Investitii
Fierar betoniștii despre ansamblul rustic numit Cetatea Feldioara: „Arată așa, pentru că s-a intervenit”. Toate lucrările s-au desfășurat sub tutela Ministerului Culturii, spun ei
Noua Cetate a Feldioarei a fost recepționată marți, după patru ani de lucrări. Pentru consolidarea și restaurarea ei, de fapt pentru reconstruire, de la bugetul județului s-au plătit 12.379.295 de lei (2,9 milioane de euro), sumă cu mult mai mică decât valoarea estimată a proiectului (respectiv 23 milioane de lei) și decât cea pentru care s-a semnat contractul de lucrări, respectiv 15.362.951 lei.
Cetatea restaurată a Feldioarei a fost prezentată presei într-o conferință de presă, în care președintele Consiliului Județean, Adrian Veștea, a amintit că lucrările au costat cu mult mai puțin decât s-a estimat la început- deci economie la buget!. Veștea l-a felicitat pe primarul comunei, Sorin Taus, că a reușit să implementeze proiectul și declarat că fortificația va deveni o atracție turistică a județului.
Din păcate, din multe puncte de vedere, rezultatul proiectului de la Feldioara scoate în evidență faptul că atribuirea unui contract luând în considerare criteriul „prețul cel mai scăzut” nu este cea mai fericită soluție. S-a întâmplat ca și alte monumente istorice să fie „măcelărite” după ce au fost date pe mâna firmelor care au prezentat cele mai avantajoase oferte din punct de vedere economic și care, pentru a se încadra în preț au folosit materiale ieftine, cum este cazul țiglei industriale, sau au apelat la soluții tehnice mai puțin costisitoare, uneori folosind beton, pentru realizarea unor consolidări. În plus, cel mai probabil, când s-a discutat despre consolidare, câștig de cauză au avut inginerii structuriști, mari fani ai betonului chiar și când este vorba restaurarea unor monumente istorice.
Întrebări din partea presei: „Nu este prea nouă?”, „E foarte finisată… ” „S-a folosit beton?” Răspunsul…
„Arată așa pentru că s-a intervenit. Cetatea a avut diverse etape. Și noi, ce am făcut este o etapă din viața cetății. Am încercat să nu inventăm. Am păstrat volumetriile inițiale și, pentru a se face diferența, pentru că ele trebuiau acoperite, am optat pentru varianta de lemn (…) Timpul va rezolva și problema asta (faptul că s-a spus că «este foarte finisată»). Se vede că am lucrat, că am trecut pe aici și este normal să fie așa. În câțiva ani va fi mai aproape de realitate”, a declarat reprezentantul constructorului, Alin Stoica.
Când s-a spus că cetatea a fost reconstruită, el a spus că „a fost completată volumetria. Nu aș zice că a fost reconstruită, pentru că e prea dur termenul și nu este corect. A fost restaurată (?!) Este normal să nu mai arate ca la început, pentru că s-a intervenit”.

Totuși, având în vedere că cetatea din perioada teutonă (așa cum este promovat monumentul) a cam dispărut de-a lungul istoriei, iar în timpul săpăturilor arheologice au fost descoperite doar câteva elemente constructive ale acesteia, mai precis câteva fragmente din zidul de apărare de pe latura de nord-vest, ceea ce văd acum turiștii este departe de cetatea „Sanctae Mariae” (Marienburg). Practic, turiștilor li se oferă o construcție rustică nouă, ridicată pe niște elemente structurale care au fost luate ca repere pentru proiectarea și realizarea ansamblului.
Puțin beton, dar nu se vede
În ceea ce privește consolidarea zidurilor, el a spus că operațiunea a presupus desfacerea zidurilor fisurate și rețeserea zidurilor, în zonele fisurate fiind injectat var hidraulic sub presiune. La întrebarea dacă s-a folosit beton, el a spus că „trebuia făcută o concesie, trebuie folosit pe ici pe colo și beton, dar am avut grijă să îl mascăm” (?!). Când i s-a spus că era beton și deasupra zidului, responsabilul de lucrări din cadrul Consiliului Județean a spus că „nu este ciment. Este un material care nu lasă apa să pătrundă”, iar Stoica a completat: „Avem beton, sub ziduri, la partea de subzidiri”.

