Ramai la curent!

Cotidian

Căncescu, cercetat pentru patru „infracțiuni concurente”. Pe lista DNA mai sunt patru inculpați și peste 10 suspecți

Publicat

in

DSC_0545

Căncescu, cercetat pentru patru „infracțiuni concurente”. Pe lista DNA mai sunt  patru inculpați și peste 10 suspecți

Direcția Națională Anticorupție a prezentat astăzi motivele pentru care a fost reținut pentru 24 de ore președintele CJ Brașov, Aristotel Căncescu.

Astfel, potrivit unui comunicat transmis de DNA în sarcina lui Căncescu „s-au reținut infracțiunile concurente de luare de mită, trafic de influență, cinci infracțiuni de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, instigare la tentativă la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit”.

Odată cu el, a fost reținut și administratorul public al județului, în sarcina căruia s-au reţinut, în concurs, trei infracțiuni de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,  instigare la tentativă la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, dar și administratorul SC RAMB SISTEM SRL Braşov, Gabriel Bâgiu,  în sarcina căruia s-au reţinut în concurs două infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Lista suspecților: Aurelia Popescu, Băncilă Dănuţ, Mariana Tihărău, Claudia Crăciun, Emilia Iordan, Nicolaie Sacuiu, Costea Viorel, Boţoman Ioan, Pascu Mihai, Mone Mariana, Gherghe Mircia, Popa Mircea, Stănescu Lucica, Ștefăniuc Ioan, Rădulea Andreea.

Ce au constatat procurorii:

  • fapte desfășurate în perioada noiembrie 2006 – noiembrie 2014, fiind legate de activitatea inculpaţilor Căncescu Adrian Aristotel, preşedintele al Consiliului judeţean Brașov şi Ispas Radu Petru, administrator public Consiliul Județean Brașov, care şi-au folosit funcția publică de autoritate locală pentru interesele proprii și ale firmelor SC Gotic SA și SC Ramb Sistem SRL, respectiv ale persoanelor care reprezentau aceste firme de casă, Ion Diniță și Bîgiu Gabriel. Aceste două firme dețineau cvasi – totalitatea contractelor derulate cu CJ Brașov, întrucât le erau acordate preferențial, prin încredințare directă, ca urmare a dispoziției inculpatului Căncescu Andrei Aristotel.

Pe lista inclulpaților este și Emil Cirică, dar acesta nu a fost reținut.

Concret:

