Ramai la curent!

Cotidian

Averea impresionantă a primarului PSD a cărui familie deţine firma unde s-au produs exploziile de vineri: Cifra de afaceri a crescut de 500 de ori în ultimii ani/ Zeci de contracte cu primării din mai multe judeţe şi cu statul

Publicat

in

Exploziile de la Crevedia dezvăluiesc un lung şir de nereguli băgate sub preş de autorităţi. Dacă de trei ani, staţia GPL care a explodat era în acte nefuncţională, ea a mers normal şi a produs bani pentru proprietari. Asociatul majoritar al firmei care deţine staţia de la Crevedia (şi multe altele similare) este fiul primarului PSD din Crevedia, Ion Doldurea. Între timp, edilul s-a autosuspendat din funcţia de membru al PSD, preşedintele partidului, premierul Marcel Ciolacu a activat „discursul de victimă”, („pentru dumneavoastră, problema este că e PSD” şi „de unde să ştiu eu ce fac fiii membrilor de partid?”). Ce rămâne sunt două victime decedate şi 56 de răniţi, mulţi dintre ei nevoiţi să se trateze în alte ţări de căt România pentru că, încă nu avem nici măcat un început din cele 8 spitale regionale noi promise de Ciolacu…

Amenzi şi nereguli de care lumea ştia…

Staţia GPL care a explodat sâmbătă seara aparţine firmei Flagas SRL, ai cărei acționari sunt Ionuţ Daniel Doldurea (51%) si Cosmin Ionuţ Stinga (49%), potrivit Termene.ro. Ionuţ Daniel Doldurea este fiul primarului din Caracal, iar faptul că deţine majoritatea în firmă a fost confirmat chiar de tatăl său.

Staţia GPL de la Crevedia fusese autorizată în 2011, însă controale din 2020 au arătat nereguli grave care pot duce exact la evenimente ca cel care s-a întâmplat sâmbătă seara. Activitatea i-a fost suspendată, însă a continuat să funcţioneze sub nasul autorităţilor, sfindând legea.

Generalul maior IGSU Benone Duduc a explicat cum s-au făcut controalele în ultimii ani, pentru a arăta cum şi-a făcut instituţia sa treaba.

„În 30 iulie 2020, în urma unor sesizări, se efectuează un control inopinat la acest obiectiv și se constată nu că se respectă măsurile de siguranță care au stat la baza emiterii autorizației de securitate la incendiu în 2011. Acea instalație de tip monobloc a fost mutată pe amplasament și nu se mai respectau distanțele de siguranță care au stat la baza emiterii autorizației de securitate la incendiu. În consecință, ISU constată pierderea valabilității autorizației de securitate la incendiu și constată utilizare unei pompe neomologate pentru transvazarea GPL-ului dintr-o cisternă în alta, apoi aplică sancțiunea contravențională în valoarea de 10.000 de lei.

În data de 28 septembrie, are loc un nou control inopinat și se constată că obiectivul funcționa în continuare fără autorizație la incendiu și se aplică sancțiunea contravențională de 30.000 de lei. De asemenea, se constată pe amplasament un rezervor neomologat în carea se transvaza GPL și se mai aplică o sancțiune de 10.000 de lei.Deci 40.000 de lei sancţiune în data de 28.09. În urma controlului din iulie, urmare a constatării pierderii valabilităţi autorizaţiei, ISU notifică Instituţia Prefectului şi Oficiul Regstrului Comerţului. Mai notifică Consiliul Judeţean, Inspectoratul de Stat în Construcţii, Agenţia de Protecţie a Mediului şi Primăria Crevedia.

În 30 septembrie, societatea emite o hotărâre a Adunării Generale a Acţionarilor prin care închide punctul de lucru de la Crevedia şi se notifică Registrul Comerţului care emite certificat constatator prin care ia act de hotărârea AGA şi în 13.10 notifică ISU Dâmboviţa cu privire la faptul că punctul de lucru a fost închis şi anexează hotărârea AGA şi certificatul constatator emis de Oficiul Registrului Comerţului”, a declarat generalul maior IGSU Benone Duduc.