Mircea Gherghe de la Consiliul Județean Brașov a precizat că secolul al XVIII-lea a fost luat ca model istoric, iar în această perioadă toate zidurile au fost tencuite. „S-a preferat secolul al XVIII-lea pentru că tencuiala conservă foarte bine zidurile”, a declarat acesta.
În momentul în care li s-au prezentat imaginile de anul trecut, când se putea vedea brâul de beton de pe ziduri, reprezentanții constructorului au dat puțin înapoi și au spus că nu se putea consolida altfel structura. Dar, cum în secolul al XVIII-lea zidurile erau tencuite, betonul a devenit invizibil.
„Toate lucrările s-au desfășurat sub tutela Ministerului Culturii. Există avize. O comise a văzut proiectul și a spus că e în regulă”, a spus Alin Stoica.
„Știm cu toții că în momentul în care vrei să faci o intervenție la un monument istoric, obligatoriu este să iei un aviz de la Ministerul Culturii. Toate aceste proiecte sunt evaluate de comisiile din cadrul Ministerului Culturii și în cazul în care nu respectă în totalitate ceea ce este prevăzut, sunt respinse toate aceste avize și nu ai voie să te apuci de lucru. S-au respectat toate reglementările. O spun din experiența pe care am avut-o la Râșnov. Dacă stăm să ne uităm și la zidurile de la Rupea, dar și la zidul de la Râșnov, care a fost, tot așa, restaurat, este similar”, a completat Adrian Veștea.
Declarații optimiste… „Cred că i-a ieșit foarte bine (constructorului, nn)”
„Este un monument care a fost câștigat. Astăzi putem vedea că acest proiect a fost adjudecat și a fost finalizat la jumătate față de valoarea estimată a proiectului. Este un monument care este foarte bine pus în valoare, similar cu altele din județul Brașov. Sperăm ca în jurul cetății de la Feldioara să existe o dezvoltare din punct de vedere al turismului. Vom încerca prin oamenii pe care îi avem în județul Brașov, cât și prin exponatele care au fost descoperite aici să amenajăm locuri care să poată fi vizitate și să atragă cât mai mulți turiști”, a declarat Adrian Veștea.
Primarul a spus că cele patru turnuri ale cetății se va amenaja un muzeu în care vor fi expuse obiectele descoperite în timpul descărcării arheologice, astfel că cetatea va intra în circuitul turistic în luna septembrie.
„Cred că a ieșit foarte bine și vreau să mulțumesc constructorului și tuturor care s-au implicat pentru această investiție”, a spus Taus.

Investitii
Municipiul Codlea se extinde spre DN 1 și Vlădeni: mii de locuințe noi și un cartier dedicat tinerilor
Municipiul Codlea intră într-o nouă etapă de dezvoltare urbană, cu planuri clare de extindere spre o zonă pitorească aflată pe marginea DN 1, în direcția satului Vlădeni, comuna Dumbrăvița. Anunțul a fost făcut miercuri, 4 februarie, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Compania Apa, de către viceprimarul municipiului Codlea, Ștefan Ciolan, care a vorbit, în acest context, despre 4500 de locuințe noi.
Extinderea orașului se va realiza pe baza mai multor Planuri Urbanistice Zonale aflate deja în lucru, care vizează atât dezvoltarea rezidențială, cât și o mai bună organizare urbanistică a zonei dintre Codlea și Popasul Căprioarei.
„Avem în lucru 16 Planuri Urbanistice Zonale”, a spus viceprimarul în contextul investițiilor în rețelele de apă și canalizare. „Unele PUZ-uri și pentru zona imobiliară, pentru că ne dorim să ne extindem până la Popasul Căprioarei (pe DN 1, între Codlea și Vlădeni, n.r.). Vor fi undeva la 4.500 de persoane care vor avea posibilitatea de a-și cumpăra locuințe noi în zona respectivă”, a declarat reprezentantul Primăriei Codlea.
Cartier nou pentru tineri, pe 10 hectare
Pe lângă dezvoltarea rezidențială destinată populației generale, autoritățile locale pregătesc și un cartier special dedicat tinerilor. Acesta va fi amplasat între municipiul Codlea și Popasul Căprioarei, pe un teren cu o suprafață de 10 hectare, după cum a precizat viceprimarul Ștefan Ciolan. Proiectul prevede amenajarea a 250 de loturi, fiecare cu o suprafață de aproximativ 300 de metri pătrați. Terenurile vor putea fi accesate de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, care îndeplinesc criteriile stabilite de legislația în vigoare.
