei (cu TVA), din care lucrările de construcții-montaj sunt estimate la 43.319.681,02 lei (cu TVA); durata de implementare este de 24 de luni, din care 6 luni pentru proiectare și 18 luni pentru execuția lucrărilor.
Clădire încadrată în risc seismic II. CJ Brașov solicită finanțare de la Ministerul Dezvoltării
Expertiza tehnică realizată în cadrul documentației DALI arată că imobilul este încadrat în clasa de risc seismic II. În acest context, Consiliul Județean Brașov a inițiat procedurile pentru accesarea unei finanțări guvernamentale, prin Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat (PNCCRS), Subprogramul destinat clădirilor de interes și utilitate publică.
Documentația a fost deja încărcată în platforma programului și înregistrată cu nr. CCRS-4359/02.02.2026, aflându-se în prezent în etapa de analiză a eligibilității.
Imobil cu funcțiuni medicale esențiale pentru județ
Clădirea Corp B Mârzescu se află în domeniul public al Județului Brașov și este administrată de: Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov (demisol și etaj II) și de Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov (parter și etaj I).
Construit în perioada interbelică, imobilul a funcționat inițial ca pavilion al Spitalului Județean. După preluarea administrării spitalelor publice de către CJ Brașov, în anul 2010, autoritatea județeană a asigurat finanțarea atât pentru funcționare, cât și pentru dezvoltare, în funcție de solicitările venite din partea managementului unităților sanitare.
-
Cotidian14 ore agoPrimăriile localităților mici din județul Brașov sunt într-o situație delicată. Comuna Ormeniș are datorii, iar sursele de venituri sunt limitate
-
Cotidian14 ore agoTeatrul „Sică Alexandrescu”, din nou în criză: Sindicatul cere demisia managerului interimar
-
Stiri Brasov11 ore agoGeantă cu bani și documente, uitată la Direcția Fiscală Brașov. Final fericit datorită unui polițist local
-
Prima Pagina3 zile agoTurturică a ridicat tribunele în picioare. Teutonii Ghimbav au început cu dreptul play-off-ul pentru promovarea în Liga Zimbrilor
-
Educație12 ore agoBrașovul copilăriei, personaj principal într-un nou volum semnat Rodica Bretin. Lansarea oficială, la Libris
-
Cotidiano săptămână agoConstatarea specialiștilor din Compania Apa Brașov: Conducta care alimentează Ghimbavul și Codlea a devenit sticlă
-
Cotidian6 zile agoIAR Brașov, în Programul de înzestrare al Armatei, prin SAFE. În parteneriat cu Airbus Helicopters, fabrica brașoveană va fi implicată în montajul noului elicopter al Armatei Române
-
Cotidiano lună agoAccident tragic în Valea Arpașu Mare. Au intervenit salvatorii montani de la Victoria, Râșnov și Brașov, dar nu au mai putut face nimic pentru victime








Observator
10/06/2021 at 09:25
Deci este foarte clar : pana cand nu vor fi realizate cele 7 obiective ,terminalul nu poate fi racordat la utilitati si deci nu poate fi receptionat ; ca urmare,BogArt nu isi va putea incasa banii pe terminal decat dupa finalizarea celor 7 obiective !!! Ceea ce este prezentat ca un mare succes este de fapt o intarziere de aproape 2 ani datorita nerealizarii la timp a celor 9 obiective de catre firma Constructii Sibiu !