Aşadar, firma a fost amendată de mai multe ori de Inspectoratul pentru Situații de Urgență pentru mai multe nereguli legate de nerespectarea măsurilor de securitate la incendiu, iar în 30 septembrie 2020 firma anunţase autoritățile că închide punctul de lucru din Crevedia. Cu toate astea, a continuat să funcţioneze şi să producă bani pentru familia primarului PSD şi asociaţii săi.

Cu ce a atras atenţia firma fiului primarului din Caracal?

SC Flagas SRL a ajuns în proprietatea familiei Duldurea în 2006, când acționarul italian, al cărui mandatar era Ion Doldurea, a transferat toate acțiune companiei fiului lui Ion Duldurea, Ionuț Doldurea, scrie Europa Liberă. În 2008, Ionuț Duldurea a modificat domeniul de activitate al firmei în comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, iar în 2016 în firmă a intrat și Cosmin Ionuț Stîngă.

În ciuda amenzilor şi a închiderii, în 2020 a staţiei GPL de la Crevedia, Flagas SRL (care deţine mai multe astfel de staţii) are în ultimii cinci ani contracte de peste 1,6 milioane lei, prin achiziție directă, cu primăriile ale comunelor conduse în principal de primari PSD. Printre acestea se numără primăriile din Moara Vlăsiei, Bolintin-Vale și Cervenia (Teleorman).

În 10 ani, între 2009 și 2022, cifra de afaceri a firmei a crescut de aproape 500 ori

În 2022, cifra de afaceri a Flagas SRL a fost de 595.907.886 lei, iar profitul de 32.782.166 lei.

În 10 ani, între 2009 și 2022, cifra de afaceri a firmei a crescut de aproape 500 ori, de la 1,2 milioane la 593 de milioane de lei. Iar profitul net a ajuns, anul trecut, la 32 de milioane de lei, scrie Europa Liberă. Firma are zeci de contracte publice, cum am arătat anterior, inclusiv cu Primăria Crevedia, care a cumpărat de la aceasta GPL, în 2021 și 2022.

Ionuţ Daniel Doldurea mai este acționar în alte 5 firme, trei dintre acestea având contracte de peste 2,8 milioane lei cu primării conduse în bună parte de PSD, în aceeași perioadă. În total, peste 4,5 milioane lei

Primarul din Caracal are el însuşi o avere impresionantă

Primarul din Caracal, al cărui fiu făcea afaceri cu statul, inclusiv prin staţia GPL închisă pe hârtie din 2020, are el însuşi o avere impresionantă, câştigată ca om de afaceri. Tot ca om de afaceri, care are în sânge administrarea afacerilor, chiar şi atunci când nu mai lucrează în domeniu, se pune întrebarea cum de nu ştia primarul despre funcţionarea sau nefuncţionarea staţiei de la Crevedia…

Potrivit celei mai recente declarații de avere, Ion Doldurea are două case – cu suprafețe de 392.16 metri pătrați și 98 de metri pătrați – și nu mai puțin de 11 apartamente. Toate apartamentele sunt cumpărate în 2019. În declarația de avere sunt trecute și două spații comerciale la Caracal, cu suprafețe de 3.804 metri pătrați și 951 metri pătrați, cumpărate în 2018.

Doldurea deține și opt terenuri – între care șase intravilane, cu suprafețe de 1547 de metri păâtrați, 188.53, 1149, 1000, 7326 mp, 537 mp, precum și obiecte de artă în valoare de 80.000 de euro, pe care spune că le-a dobândit în perioada 1994-2022.

În martie 2023, primarul a vândut către Elena Pîlșan un spațiu comercial de producție, contra a 120.000 de euro.

Primarul are și mai multe conturi bancare în care deține peste 620.000 de euro și 252.000 de lei.

În anul fiscal precedent, primarul a obținut 273.283 de lei din chirii, 118.632 de lei din salariu și 64.716 de lei pensie. În declarația sa de avere, primarul a notat că este acționar la SC ROMBULGAZ SA CARACAL, cu activitate suspendată din 2015.

Marcel Ciolacu, iritat când a fost întrebat despre firma fiului colegului său de partid

În ciuda acestor aspecte care ridică semne de întrebare, premierul Marcel Ciolacu s-a arătat iritat când a fost întrebat despre firma lui Ionuţ Doldura şi a considerat că jurnaliştii au „o problemă cu PSD-ul”.

