Educație
Cât de eficientă este educația din România? Peste 58% dintre copiii care intrau în urmă cu 12 ani în clasa I nu au promovat azi Bacalaureatul
Doar 84.000 de tineri au promovat bacalaureatul, conform rezultatelor dinainte de contestații, după cum a anunțat Ministerul Educației. Într-un an în care ministrul Educației laudă rata foarte bună de promovarea a bacalaureatului, 73,3% – cea mai bună din ultimii 10 ani, o analiză a edupedu.ro arată că există totuși o situație îngrijorătoare care ar trebui să atragă atenția specialiștilor în educație: raportat la numărul elevilor care au intrat în clasa I în 2010, în urmă cu 12 ani, cei care vor ieși din școală cu diplomă de BAC înseamnă doar puțin peste 2 din 5 din generația respectivă – 41,6% au promovat examenul. Rezultatele pot fi influențate de contestațiile care se pot depune pe parcursul zilei de azi.
Cei care nu au promovat Bacalaureatul 2022 sunt și cei care nu au mai ajus la acest examen pentru că au abandonat școala, au emigrat sau care au ales învățământul profesional, plus cei care au rămas corigenți sau repetenți în clasa a XII-a. Una peste alta, cu toți acești copii, este cel mai mic număr de elevi care se înscriu la Bacalaureat în istoria postdecembristă a României, potrivit declarației Ministrului Educației.
Constatarea vine în contextul în care ministrul Eduației, Sorin Cîmpeanu, într-o conferință de presă susținută cu ocazia prezentării primelor rezultate la Bacalaureat 2022, s-a arătat mulțumit de ”examenul de maturitate”, subliniind că sunt cele mai bune din ultimii 10 ani.
Cronologia generației 2022 de absolvenți de liceu:
- 2004 – s-au născut, potrivit Institutului Național de Statistică 216.261 de copii. În 2010, aceștia făceau parte dintre cei cu vârsta de înscriere la școală;
- 2010 – 203.926 de copii erau înscriși în clasa I potrivit Raportului privind starea învățământului preuniversitar al Ministerului Educației;
- 2014 – 193.603 copii ajung la finalul clasei a IV-a, conform Raportului privind Evaluarea Nationala din 2014;
Potrivit edupedu.ro, există însă un alt raport, cel făcut de IȘE și UNICEF, care arată că în clasa a IV-a, adică la finalul anului școlar 2013-2014 erau de fapt 187.921 de elevi. Dintre aceștia, în mediul urban erau 96.288 de elevi, în rural erau 91.633 de copii. Deja între 10.323 și 16.005 copii se pierduseră pe drum, în primii 4 ani de școală, potrivit datelor publice din cele două rapoarte analizate.
- 2018 – 170.528 de elevi au absolvit clasa a VIII-a potrivit raportului Ministerului Educației (pag. 27). 150.603 s-au înscris la Evaluarea Națională 2018, de la finalul clasei a VIII-a, potrivit raportului după contestații al Ministerului Educației.
În primul an de liceu/școală profesională, erau înscriși 170.657 de elevi, în anul școlar 2018-2019, potrivit datelor publicate de Ministerul Educației. Dintre aceștia, 32.904 erau în școlile profesionale și duale. Asta înseamnă că, potrivit acestor date, 137.735 de elevi s-ar fi dus la liceu în clasa a IX-a.
- 2022 – 111.329 din generația curentă, în condițiile în care peste 40.000 de elevi care erau deja în clasa a XII-a, nu s-au mai înscris la examenul propriu-zis.
Raportat la câți elevi erau înscriși în clasa I cu 12 ani în urmă, la Bac s-au înscris 54,59%.
Educație
Brașovul copilăriei, personaj principal într-un nou volum semnat Rodica Bretin. Lansarea oficială, la Libris
Brașovenii sunt invitați joi, 12 februarie, de la ora 18.00, la Librăria Libris (str. Mureșenilor nr. 14), la lansarea volumului „Pisica de la ora cinci”, semnat de Rodica Bretin și apărut la Editura Corint Fiction. Evenimentul face parte din seria „JOI. Reading & Joy”, dedicată dialogului cultural și literaturii contemporane, și se va încheia cu o sesiune de autografe.
Alături de autoare vor fi prezenți Adrian Lesenciuc, Anca Ianchiș și Laurențiu-Ciprian Tudor, iar discuția va fi moderată de Augusta Oniță-Bagoly.
„Pisica de la ora cinci” este un roman-puzzle construit din 18 povestiri care recompun, piesă cu piesă, atmosfera Brașovului anilor ’60. Inspirată din copilăria autoarei, cartea propune o incursiune când duioasă, când plină de zvâc și umor, într-un oraș care devine el însuși personaj. Brașovul – Kronstadt, Orașul de sub Tâmpa, „cetatea în care plouă de trei ori pe săptămână” – prinde viață prin ochii unei fetițe fascinată de lumea din jur, de Strada Lungă, de Piața Sfatului umbrită de salcâmi, de oamenii și poveștile locului.

Cartea semnată de Rodica Bretin, prin ochii criticilor
Criticul George Cornilă vorbește despre o evocare „emoționantă”, care evită nostalgia facilă și reconstruiește lucid o lume în care conviețuiau sași, români și unguri, cu bijutieri evrei, moașe săsoaice și vecini pitorești. La rândul său, scriitoarea Simona Antonescu subliniază că personajul principal al cărții este chiar Brașovul, surprins ca „un oraș-timp”, filtrat prin melancolia vârstelor pierdute, dar și prin limpezimea privirii copilăriei.
