Ramai la curent!

Prima Pagina

Festivalul Haferland revine în Transilvania: Zece sate cu biserici fortificate din zona Brașovului vor fi în sărbătoare. Nadia Comăneci și Mircea Abrudean patronează ediția 2026

Festivalul „Săptămâna Haferland” revine între 6 și 9 august în zece sate din Țara Ovăzului, cu zeci de evenimente dedicate patrimoniului săsesc din Transilvania. Ediția din acest an se desfășoară sub patronajul Nadiei Comăneci și al președintelui Senatului, Mircea Abrudean.

Publicat

in

Festivalul cultural „Săptămâna Haferland” revine în această vară cu cea de-a XIV-a ediție și promite patru zile de evenimente dedicate patrimoniului săsesc din Transilvania. Între 6 și 9 august, zece localități din Țara Ovăzului – Archita, Saschiz, Homorod, Rupea, Criț, Roadeș, Meșendorf, Cloașterf, Bunești și Viscri – vor găzdui concerte, spectacole, expoziții, ateliere și tururi culturale, într-un festival care atrage anual mii de vizitatori din țară și din străinătate.

Ediția din 2026 se desfășoară sub patronajul președintelui Senatului, Mircea Abrudean, și al Nadiei Comăneci, într-un an simbolic în care fosta mare gimnastă marchează 50 de ani de la primul „10 perfect” din istoria Jocurilor Olimpice, anunță organizatorii.

Tema din acest an, „Dor de Transilvania”, pune accent pe legătura dintre rădăcinile istorice ale comunității săsești și noile generații. Organizatorii anunță aproximativ 60 de evenimente pentru toate vârstele: vizite în biserici fortificate UNESCO, concerte de jazz și muzică tradițională, spectacole de teatru, dansuri săsești, ateliere meșteșugărești și parade ale fanfarelor tradiționale.

Muzică jazz și parada fanfarelor, în sâmbăta Haferland

Printre momentele speciale se numără recitalul „Maria Tănase” susținut de Luiza Zan & Jazzpar Trio la Cloașterf și concertul de jazz organizat în Cetatea Rupea și susținut de susținut de Luiza Zan, Mariano Castro și Muse Quartet. Ca în fiecare an, și anul acesta va avea loc un bal tradițional săsesc la Criț, susținut de formația de muzică săsească Flamingo Sound din Nürnberg. De asemenea, în cadrul ediției 2026 vor fi sărbătoriți 5 ani de colaborare dintre festivalul Săptămâna Haferland și fanfara săsească Kulturwerk der Siebenbürger Sachsen, printr-un moment special susținut sâmbătă după-amiază în curtea bisericii fortificate din Criț.

Tot sâmbătă după-amiază, la Criț va avea loc și parada fanfarelor tradiționale săsești, prezente în număr de trei în cadrul programului din acest an: Kulturwerk der Siebenbürger Sachsen, Original Karpaten-Express, Siebenbürger Trachtenkapelle Göppingen

Kira Hagi vine cu „AGAPI – o jumătate de secol de iubire”, la

Publicul va putea vizita și expoziția „AGAPI – o jumătate de secol de iubire”, semnată de actrița și artista Kira Hagi, un proiect artistic despre memorie, identitate și ideea de „acasă”, găzduit de Haferland.

Accesul la toate evenimentele este gratuit. Organizatorii estimează că la evenimentele dedicate Haferland vor fi peste 8.000 de participanți.

Programul complet al evenimentului poate fi consultat aici: https://haferland.ro/wp-content/uploads/2026/04/ro_HAFERLAND-2026_A4-Program.pdf

14 ani de tradiții săsești la Festivalul Haferland

Început cu 14 ani în urmă, festivalul Săptămâna Haferland a devenit una dintre cele mai importante manifestări culturale ale comunității sașilor din România și din diaspora. Evenimentul este organizat de Fundația Michael Schmidt în parteneriat cu Fundația Tabaluga // Peter Maffay Stiftung, organizații fondate de muzicianul german de origine română Peter Maffay. Festivalul a fost lansat de Michael Schmidt și Peter Maffay ca un proiect comun de recuperare și consolidare a memoriei culturale a sașilor transilvăneni, cei doi co-fondatori fiind legați de o prietenie veche de peste două decenii.