  • în perioada 2006 -2007, în urma desfăşurării unei licitații deschise, CJ Brașov, reprezentat de inculpatul Aristotel Căncescu, a încheiat două contracte cu SC Gotic SA Brașov, declarată câştigătoare a licitaţiilor, reprezentată de inculpatul Diniță Ion, în calitate de director general.
    Aceste contracte aveau ca obiect întreținerea, reparația și salubrizarea drumurilor județene (contractul de achiziţii publice nr. 69/20.09.2007) și execuția, finalizarea și întreținerea drumului Rupea – Racoș (contractul de achiziţii publice nr. 8798/10.11.2006).
    Contractul de concesiune nr. 69/20.09.2007 – privind lucrările de întreţinere, reparaţii şi salubrizare a drumurilor judeţene din Braşov (întreţinere şi salubrizare în sezonul rece – deszăpeziri precum şi întreţinerea şi reparaţii pe timp de vară) a fost încheiat pe o perioadă de șase ani, având o valoare totală de 9.724.823.3 lei cu TVA (8.180.523,78 lei fără TVA).
    Deși în cuprinsul contractului nu erau prevăzute modalități concrete de modificare a prețului contractului de achiziţie publică, acesta a fost modificat de cinci ori, în perioada 2008-2012.
    Urmare a acestor majorări nelegale, valoarea totală a contractului s-a mărit de 10 ori, respectiv a ajuns la suma de 101.750.482,28 lei cu TVA, față de valoarea inițială de 9.724.823,30 lei cu TVA.
    Actele adiționale au fost semnate de inculpaţii Căncescu Aristotel Adrian, Cirică Emil și suspecții Aurelia Popescu, Băncilă Dănuţ, Mariana Tihărău, din partea Consiliului Județean Brașov, iar din partea firmei Gotic SA de către inculpatul Diniță Ion.
  • în cazul celui de-al doilea contract, în valoare de 14.064.497,52 lei cu TVA, prețul a fost modificat prin trei acte adiționale, în perioada 2008-2010, semnate de inculpații Căncescu Aristotel Adrian și Ispas Radu, precum și de suspecții, Aurelia Popescu, Mariana Tihărău, Claudia Crăciun, Emilia Iordan, Nicolaie Sacuiu, iar din partea firmei Gotic SA de către inculpatul Diniță Ion.
    Deşi lucrările au început efectiv abia în martie 2007, cu altă tehnologie decât cea prevăzută în documentaţia achiziţiei publice, au fost întocmite situaţii de lucrări de către constructorul SC GOTIC SA, care au fost apoi facturate de constructor și achitate de Consiliul Judeţean Braşov la nivelul sumei de 1.012.612,16 lei cu organizare de șantier şi TVA.
    Facturile au fost plătite prin ordine de plată semnate de inculpatul Căncescu Aristotel, iar din înscrisurile depuse la dosar de Consiliul Judeţean a rezultat că la decontarea acestor sume de bani au stat situaţii de lucrări semnate de suspectul Boţoman Ioan, în calitate de diriginte de șantier şi rapoarte de activitate lunară întocmite de aceeași persoană şi apoi vizate de directorul D.A.D.P., suspectul Costea Viorel. Aceste rapoarte atestau date neconforme realităţii în ceea ce priveşte felul şi cantitatea lucrărilor/materialelor presupus folosite.
    În vara anului 2007, Căncescu Aristotel Adrian, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean şi pentru a-l favoriza pe inculpatul Diniţă Ion, a iniţiat un proiect de hotărâre de consiliu pentru alocarea sumei de 2.900.000 lei, pentru lucrări în realitate neefectuate, prezentând date nereale consilierilor pe care i-a convins astfel să adopte hotărârea respectivă.
    Ulterior, pentru a da o aparenţă de legalitate deciziei luate, inculpatul a convocat comisia de negociere, compusă din inculpatul Cirică Emil suspecții Pascu Mihai Lucian, Mone Mariana, Costea Viorel și Gherghe Mircia, care au decis conform voinţei sale. Inculpatul Căncescu Aristotel Adrian a semnat procesul-verbal întocmit de comisie, iar apoi a dispus decontarea respectivelor sume, cu consecinţa prejudicierii UAT Judeţul Brașov.
    Imediat după atribuirea către SC GOTIC SA a contractului de achiziţii publice nr. 8798/10.11.2006, au fost virate, cu titlu de servicii publicitate şi reclamă, în perioada 15 noiembrie 2006 – 29 iunie 2007, importante sume de bani ce au totalizat 384.750 lei, către SC CANARIS SRL, societate deţinută de Căncescu Aristotel Adrian.
    Prejudiciul total cauzat bugetului Consiliului Județean Brașov prin achitarea în mod nelegal a unor sume aferente lucrărilor executate de SC GOTIC SA ca urmare a derulării contractelor nr. 8789/10.11.2006 și nr. 69/20.09.2007, este de 32.983.878,71 lei cu TVA, echivalentul a 7.672.228,32 euro.
  • În perioada 2007 – 2008 între Consiliul Judeţean Braşov şi SC Ramb Sistem SRL, administrată de inculpatul Bâgiu Gabriel au fost încheiate contractele cu nr. 638/29.01.2007 pentru realizarea investiţiei „Reabilitare, amenajare refuncţionalizare Complex de agrement Tâmpa”, în valoare de 8.082.044,56 lei și 56/4266 în valoare de 1.739.762,10 lei privind realizarea investiţiei „Amenajare suprafeţe de joc – terenuri sportive la Liceul Andrei Şaguna”. Contractul cu nr. 638/29.01.2007, a fost semnat, din partea județului Brașov, de inculpatul Căncescu Aristotel și de suspecta Popescu Aurelia,în calitate de director economic, inculpatul Emil Cirică, în calitate de director executiv DIUAT și suspecta Mariana Tiharău. Deși la punctul 20 din contract referitoare la „ajustarea preţului contractului” s-a menţionat în mod expres că „nu se acceptă actualizarea valorii contractului”, acest document a fost suplimentat prin actul adiţional nr. 2/12.06.2008 cu încă 5.577.621,90 lei. Consiliul Judeţean Braşov, prin Căncescu Aristotel Adrian și Ispas Radu, împreună cu Cirică Emil și Popa Mircea în calitate de diriginte de șantier, au validat şi au efectuat, în executarea celor două contracte, plăţi nejustificate în valoare cumulată de 664.180,54 lei (263.857,93 lei pentru primul contract şi 400.322,61 lei pentru cel de-al doilea).