În timpul vizitei la Crevedia, la locul tragediei, premierul a refuzat să răspundă la întrebarea dacă PSD a primit bani de la familia primarului din Caracal. De asemenea, Ciolacu a evitat să vorbească atât despre faptul că stația GPL din Crevedia unde au avut loc exploziile este deținută de fiul edilului din Caracal, cât și să explice cum a fost posibil ca aceasta să funcționeze în condițiile în care nu avea autorizație, fără ca nimeni să observe.

Potrivit site-ului banipartide.ro, primarul din Caracal, Ion Doldurea, a cotizat la PSD în anul electoral 2020 cu 28.910 lei.

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Cotidian

Nemulțumire la Hălchiu. Peste 600 de locuitori cer interzicerea traficului greu de tranzit pe drumul județean care trece prin localitate

Publicat

in

Proiectul „Ocolitoarei mari” a municipiului Brașov implementat de Consiliul Județean Brașov a stârnit nemulțumirea unor locuitori din Hălchiu. Prin acest proiect, Consiliul Județean Brașov va moderniza o rețea de drumuri județene care vor putea fi folosite pentru ocolirea municipiului Brașov. Însă, problema ridicată de locuitorii din Hălchiu este drumul trece prin localitate și, după ce va fi utilizat de mai multe vehicule grele decât în prezent, problemele existente deja se vor agrava.

De altfel, în timpul dezbaterii publice a bugetului județului Brașov, un locuitori din Hălchiu a anunțat că a depus la Registratura Consiliului Județean Brașov o petiție semnată de 603 persoane, prin care sunt solcitate mai multe măsuri.

Camioane grele la 1,2 metri de case

„Sunt case aflate la 1,2 – 1,5 metri de drum, iar programul de acordare a permiselor de liberă trecere (contra cost – n.red) nu rezolvă problema. Trebuie să ne gândim la oameni, nu doar la transportatori”, a declarat cetățeanul.

El a precizat că, prin această petiție, sunt propuse mai multe măsuri, inclusiv includerea în proiectul de modernizare a unor lucrări suplimentare, pentru realizarea cărora să fie prevăzute sume în bugetul Consiliului Județean pe anul 2026.

Ce au propus locuitorii:

– Interzicerea traficului greu, de tranzit;

– Permisele de Liberă Trecere să fe acordate doar pentru riverani (cu un număr limitat de permise gratuite) și pentru vehiculele care descarcă sau încarcă în Hălchiu;

– Amenajarea unor treceri de pietoni inteligente (cu semafoare care trec pe roșu când este depășită viteza legală) cu iluminare suplimentară;

– Realizarea unei variante ocolitoare, astfel încât vehiculele grele să nu mai treacă prin sat.

De cealaltă parte, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a a declarat că propunerile vor fi analizate.

Proiectul „Ocolitoarei mari” prevede modernizarea a cinci tronsoane din drumurile judeţene DJ 103B, DJ 103A, DJ 112, DJ 112A, şi DJ 112B, a căror lungime totală este de 53,129 km. Această rețea de drumuri tranzitează 11 localități, respectiv Teliu, Budila, Tărlungeni, Săcele, Hărman, Bod, Hălchiu, Codlea, Vulcan, Râşnov Cristian.

Valoarea totală a proiectului est estimată la 268.562.183 lei, fără TVA, iar în acest an ar putea începe lucrările.

Citește mai departe

Cotidian

Salariile „la vedere” devin noua regulă pe piața muncii. Aproape jumătate dintre joburile din România afișează deja venitul oferit

Aproape 45% dintre joburile publicate în România afișează deja salariul oferit, cu o lună înainte ca transparența salarială să devină obligatorie prin legislația europeană. Cele mai transparente sunt joburile entry-level, în timp ce pozițiile de management rămân aproape complet opace.

Publicat

in

Cu doar o lună înainte ca obligația afișării salariului în anunțurile de angajare să intre în legislația românească, aproape jumătate dintre joburile publicate online includ deja informații despre venit.