Locuințele construite în acest cartier vor avea un regim de înălțime redus – parter, un etaj și mansardă – iar toate construcțiile vor respecta reguli stricte de arhitectură. Sunt prevăzute elemente tradiționale și acoperișuri tip șarpantă, pentru o integrare armonioasă în peisajul natural al zonei.
Investitii
VIDEO. Investiții majore în infrastructura de apă și canalizare din Ghimbav și Codlea: peste 27 de milioane de lei pentru străzi, stații de pompare și rețele moderne. Vezi lista străzilor incluse în proiect
Locuitorii din Ghimbav și Codlea vor beneficia, începând de luna viitoare, de unele dintre cele mai importante investiții în infrastructura publică din ultimii ani. Compania Apa Brașov S.A. a semnat, la finalul lunii ianuarie 2026, contractul de lucrări pentru extinderea și modernizarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare din cele două localități, în cadrul unui proiect regional cu finanțare europeană.
Este vorba despre Contractul de lucrări BV-CL-R09 – „Extinderea și reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare în UAT-urile Ghimbav și Codlea”, parte a „Proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Brașov/Regiunea Centru – etapa II”, co-finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Dezvoltare Durabilă 2021–2027. Valoarea contractului se ridică la 27.726.408,78 lei (fără TVA), iar lucrările vor fi executate de Asocierea S.C. AG SERV CONSTRUCT S.R.L. – S.C. VALDEK IMPEX S.R.L., lider de asociere fiind S.C. AG SERV CONSTRUCT S.R.L.
Durata de execuție este de 18 luni, ordinul de începere urmând să fie emis în luna februarie 2026. Lucrările se desfășoară în baza Autorizației de Construire nr. 119/15.09.2025, emisă de Consiliul Județean Brașov, așa cum a precizat purtătorul de cuvânt al Companiei Apa, Alina Bălătescu.
Alina Bălătescu – purtător de cuvânt SC Compania Apa SA Brașov
Ce lucrări sunt prevăzute în Ghimbav:
În Ghimbav, investițiile vizează 11 străzi (foto jos): Pieței, Avram Iancu, Ștefan cel Mare, Făgărașului, Lungă, Nucului, Gării, Unirii, Progresului, Morii și Victoriei.

Proiectul prevede:
- reabilitarea și extinderea rețelei de distribuție a apei pe aproximativ 5,3 kilometri;
- reabilitarea rețelei de canalizare pe circa 1 kilometru;
- construirea unei instalații automate de stocare, dozare și pompare pentru dezinfecția apei;
- realizarea unei stații de pompare a apelor uzate;
- reabilitarea castelului de apă din localitate.
Ionel Fliundra – primarul orașului Ghimbav
Investiții ample și în Codlea
În Codlea, lucrările vor fi realizate pe nu mai puțin de 29 de străzi, printre care: Lungă, Ion Creangă, Octavian Goga, Tudor Arghezi, Mihai Eminescu, Avram Iancu, Constituției, Horia, Cloșca, Crișan, Unirii, Pieței și 15 Noiembrie.

Aici sunt prevăzute:
- reabilitarea și extinderea rețelei de apă pe o lungime de aproximativ 7,3 kilometri;
- modernizarea rețelei de canalizare pe circa 2,3 kilometri;
- construirea a două stații de pompare a apelor uzate.
Ștefan Ciolan – viceprimar mun. Codlea
Impact direct asupra calității vieții și dezvoltării zonei
Proiectul va contribui la creșterea calității vieții pentru mii de locuitori, la protejarea mediului și la susținerea dezvoltării economice locale, în acord cu directivele europene și angajamentele asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene.
Investitii
Reabilitarea Corpului B de la Spitalul „Mârzescu” intră într-o nouă etapă, după ce Fundația Metropolis s-a retras din proiect. Investiția de peste 60 de milioane de lei promisă de Consiliul Județean Brașov, în analiză pentru finanțare guvernamentală
Consiliul Județean Brașov continuă demersurile administrative pentru reabilitarea și modernizarea Corpului B Mârzescu, clădire în care funcționează secții ale Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov și ale Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov. Anunțul vine după ce Fundația Metropolis și actorul Codin Maticiuc au renunțat ieri la acest proiect, pentru a lăsa Consiliului Județean prioritate într-o investiție care vizează întreaga clădire.