Dincolo de parfumul discret al memoriei, volumul surprinde și umbrele epocii: plecarea sașilor în Germania, schimbările aduse de comunism, destrămarea unor destine și gospodării. Maturizarea personajului-narator se desfășoară treptat, odată cu descoperirea unei lumi care nu mai este doar joc și poveste, ci și adevăr, uneori incomod.
Cine este Rodica Bretin
Rodica Bretin, născută la Brașov și revenită în oraș după decenii de activitate literară la București, este membră a Uniunii Scriitorilor, a PEN România și a Asociației Creatorilor de Ficțiune. Autoare a numeroase volume de proză scurtă, romane și cărți de istorie romanțată, a fost distinsă cu premii importante în țară și în străinătate, inclusiv în Franța și Spania. În 2024 a primit Premiul revistei literare Libris pentru proză.
Educație
Universitatea Transilvania Brașov urcă 29 de poziții în clasamentul QS World University Rankings Europe 2026
Universitatea Transilvania din Brașov continuă trendul ascendent în clasamentele internaționale, reușind o urcare spectaculoasă de 29 de locuri în QS World University Rankings: Europe 2026, una dintre cele mai relevante ierarhii academice la nivel european.
UNITBV se află pe locul 465, dintr-un total de 958 de universități din 42 de țări europene, după ce, în ediția precedentă, ocupa poziția 494.
A șasea universitate din România și performanțe notabile în cercetare
Odată cu acest rezultat, Universitatea Transilvania Brașov se clasează pe locul 6 la nivel național, într-un top care include 21 de universități românești. Clasamentul QS Europe 2026 este realizat pe baza a 12 indicatori, care evaluează cercetarea și inovația, angajabilitatea absolvenților, calitatea predării, deschiderea internațională și sustenabilitatea.
Unul dintre cei mai buni indicatori pentru UNITBV este cel privind rețeaua internațională de cercetare, unde universitatea brașoveană a obținut poziția 292, confirmând consolidarea parteneriatelor academice și științifice la nivel global.
Evoluție constantă și recunoaștere internațională
Ascensiunea Universității Transilvania Brașov este una constantă în ultimii ani. Dacă în 2024 instituția se situa în intervalul 521–530, în 2025 a urcat pe locul 494, iar în 2026 ajunge la 465, confirmând direcția pozitivă de dezvoltare.
La nivel european, QS World University Rankings: Europe 2026 este condus de University of Oxford, ETH Zürich și Imperial College London, instituții de referință în învățământul superior mondial.
Cotidian
O oră fără electricitate pe Colina Universității: studenții și profesorii susțin Carbon-Free Hour
Facultățile de Design de Produs și Mediu și Știița și Ingineria Materialelor dau un semnal clar de responsabilitate față de mediu și se alătură inițiativei Carbon-Free Hour, prin oprirea curentului electric în corpurile E și G de pe Colina Universității, timp de o oră, azi între 12:00 și 13:00.
Demersul este un apel la implicare adresat întregii comunități universitare. Reprezentanții facultăților îi încurajează pe studenți, cadre didactice și colegii din cămine să se alăture inițiativei și să contribuie, chiar și prin gesturi simple, la reducerea consumului de energie.
Gesturi mici, impact mare pentru mediu
În intervalul dedicat Carbon-Free Hour, participanții sunt îndemnați să facă mai multe acțiuni cu impact direct:
- să stingă luminile atunci când nu sunt necesare,
- să închidă laptopurile și calculatoarele pentru o oră,
- să scoată încărcătoarele din priză,
- să evite folosirea aparatelor electrice mari.
Mesajul inițiatorilor este clar: impactul dorit este vizibil apare atunci când acțiunea individuală se multiplică la nivel de comunitate. O singură oră de atenție la consumul de energie poate însemna mai puține emisii de carbon și un pas concret spre un viitor mai sustenabil.

Educație prin exemplu
Prin această inițiativă, Facultățile DPM și SIM demonstrează că schimbarea începe cu fiecare dintre noi, iar universitatea poate fi un spațiu în care educația pentru mediu se face nu doar teoretic, ci și prin acțiuni concrete.
-
Cotidian20 de ore agoPrimăriile localităților mici din județul Brașov sunt într-o situație delicată. Comuna Ormeniș are datorii, iar sursele de venituri sunt limitate
-
Cotidian21 de ore agoTeatrul „Sică Alexandrescu”, din nou în criză: Sindicatul cere demisia managerului interimar
-
Stiri Brasov18 ore agoGeantă cu bani și documente, uitată la Direcția Fiscală Brașov. Final fericit datorită unui polițist local
-
Educație18 ore agoBrașovul copilăriei, personaj principal într-un nou volum semnat Rodica Bretin. Lansarea oficială, la Libris
-
Prima Pagina4 zile agoTurturică a ridicat tribunele în picioare. Teutonii Ghimbav au început cu dreptul play-off-ul pentru promovarea în Liga Zimbrilor
-
Cotidiano săptămână agoConstatarea specialiștilor din Compania Apa Brașov: Conducta care alimentează Ghimbavul și Codlea a devenit sticlă
-
Cotidian6 zile agoIAR Brașov, în Programul de înzestrare al Armatei, prin SAFE. În parteneriat cu Airbus Helicopters, fabrica brașoveană va fi implicată în montajul noului elicopter al Armatei Române
-
Cotidiano lună agoAccident tragic în Valea Arpașu Mare. Au intervenit salvatorii montani de la Victoria, Râșnov și Brașov, dar nu au mai putut face nimic pentru victime