Investitii

Primăria Brașov plătește peste 330.000 de lei pentru a racorda centrul mare de aport voluntar la rețelele de apă și canalizare. La acesta, brașovenii pot arunca gunoaiele pe care nu le pot lăsa la container

Publicat

in

Pregătit de aproximativ trei ani, proiectul centrului mare de aport voluntar de pe Platforma CET Brașov este în etapa realizării lucrărilor la rețelele de utilități. Astfel,  în urma unei proceduri de atribuire directă, Primăria Brașov a semnat un contract în valoare de 334.607 lei cu firma Corona Instal SRL, pentru realizarea lucrărilor la rețeaua de alimentare cu apă și evacuare ape uzate menajere.

Pentru centrul mare de aport voluntar, Primăria Brașov a obținut în anul 2023 o finanțare nerambursabilă prin Planul Național de Redresare și Reziliență, însă contractul a fost reziliat anul trecut, din cauza riscului de neimplementare a proiectului până în lua august a acestui an. În schimb, proiectul a fost preluat spre finanțare de Administrația Fondului de Mediu, cu bani de la bugetul de stat.

La centrul de aport voluntar vor putea fi depuse, gratuit, deșeurile care nu pot fi colectate în sistem „door-to-door”, respectiv deșeuri reciclabile și biodeșeuri care nu pot fi depuse în pubelele individuale, precum și fluxurile speciale: deșeuri voluminoase, textile, deșeuri din lemn, mobilier, anvelope, echipamente electrice și electronice, baterii uzate, deșeuri periculoase, cadavre de animale, deșeuri de grădină, din construcții și demolări. 

Citește mai departe

Cotidian

În plin sezon turistic, zidul pictat din Piața Sfântul Ioan este mascat de un container roșu. Amenajarea este o „rezidență antreprenorială”, promovată intens de Primăria Brașov

Publicat

in

Unul dintre punctele de atracție din Piața Sfântul Ioan din Brașov, zidul pictat al Mănăstirii Franciscane este parțial acoperit cu un container metalic, vopsit în culoarea roșie. Structura metalică, absolut banală și care aduce mai degrabă a container de șantier, este o „rezidență antreprenorială”, un proiect implementat de câteva  companii private, în parteneriat cu Primăria Brașov.

În primă fază,  la acest container va fi promovată o firmă care realizează broderii pe tricouri, apoi vor fi găzduiți antreprenori, spun organizatorii.

Poate o căsuță de la Târgul de Crăciun?

Aspectul acestui container roșu în această piațetă face notă discordantă cu zona istorică a orașului și, poate ar fi fost mult mai potrivită într-o zonă nouă a orașului, cum este, de exemplu, Coresi. Acolo locuiesc numeroase persoane care pot face parte din publicurile țintă pentru „antreprenoriatul creativ” sau pentru banca ce finanțează proiectul.

În Piața Sfântul Ioan este greu de crezut că se vor opri coloanele de turiști să afle tainele broderiei. În schimb, ei vor pleca acasa cu pozele cu chioșcul metalic și, cel mai probabil, nici nu vor ști despre ce este vorba în acest proiect de susținere a „antreprenoriatul creativ”.

Poate că mai util pentru proiect, dar și pentru imaginea orașului, ar fi fost ca în locul acelui container să fie amplasată o căsuță din lemn folosită și la Târgul de Crăciun. Așa, această structură metalică ne duce cu gândul, mai degrabă, la chioșcurile inestetice din urmă cu mulți ani, de unde puteai cumpăra de la țigări la alcool. Doar că acum chioșcul nu mai e gri-metal sau multicolor, ci doar roșu-burgundy.

Citește mai departe

Cotidian

„Mama cerșește la LIDL, eu aici”. O poartă de intrare în Brașov, rai al copiilor care cerșesc. Pe când o descindere serioasă a DGASPC?