După ce, în 2023, Județul Brașov a obținut certificarea dreptului de proprietate asupra imobilului, autoritatea județeană a alocat fondurile necesare pentru întocmirea documentațiilor tehnice în vederea realizării lucrărilor de consolidare, modificare structurală și reabilitare a clădirii.
Indicatorii tehnico-economici, aprobați în plenul CJ Brașov
După o primă procedură de achiziție anulată în 2024 din lipsă de ofertanți, demersul a fost reluat și finalizat, firma câștigătoare elaborând documentația DALI, avizată favorabil în Comisia Tehnico-Economică a Consiliului Județean Brașov, în data de 16 decembrie 2025.
Indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Consolidare, modificare, reabilitare, reparare Corp B Mârzescu; extindere ieșire de urgență” au fost aprobați în ședința CJ Brașov din 29 ianuarie.
Conform documentației, valoarea totală a investiției este de 60.172.217,65 lei (cu TVA), din care lucrările de construcții-montaj sunt estimate la 43.319.681,02 lei (cu TVA); durata de implementare este de 24 de luni, din care 6 luni pentru proiectare și 18 luni pentru execuția lucrărilor.
Clădire încadrată în risc seismic II. CJ Brașov solicită finanțare de la Ministerul Dezvoltării
Expertiza tehnică realizată în cadrul documentației DALI arată că imobilul este încadrat în clasa de risc seismic II. În acest context, Consiliul Județean Brașov a inițiat procedurile pentru accesarea unei finanțări guvernamentale, prin Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat (PNCCRS), Subprogramul destinat clădirilor de interes și utilitate publică.
Documentația a fost deja încărcată în platforma programului și înregistrată cu nr. CCRS-4359/02.02.2026, aflându-se în prezent în etapa de analiză a eligibilității.
Imobil cu funcțiuni medicale esențiale pentru județ
Clădirea Corp B Mârzescu se află în domeniul public al Județului Brașov și este administrată de: Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov (demisol și etaj II) și de Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov (parter și etaj I).
Construit în perioada interbelică, imobilul a funcționat inițial ca pavilion al Spitalului Județean. După preluarea administrării spitalelor publice de către CJ Brașov, în anul 2010, autoritatea județeană a asigurat finanțarea atât pentru funcționare, cât și pentru dezvoltare, în funcție de solicitările venite din partea managementului unităților sanitare.
-
Prima Pagina2 zile agoTurturică a ridicat tribunele în picioare. Teutonii Ghimbav au început cu dreptul play-off-ul pentru promovarea în Liga Zimbrilor
-
Cotidian6 zile agoConstatarea specialiștilor din Compania Apa Brașov: Conducta care alimentează Ghimbavul și Codlea a devenit sticlă
-
Cotidian5 zile agoIAR Brașov, în Programul de înzestrare al Armatei, prin SAFE. În parteneriat cu Airbus Helicopters, fabrica brașoveană va fi implicată în montajul noului elicopter al Armatei Române
-
Cotidiano lună agoAccident tragic în Valea Arpașu Mare. Au intervenit salvatorii montani de la Victoria, Râșnov și Brașov, dar nu au mai putut face nimic pentru victime
-
Politica6 ani agoLa un pas de 3000 de cazuri de COVID-19. Cum a putut Braşovul să ajungă aici? Senatorul PSD Florin Orţan are o explicaţie politică
-
Investitii7 zile agoVIDEO. Investiții majore în infrastructura de apă și canalizare din Ghimbav și Codlea: peste 27 de milioane de lei pentru străzi, stații de pompare și rețele moderne. Vezi lista străzilor incluse în proiect
-
Prima Pagina7 zile agoDouă sportive de la ACS Transilvania Brașov, convocate la lotul național de cadete pentru Jocurile Mediteraneene
-
Cotidian7 zile agoCetatea Făgăraș, iluminată în portocaliu de Ziua Mondială a Luptei Împotriva Cancerului: „Nu sunteți singuri!”

Pingback: Statia de epurare de la Feldioara, care strică peisajul cetății, va fi ascunsă de ochii turiștilor – Brasov Metropolitan