Plăţile sunt apreciate ca nejustificate, întrucât în ofertele depuse pentru ambele contracte grosimea stratului de cauciuc tip tartan folosit pentru terenurile de sport care trebuiau amenajate era de 10 mm, însă în realitate a fost folosit un strat de 4,5 mm, dar cu un strat mai gros de material adeziv. Decontul a fost făcut şi apoi plătit pentru preţul echivalent unui material cu o grosime de 10 mm, modificându-se corespunzător soluţia tehnică, pe baza unor documente emise de Bâgiu Gabriel, care atestau date necorespunzătoare adevărului, privitoare la proprietățile materialelor folosite pentru cele două șantiere.
În continuare, Căncescu Aristotel Adrian, în încercarea de a evita angajarea răspunderii personale pentru prejudiciile cauzate prin aceste contracte de achiziţii publice, i-a pretins inculpatului Bâgiu Gabriel să restituie suma de bani obţinută nelegal prin cele două contracte derulate de Ramb Sistem SRL (664.180,54 lei), promiţându-i în schimb că îşi va folosi influenţa reală pe care o are asupra comisiei de licitaţie, pentru a-i determina pe membrii acesteia să atribuie contractul de achiziţii publice vizând renovarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Braşov firmei Ramb Sistem SRL (lucrare în valoare de aproximativ 20 de milioane lei).

Deși în urma organizării licitației a fost desemnată o altă firmă câștigătoare, Căncescu Aristotel a solicitat expres persoanelor din subordinea sa ca această licitaţie să fie adjudecată de SC RAMB SISTEM SRL. Ca urmare a solicitării lui Căncescu Aristotel, transmisă prin suspectul Pascu Mihai Lucian şi inculpatul Ispas Radu, comisia alcătuită din suspecții Gherghe Mircia, Crăciun Claudia, Stănescu Lucica, Ștefăniuc Ioan, Iordan Emilia și Rădulea Andreea, deşi finalizase procedura, nu a mai înaintat raportul pentru aprobare. Mai mult, s-a întrunit din nou şi a renunţat la raport, căutând soluţii pentru invalidarea procedurii şi declararea câştigătoare a firmei Ramb Sistem SRL, deşi aceasta nu îndeplinea condiţiile de participare, iar oferta de preţ era, conform celor specificate chiar de comisie, prea mică în raport cu soluția tehnică, conformă, propusă de cealaltă firmă, pentru a putea fi considerată reală.

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Cotidian

AJOFM Brașov: aproape 8.000 de șomeri la final de an, dar rata rămâne sub 3%, iar piața e stabilă

Publicat

in

Județul Brașov a încheiat anul 2025 cu o rată a șomajului în ușoară creștere, de la 2,73% în ianuarie la 2,94% în decembrie, potrivit raportului anual al AJOFM Brașov. Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă prezintă aceste cifre indicând o piață a muncii activă. Aceasta nu reușește, însă, în prezent, să reducă semnificativ numărul persoanelor fără loc de muncă din județul nostru.

La finalul anului trecut, în evidențele agenției figurau 7.576 de șomeri, în creștere față de începutul anului. În același timp, structura șomajului evidențiază o problemă persistentă: peste trei sferturi dintre persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă au studii primare, gimnaziale sau profesionale, ceea ce limitează accesul la posturile disponibile pe piață.

