Municipiul Brașov este un „muzeu în aer liber”, iar turiștii știu asta. În fiecare zi, în oraș sunt văzute numeroase grupuri, de cele mai multe ori, aduse de agențiile de turism.

Așa se face că Piața Sfatului este cel mai fotografiat loc din Brașov, iar Biserica Neagră, cel mai vizitat obiectiv din oraș.  Patrimoniul istoric este mult mai impresionant, având în vedere că fortificația medievală a rămas în picioare: zidurile cetății dinspre Muntele Tâmpa și Dealul Warthe, turnurile de apărare, inclusiv cele exterioare sau Cetățuia de pe Dealul Straja (o fortificație construită pentru a „tăia” asediile asupra cetății). Potențialul acestora a fost conștientizat de mulți ani, s-au făcut investiții, au fost amenajate muzee, dar de câțiva ani, multe dintre clădirile emblematice ale Brașovului stau acum închise. Pe lista monumentelor închise se regăsesc Turnul Alb (amenajat pentru evenimente culturale), Turnul Negru (în care a fost cândva un mic muzeu), Bastionul Postăvarilor (în care s-a amenajat „muzeul 3D”) și alte turnuri mai mici de sub Tâmpa.  Problema este că acestea, deși sunt renovate și amenajate au o situație juridică incertă.

O interpelare… 

Astfel, luni, într-o conferință de presă, consilierii județeni brașoveni ai FDGR,  Carolina Fernolend și Wolfgang Wittstock (foto stânga)  au prezentat răspunsul scris primit de la Consiliul Județean în urma unei interpelări verbale dintr-o ședință de plen, când eu au cerut administrației județene să precizeze ce soluții au pentru punerea în valoare a patrimoniului istoric.

„În conformitate cu Hotărârea Guvernului României nr. 972/2002 privind atestarea domeniului public al județului Brașov, Cetatea Fortificată a Brașovului, Bastionul Țesătorilor, Bastionul Frânghierilor, Bastionul Postăvarilor Bastionul Cojocarilor, Turnul Alb, Turnul Negru sunt cuprinse în anexa 2 privind inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al municipiului Brașov. Menționez că bunurile publică enumerate mai sus sunt cuprinse și în anexa nr. 1 a HG 972/2002 cuprinzând inventarul bunurilor aparținând domeniului public al județului Brașov. Consiliul Județean nu a putut finaliza înscrierea în Cartea Funciară a dreptului de proprietate asupra monumentelor, municipiul Brașov având drept de proprietate asupra terenurilor de sub aceste imobile, construcția urmând regimul juridic a terenului. Prin efectul legilor proprietății, Orașul/Municipiul Brașov și-a înscris dreptul de proprietate în evidențele de Carte Funciară. Consiliul Județean nu are drept de administrare asupra imobilelor monument istoric care alcătuiesc sistemul de fortificații Cetatea Orașului Brașov și nu poate dobândi acest drept având în vedere Deciziei nr. 1/2014 a Curții Constituționale a României, potrivit căreia consiliile locale și consiliile județene nu pot da în administrare bunuri din domeniul public al acestora regiilor autonome și instituțiilor publice de sub autoritatea autorităților publice locale susmenționate. Având în vedere că între județul Brașov și municipiul Brașov în condițiile legii nr. 215/2001, republicată, nu există relații de subordonare și numai relații de cooperare, nu se poate pune problema dobândirii dreptului de administrare pentru Județul Brașov”, se menționează în răspunsul semnat de secretarul județului Brașov, Maria Dumbrăveanu.

În documentul amintit se mai arată că monumentele istorice nu pot fi concesionate de către Consiliul Județean, dar și faptul că legislația privind protejarea monumentelor istorice prevede responsabilitățile proprietarilor. Dar, se precizează în răspuns, Consiliul Județean „își manifestă deschiderea pentru orice formă de colaborare pentru buna gestionare a imobilelor monument istoric inițiate de municipiul Brașov în calitate de proprietar tabular”. 

În consecință, susține  Carolina Fernolend, „acum, județul nu poate investi în aceste monumente. Acestea aparțin municipiul care ar trebui să își asume calitatea de proprietar şi să le pună în valoare. Ce știm este că la Consiliul Județean se lucrează la documentație privind modificarea Hotărârii de Guvern din 2002, astfel încât  monumentele să fie scoase din domeniul public al județului”.

Pentru a vedea ce se poate face pentru monumentele Brașovului, cei doi consilieri au afirmat că au solicitat o audiență la primarul Brașovului, George Scripcaru, dar acest lucru nu a fost posibil. Așa că ei au trimis Primăriei prin Poștă, cu confirmare de primire, documentul semnat de secretarul județului.

Ce spune Primăria

Purtătorul de cuvânt al Primăriei, Sorin Toarcea, a afirmat că o parte dintre monumentele istorice din Braşov, printre care Casa Sfatului, zidurile de apărare sau câteva turnuri  sunt în proprietatea municipiului Brașov, unele figurând în evidenţe încă de la înființarea Cărții Funciare. De asemenea, el a spus că prima adresă prin  care Primăria a cerut Consiliului Județean clarificarea situației juridice a monumentelor, prin modificarea Hotărârii de Guvern privind inventarul public al Județului Brașov a fost transmisă încă din anul 2012.

„Ulterior, Primăria Braşov a transmis către Consiliul Judeţean şi alte adrese în acest sens. Noi nu putem prelua monumentele până când nu este reglementată situația juridică și nu se încheie documentele de predare primire. După ce situația juridică va fi reglementată, împreună cu administrația județeană vom găsi soluția optimă pentru întreținerea acestor monumente, dar și pentru administrarea lor. Sperăm să se reglementeze această situație, mai ales că avem alte imobile care sunt în proprietatea Primăriei Municipiului Brașov, dar în administrarea Consiliului Județean Brașov, cum este şi cazul unor unităţi sanitare, respectiv Astra şi Tractorul”, a precizat Sorin Toarcea. 

Brașovul, traseul european al meșteșugarilor? 

„2018 este declarat Anul Patrimoniului European. Anul viitor se împlinesc 100 de ani de la Unire.  România se pregătește pentru a prelua președinția Uniunii Europene în 2019. Urmează o perioadă importantă pentru țara noastră, numărul de turiști va crește, iar vestigiile istorice ar trebui să fie pregătite pentru găzduirea unor evenimente. De asemenea, europarlamentarul Claudia Țapardel vrea să propună un traseu european al meșteșugarilor, iar eu i-am sugerat să includă Brașovul în acest circuit”, și-a argumentat  Carolina Fernolend demersurile făcute la Consiliul Județean și la Primăria Brașov.