În timp ce autoritățile promovează acțiunile împotriva cerșetoriei desfășurate în centrul Brașovului, fenomenul rămâne vizibil într-unul dintre cele mai importante noduri de transport ale orașului. În Terminalul RATBV de la Stadionul Municipal, călătorii sunt abordați frecvent de minori și persoane vulnerabile care solicită bani.

Publicat

in

Unul dintre consilierii locali brașoveni și-a făcut un obicei în a posta pe rețelele de socializare imagini cu raziile împotriva cerșetoriei. Însă, la nicio astfel de descindere, alesul local nu a vorbit despre una dintre porțile de intrare în oraș: Terminalul RATBV de la Stadionul Municipal. Zona  este una importantă pentru imaginea orașului, astfel că are și un „vad” pe măsură, pentru cerșit.

Călătorii din autocare, întâmpinați de persoane care cer un leu

La „Municipal”, pe lângă numeroasele linii ale RATBV interne și metropolitane vin și autocare care circulă pe rute internaționale. Când coboară din autobuz, călătorii sunt întâmpinați de cerșetori, de regulă minori care ar trebui să fie la școală la acele ore.

De exemplu, în această dimineață, călătorii care coborau sau urmau să urce în autocar erau luați la rând de o fetiță de 7 – 8 ani, care cerea câte un leu. Este aceeași fetiță care apare în zonă aproape zilnic, singură sau însoțită de frați mai mici.

Întrebată unde de mama ei, a răspuns cu seninătate: Ea cerșește la LIDL, eu aici”. Ca și cum aceasta este o strategie banală și bine cunoscută de toată lumea…

Forțele de ordine, scumpe la vedere

De altfel, prezența cerșetorilor la „Municipal” este ceva firesc. Unii sunt copii, alții persoane în vârstă. În plus, la această „poartă de intrare” în oraș își fac veacul oameni fără adăpost, unele în stare de ebrietare sau poate chiar drogate. Cu toate acestea, prezența forțelor de ordine la acest terminal este discretă. Foarte rar trece câte o mașină a  Poliției Naționale, iar Poliția Locală Brașov este o prezență ca și inexistentă.

Cât despre eventualele razii ale unor echipe mixte, din care să facă parte forțe de ordine și echipe ale Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Brașov, acestea par a fi de domeniul utopiei.

Poliția locală Brașov se laudă cu amenzi în valoare de 36.400 de lei aplicate cerșetorilor

Poliția Locală Brașov și Primăria municipiului Brașov se laudă, în schimb, cu raziile pe care pe fac în centrul istoric și alte zone centrale din oraș. Chiar în această dimineață, probabil în același timp când fetița de la „Municipal” ne povestea pe un tot atât de firesc despre strategia de cerșit a familiei, Poliția Locală și Primăria municipiului Brașov postau pe rețelele sociale „raportul” muncii asidue din aceste zile, în ceea ce privește fenomenul, plus câteva recomandări pentru public:

„Ați observat și dumneavoastră acele persoane în putere, apte de muncă, ce se folosesc de minori pentru a atrage compasiunea trecătorilor din zonele centrelor comerciale, piețelor sau din centrul orașului. Oferindu-le bani, îi încurajați să încalce legea. În aglomerație, prezența copiilor care însoțesc aceste persoane, pentru care cerșetoria a devenit o adevărată afacere, poate crea situații în care sunt sustrase bunuri personale de la trecători. Vă recomandăm ca, atunci când observați persoane care cerșesc, să contactați urgent Dispeceratul Poliției Locale Brașov la numărul 0268.954 și, în cazul în care acestea sunt împreună cu minori, să apelați și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție a Copilului Brașov la Numărul Unic Național 119.

Urmare a acțiunilor ce au avut loc în acest weekend, au fost aplicate 23 de sancțiuni contravenționale în valoare de 36.400 lei pentru apelare la mila publicului și pentru ocuparea fără drept a locurilor de parcare destinate persoanelor cu dizabilități, fiind totodată ridicate și 6 vehicule parcate ilegal pe aceste locuri”.

Așteptăm cu interes vești despre gradul de încasare a amenzilor… dacă ele vor ajunge vreodată să fie plătite.

Citește mai departe

Trending