„Structura șomajului din județul Brașov la finele anului 2025 după nivelul de educație școlară arată că 39% dintre cei neangajați sunt absolvenți de învățământ primar și fără studii, 37% – învățământ gimnazial, 8% – învățământ profesional/arte și meserii, 10% – învățământ liceal, 1% – învățământ postliceal, 5% – învățământ universitar”, a spus Liliana Dragomir în prezentarea făcută azi la Colegiul Prefectural prezidat de cei doi subprefecți ai Brașovului, Ambrus Isabella și Daniela Olariu.

Deși în 2025 au fost declarate peste 13.800 de locuri de muncă vacante și peste 4.300 de persoane au fost încadrate în muncă prin programele AJOFM, datele sugerează o diferență vizibilă între cererea și oferta de forță de muncă, în special în ceea ce privește nivelul de calificare.

Peste 50% dintre șomeri au vârste între 30 și 49 de ani

Problema este vizibilă și în distribuția pe vârste, unde segmentele de 30–49 de ani cumulează cele mai mari ponderi ale șomajului, ceea ce indică dificultăți de reintegrare pe piața muncii pentru persoane aflate în plin potențial profesional.

Conform raportului prezentat de AJOFM, la finalul anului 2025, pe segmente de vârstă, distribuția este următoarea:

  • sub 25 de ani – 15%;
  • între 25 și 29 de ani – 9%
  • între 30 și 39 de ani – 23%;
  • între 40 și 49 de ani – 22%;
  • între 50 și 55 de ani – 15%;
  • peste 55 de ani – 16%.

Care este totuși impactul programelor de consiliere și formare profesională?

În paralel, deși programele de consiliere și formare profesională au implicat mii de participanți, doar un număr relativ mic, de 500 de persoane (dintre care 334 femei), a fost cuprins în cursuri de recalificare, ceea ce ridică întrebări privind impactul real al acestor măsuri asupra reducerii șomajului structural.

Chiar dacă bursele locurilor de muncă organizate în 2025 au adus sute de angajatori și peste 1.100 de oferte cumulate la edițiile din mai și octombrie 2025, piața muncii din județ pare să funcționeze mai degrabă prin absorbție punctuală decât printr-o scădere constantă a șomajului pe termen lung., dacă este să ne raportăm la cifrele prezentate de AJOFM în cadrul Colegiului Prefectural.

„În luna mai 2025 a fost organizată Bursa generală a locurilor de muncă, pentru care AJOFM Brașov a contactat peste 1500 de agenți economici, 59 dintre aceștia confirmând participarea la Bursă, unde au oferit peste 570 de locuri de muncă.

În luna octombrie 2025 a fost organizată Bursa locurilor de muncă pentru absolvenți. În vederea acesteia, AJOFM Brașov a contactat peste 2500 de agenți economici, 55 dintre aceștia confirmând participarea la Bursă, unde au oferit peste 600 de locuri de muncă„, se mai arată în raportul AJOFM, prezentat de directorul Liliana Dragomir.   

Citește mai departe

Cotidian

Angajatorii încep să posteze joburi pentru vară. Domeniile cu cele mai multe poziții deschise sunt retailul, construcțiile, industria alimentară / HoReCa și turismul

Peste 11.500 de joburi au fost scoase pe piață în luna mai, pe fondul pregătirilor pentru sezonul de vară. Retailul, construcțiile, turismul și industria HoReCa conduc clasamentul angajărilor, iar Brașovul se află printre orașele cu cele mai multe oferte de muncă disponibile.

Publicat

in

De

Peste 10.000 de joburi au fost postate de la începutul lunii mai și până acum pe eJobs.ro și alte aproape 1.500 pe iajob.ro, aceasta fiind perioada în care angajatori din domenii precum turism sau HoReCa, dar și din retail sau construcții se pregătesc pentru vârful de activitate din sezonul cald.

„Candidații care se află în căutarea unui loc de muncă pe timp de vară sau chiar un job pe durată nedeterminată au în acest moment o serie de oportunități în domenii precum retail, servicii, construcții, industria alimentară / HoReCa sau turism. O parte din aceste joburi sunt sezoniere sau pe bază de proiect, iar sectoarele în care apar cel mai frecvent astfel de oportunități sunt turismul, retailul, naval – aeronautic, serviciile și industria alimentară / HoReCa”, declară Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Pe lângă acestea, care cumulează mai puțin de 5% din numărul total de locuri de muncă postate în ultima lună, au mai fost scoase în piață și 1.700 de poziții part-time. Cele mai multe aparțin angajatorilor din asigurări, servicii, retail, imobiliare, financiar – bancar, advertising / marketing / PR și call – center / BPO.

