Cum va arăta România în următorii 38 de ani – proiecția populației, făcută de Institutul Național de Statistică

Proiecția populației până în 2060

Structura pe vârste a populaţiei confirmă procesul de îmbătrânire demografică determinat, în principal, de scăderea natalităţii, care a dus la reducerea populaţiei tinere de 0-14 ani şi creşterea ponderii populaţiei vârstnice, de 65 ani şi peste.

Ponderea segmentului populaţiei rezidente vârstnice (de 65 ani şi peste) în totalul populaţiei rezidente a crescut de la 14% la 19% în 2020 și va urca la aproape 30% în 2060, potrivit datelor INS.

Populaţia în vârstă de muncă (15-64 ani), reprezintă segmentul principal al ofertei de forţă de muncă. Acest segment a înregistrat un declin, ponderea în total populaţie rezidentă scăzând de la circa 69% la 65% în 2020 și estimându-se să ajungă la 57% în 2060.

În varianta medie de proiectare a populaţiei rezidente, pe medii de rezidenţă, populaţia ar urma să scadă până în anul 2060 cu circa 300.000 de persoane în mediul urban şi cam tot cu atâta în mediul rural.

Cele mai mari diminuări ale populaţiei masculine, la aproape jumătate din populaţia rezidentă masculină, ar putea apărea în regiunile Sud-Vest Oltenia (-50,9% în mediul urban şi 51,4% în mediul rural) şi Sud-Muntenia (-44,0% în mediul urban şi -44,6% în mediul rural). Cele mai mici scăderi sunt prognozate în regiunea Bucureşti-Ilfov (-10,4% în mediul urban şi -15,4% în mediul rural), urmată de regiunea Nord-Est (-21,4% în mediul urban şi -21,6% în mediul rural).

În cazul populaţiei feminine proiectate situaţia este similară, cele mai mari scăderi ar putea apărea în aceleaşi regiuni ca şi în cazul populaţiei masculine, respectiv în regiunile Sud-Vest Oltenia (-46,9% în mediul urban şi 46,6% în mediul rural) şi Sud-Muntenia (-42,4% în mediul urban şi -42,2% în mediul rural), iar cele mai mici în regiunile Bucureşti-Ilfov (-10,8% în mediul urban şi -15,4% în mediul rural) şi Nord-Est (-22,0% în mediul urban şi -21,5% în mediul rural).