Datele publicate de eJobs România arată că aproximativ 8.000 de locuri de muncă active pe platformă au salariul afișat, adică 45% din totalul anunțurilor disponibile. Procentul este cu aproape 10% mai mare față de ultimele luni și marchează cea mai mare creștere a nivelului de transparență salarială din ultimii ani. După o perioadă de stagnare la aproximativ 35%, angajatorii au început să publice tot mai des salariile oferite, pe fondul pregătirilor pentru transpunerea directivei europene privind transparența salarială, care va deveni obligatorie și în România din luna iunie.

Cele mai deschise domenii în privința salariilor sunt retailul, serviciile, turismul, industria alimentară, transporturile, logistica și call-center-ele. La polul opus se află industriile în care salariile continuă să fie negociate mai discret: energie, IT, telecom, automotive și sănătate.

Joburile entry-level sunt cele mai transparente

Diferențele sunt și mai evidente atunci când vine vorba despre experiența candidaților. Joburile entry-level sunt cele mai transparente, 35,5% dintre anunțuri afișând salariul oferit. Pentru pozițiile care nu cer experiență, procentul este de 23%.

În schimb, pe măsură ce crește nivelul de senioritate, transparența scade drastic. Doar 18,6% dintre joburile mid-level afișează salariul, în timp ce la pozițiile senior procentul coboară la 6,4%. În cazul managerilor, doar 0,5% dintre anunțuri includ venitul oferit.

Reprezentanții platformei explică diferențele prin faptul că joburile entry-level au grile salariale mai apropiate între companii, în timp ce pentru specialiști și manageri apar variații importante în funcție de industrie, experiență și strategia fiecărui angajator.

Anunțurile cu salariul „la vedere” atrag mai multe aplicații

Potrivit eJobs, anunțurile care includ salariul generează cu până la 40% mai multe aplicări decât cele fără informații despre venit, semn că transparența salarială devine un criteriu decisiv pentru candidați.

Fenomenul este vizibil și în cazul joburilor externe. Aproape 10% dintre anunțurile publicate în prezent sunt pentru locuri de muncă din afara țării, iar tot mai mulți angajatori aleg să afișeze direct salariul pentru a atrage rapid candidați.

În acest moment, peste 18.000 de locuri de muncă sunt disponibile pe eJobs.ro, iar alte aproximativ 5.000 pe platforma iajob.ro, destinată candidaților care vor să se angajeze rapid, fără CV și fără proceduri complicate de recrutare.

Citește mai departe

Cotidian

Brașovul câștigă din parcurile industriale. Consiliul Județean încasează dividende de aproape 870.000 de lei de la Carfil și Metrom

Carfil Industrial Parc și Metrom Industrial Parc, companii aflate în subordinea Consiliului Județean Brașov, au încheiat anul 2025 pe profit și vor aduce aproape 870.000 de lei la bugetul județean sub formă de dividende.

Publicat

in

Cele două societăți comerciale aflate în subordinea Consiliul Județean Brașov, care administrează platforme industriale în județ, au încheiat anul 2025 pe profit, iar administrația județeană urmează să încaseze dividende de aproape 870.000 de lei.

Este vorba despre Metrom Industrial Parc SA și Carfil Industrial Parc SA, două companii care gestionează infrastructura industrială a județului și care au raportat rezultate financiare pozitive pentru anul trecut.

Potrivit documentelor supuse aprobării în ședința de plen a Consiliului Județean din 7 mai, Metrom Industrial Parc SA a înregistrat în 2025 un profit net de 779.730 de lei. Din această sumă, administrației județene îi revine un dividend de 379.869 de lei, reprezentând jumătate din profitul distribuibil.

La rândul său, Carfil Industrial Parc SA a raportat un profit net de peste un milion de lei, respectiv 1.039.987 de lei. Consiliul Județean Brașov va încasa de aici dividende în valoare de 490.086 de lei.

În total, cele două societăți vor aduce la bugetul județean suma de 869.955 de lei, bani care pot fi utilizați pentru investiții sau proiecte administrative.

În paralel, administrația județeană continuă procesul de reorganizare a celor două entități economice. Oficialii CJ Brașov au anunțat deja intenția de fuziune între Carfil și Metrom, măsură care ar urma să reducă cheltuielile administrative și să eficientizeze activitatea economică a celor două parcuri industriale.

Citește mai departe

Trending