50% din job-uri sunt pentru candidații entry-level

Peste 50% dintre joburile postate se adresează candidaților entry-level (0-2 ani de experiență). Tot în număr mare sunt căutați și candidații mid-level (2-5 ani de experiență). Urmează cei care nu au deloc experiență, în timp ce, pentru joburile de vară, cele mai puține opțiuni sunt pentru seniorii cu mai mult de 5 ani de experiență și pentru manageri.

„Dacă ne referim strict la joburile pentru cei care nu au studii superioare, respectiv cele de pe iajob.ro, distribuția arată astfel: 37% sunt pentru muncitorii calificați, 33% pentru absolvenții de liceu și 24% pentru muncitorii necalificați”, mai spune Roxana Drăghici.

Cele mai multe oferte sunt pentru București,  Brașov, Ilfov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Constanța și Ploiești.

Un element distinctiv al acestui sezon este gradul mai ridicat de transparență salarială comparativ cu anii trecuți. Aproape 45% din numărul total de joburi postate pe eJobs au salariul afișat, în timp ce, pe iajob.ro, procentul crește până la 80%. Exclusiv în cazul joburilor sezoniere, procentul joburilor cu salariul publicat este de 50%.

„Și candidații sunt pregătiți pentru vârful de activitate din sectoarele care cresc în sezonul cald. Numărul de aplicări din ultima lună se apropie de pragul de 1,1 milioane, cele mai multe fiind îndreptate către anunțurile din retail, servicii, financiar – bancar, construcții, call-center / BPO, industria alimentară / HoReCa și turism. O bună parte dintre candidați profită de creșterea volumului de activitate din domeniile care sunt influențate, însă opțiunea lor merge tot înspre job-urile full time pe perioadă nedeterminată și mai puțin spre part-time și joburile sezoniere, cu toate că, spre deosebire de anul trecut, numărul de aplicări pentru pozițiile cu jumătate de normă a crescut cu 32%”, explică Roxana Drăghici.

Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, salariile medii nete pentru sectoarele care se pregătesc să își extindă echipele pe timp de vară sunt de 4.500 de lei pentru industria alimentară / HoReCa și turism, 4.000 de lei pentru retail ș 6.000 de lei pentru construcții.

În acest moment, 18.000 de locuri de muncă sunt disponibile pe eJobs.ro și 7.000 pe iajob.ro, platforma de locuri de muncă lansată de eJobs România și dedicată candidaților care își doresc să se angajeze rapid, fără a mai trece prin pașii tradiționali ai unui proces de recrutare, precum crearea unui CV.

Citește mai departe

Cotidian

Duelul „grelei moșteniri” între fostul și actualul primar al Brașovului. Cei doi își reproșează pierderea finanțărilor europene

Schimb dur de replici între actualul primar al Brașovului, George Scripcaru, și fostul edil Allen Coliban pe tema fondurilor europene pierdute și a proiectelor întârziate. Actuala administrație vorbește despre finanțări de peste un miliard de lei ratate, în timp ce fostul primar acuză o campanie de dezinformare și blocaje interne din Primărie.

Publicat

in

Actualul primar al Brașovului, George Scripcaru, dar și fostul primar al municipiului, Allen Coliban, s-au duelat zilele acestea în tot felul de rapoarte, declarații și explicații, fiecare dintre ei invocând „greaua moștenire” și pierderea unor finanțări europene.

Scripcaru reclamă pierderea a 1,05 miliarde lei din fonduri europene

Astfel, timpul ședinței de plen a Consiliului Local Brașov de la finalul săptămânii trecute, actuala conducere a Primăriei Brașov a reclamat faptul că fosta administrație a pierdut finanțări europene de 1,05 miliarde de lei din fonduri europene, pe programe precum Programul Operațional Regional (POR), Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și Programul Regiunea Centru (PRC).


„Am făcut o analiză la zi pe toate programele de finanțare, fie că vorbim de POR, fie că vorbim de PNRR sau Programul Regiunea Centru, dar am început pregătirile și pentru următorul exercițiu financiar, 2028 – 2034. Consider că este important să știm de unde am plecat și ce erori s-au făcut în vechea administrație, ca să nu le mai repetăm, să știm unde suntem la acest moment și, nu în ultimul rând, să ne pregătim viitorul. Trebuie să fim conștienți cu toții, executiv și legislativ, că nu ajunge doar să scrii un titlu frumos pentru un proiect, pompos, dar după aceea să nu faci pașii necesari. Din păcate, am constatat că în 2024, la finalul anului, când am preluat mandatul, erau proiecte care n-aveau decât titlu, în rest, nu se făcuse niciun pas înainte, nu se derulase nicio etapă”, a precizat atunci primarul Brașovului, George Scripcaru.

Scripcaru susține că principalele probleme identificate au fost nerespectarea termenelor, lipsa etapelor de implementare și, în unele cazuri, proiecte aflate doar la nivel de titlu, fără pași concreți făcuți pentru realizarea lor. Unele proiecte finanțate prin PNRR erau, în noiembrie 2024, la stadiul de implementare „zero”. Pentru alte proiecte nu s-a ajuns nici măcar la 5% implementare în decurs de 4 ani. Pe Programul Regiunea Centru nu fusese depus niciun proiect nou din alocarea municipiului Brașov pe actualul exercițiu financiar european 2021–2027, a spus primarul George Scripcaru, la ședința de Consiliu Local de vineri.

Coliban reclamă o campanie de dezinformare

De cealaltă parte, primarul Brașovului în mandatul 2020 – 2024, Allen Coliban, a reclamat că că actuala administrație că este vinovată de pierderea finanțărilor europene.

„Actuala administrație încearcă să acopere propriile blocaje și întârzieri administrative printr-o campanie de dezinformare construită pe ideea falsă că Brașovul ar fi pierdut 500 de milioane de lei din PNRR în mandatul USR. Toate proiectele majore invocate de administrația Scripcaru – campusul de învățământ dual, locuințele «nZEB», autobuzele electrice, spitalul de pneumoftiziologie și boli infecțioase, infrastructura velo – au fost inițiate, pregătite și depuse în mandatul 2020–2024”, a declarat Allen Coliban, luni, într-o conferință de presă atent pregătită.


Conform fostului edil, pentru contracte semnate în 2022–2023, primii doi ani sunt în mod normal destinați licitațiilor și elaborării documentațiilor tehnice. Absența deconturilor în această perioadă nu reprezintă un eșec, ci o etapă standard de implementare.

Referitor la Programul Regiunea Centru, acesta a precizat că „apelurile au fost necompetitive, iar majoritatea proiectelor din numeroase municipii au fost depuse în apelul al doilea – 55 de proiecte, față de 35 câte au fost depuse în primul apel. Cât timp numeroase municipii au depus proiecte mari, importante ca valoare a investițiilor, în cel de al doilea apel, nu se mai poate vorbi de un eșec al administrației USR care și-a încheiat mandatul în 2024”.

Totodată, despre întârzierea proiectelor implementate prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020 (cum a fost cazul garajului RATBV sau parcarea multietajată din Bartolomeu), fostul edil a spus că documentația inițială avea lacune și a fost nevoie de actualizarea ei.


„Scripcaru încearcă să explice fiecare eșec prin «Coliban e de vină». Au preluat proiecte mature, cu finanțări obținute, cu documentații pregătite și cu proceduri lansate”, a încheiat Allen Coliban.

Totodată, Coliban nu s-a sfiit să arunce acuze directe, invocând „sabojate” chiar din interiorul primăriei, în mandatul său. Numele vehiculat de fostul primar este cel al Biancăi Kraila, actuala șefă a Direcției Programe-Comunicare” și coordonatoarea Serviciului Proiecte și Strategii, în ultimii zece ani, după cum a prezentat-o Coliban.

Citește mai departe

Trending