Proiectul de reabilitare a Corpului B al Pavilionului Mârzescu, în care funcționează Secția de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov a intrat în etapa licitației pentru proiectarea și execuția lucrărilor,. Investiția se ridică la 44,8 milioane de lei, fără TVA, iar finanțarea proiectului este asigurată de Ministerul Dezvoltării, prin Programul naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat (PNCCRS).

Conform proiectului, imobilul va fi consolidat, iar spațiile interioare vor fi reabilitate astfel încât să respecte normativele în vigoare. De asemenea, la clădire vor fi realizate și lucrări de eficientizare energetică, prin proiect fiind prevăzută inclusiv montarea de panouri fotovoltaice.

Proiectul mai prevede amenajare a două scări interioare, pentru evacuarea în caz de incendiu, dar și montarea a două lifturi, pentru persoanele cu dizabilități.

Totodată, în exterior va fi amenajată o parcare pentru 9 autoturisme și 2 ambulanțe.

Termenul de implementare a proiectului est de 24 luni, primele 6 luni fiind alocate elaborării documentațiilor tehnice, iar următoarele 18 luni execuţiei lucrărilor. 

Numeroase fisuri în pereți

Conform expertizelor tehnice, clădirea ce urmează a fi reabilitată a fost edificată în anul 1930, iar de atunci nu a fost supusă unor consolidări sau reparaţii capitale. Construcția este pe alocuri deteriorată, fiind identificate numeroase fisuri în pereți, igrasie, ferestre sau uși zidite necorespunzător în timp, astfel cu sunte necesare lucrări de consolidare.

De asemenea, suprafeţele din jurul clădirii necesită reamenajarea parcărilor cât şi amenajarea spațiilor din jurul şi interiorul clădirii. Consumul de energie al cladirii este ridicat din cauza lipsei termoizolatiei și a instalațiilor vechi existente. Configurarea interioară nu mai corespunde standardelor naționale și europene și nu respectă legislația în vigoare. 

Camera Deputaților se pregătește să voteze în plen modificările aduse Codului Rutier prin care se introduce, pentru prima dată în legislația românească, conceptul de „spațiu de siguranță” la semafor: o zonă marcată de 3 metri, plasată în fața coloanei de mașini la intersecțiile semaforizate și la trecerile cu calea ferată. Acolo, motocicliștii și mopediștii se vor putea poziționa legal în fața autoturismelor când semaforul e pe roșu. Este exact modelul aplicat de ani buni în marile capitale europene, cunoscut sub numele de „advance stop box”, un model european cu rezultate dovedite în fluidizarea traficului și creșterea siguranței rutiere. În plus, motocicliștii vor avea dreptul să se strecoare printre coloanele de mașini oprite la roșu sau la calea ferată, cu condiția să nu depășească 20 km/h, să păstreze o distanță laterală suficientă și să nu îi încurce pe ceilalți participanți la trafic. Practic, filtering-ul, manevra pe care orice motociclist o cunoaște din capitalele europene, devine o practică legală și în România. Un alt câștig important este că motocicletele și mopedele vor putea circula pe banda dedicată mijloacelor de transport în comun, în condițiile stabilite de administratorul drumului.

De ce contează asta pentru toți șoferii, nu doar pentru motocicliști

„Sunt aproape 225.000 de motociclete și peste 6.600 de mopede înmatriculate în România. Vorbim de o comunitate mare, nu de o nișă. Iar fiecare motociclist care alege să meargă pe două roți în loc de patru este o mașină în minus la semafor”, a explicat deputatul Augustin Hagiu (PSD Brașov).

Datele arată că Bucureștiul este, de ani buni, cea mai aglomerată capitală din Uniunea

Europeană. În 2025, un șofer bucureștean a pierdut, în medie, 171 de ore în trafic, cu 15% mai mult decât în 2024, conform TomTom Traffic Index. Un studiu belgian citat de inițiatorii proiectului arată că, dacă 10% dintre șoferi ar renunța la mașină în favoarea unui scuter sau a unei motociclete, timpul mediu de așteptare în trafic ar putea scădea cu până la 40%.

„Le dăm celor care vor să meargă pe motocicletă reguli normale, care funcționează deja în toată Europa. Iar de asta vor beneficia toți cei care rămân pe patru roți, pentru că vor avea mai puține mașini în față la semafor. Vreau să le mulțumesc, pe această cale, colegilor din Comisia pentru transporturi și infrastructură pentru sprijinul acordat acestui proiect și pentru amendamentele care au îmbunătățit forma finală a textului. A fost o muncă serioasă, făcută responsabil, dincolo de orice calcul politic. Vreau, însă, să spun un lucru foarte clar: o asemenea schimbare cere maturitate și responsabilitate din partea tuturor, cel puțin în primii ani de la aplicare. Șoferii au nevoie de timp să se obișnuiască cu motocicletele care vin în față la semafor, iar motocicliștii trebuie să înțeleagă că noul cadru legal nu este o invitație la abuz. Cei 20 km/h, distanța de siguranță și respectul față de ceilalți participanți la trafic nu sunt detalii, sunt chiar fundamentul acestei reforme. Doar așa o regulă europeană bună va funcționa și pe străzile din România”, a încheiat deputatul

La aproape trei decenii după ce activitatea de depozitare a fost oprită, rampele de deșeuri de la Timiș-Triaj sunt aproape de a fi transformate în zonă de parc. Municipalitatea anunță că lucrările de închidere și ecologizare a depozitului de deșeuri menajere au ajuns la un stadiu de execuție de aproximativ 85%, la prima rampă, iar în paralel pregătește demararea lucrărilor și pentru cea de-a doua rampă, aflată în continuarea actualului amplasament.

În această perioadă, pe șantier se lucrează la amenajarea spațiilor verzi, a drumurilor perimetrale, la realizarea rigolelor și a bazinului de retenție pentru apele pluviale. Reprezentanții constructorului care lucrează la proiectul de reamenajare spun că vremea nefavorabilă din ultimele luni a încetinit ritmul lucrărilor, însă proiectul rămâne în grafic.

„Se lucrează la amenajarea spațiilor verzi, inclusiv la înierbare și plantări, dar și la realizarea drumurilor perimetrale împreună cu rigolele aferente. Totodată, este în execuție și bazinul de retenție pentru apele pluviale, acesta urmând să fie printre ultimele elemente finalizate, pentru a nu îngreuna desfășurarea celorlalte lucrări. Ritmul lucrărilor a fost influențat atât de perioada de iarnă, cât și de ploile din ultima perioadă, care au creat dificultăți în execuție. În ceea ce privește amenajarea peisagistică, vor fi plantați aproximativ 12.800 de arbuști din diverse specii. Alegerea plantelor a fost făcută astfel încât acestea să fie adaptate terenului și perioadelor de secetă și temperaturi ridicate. De asemenea, s-a ținut cont de orientarea terenului și de expunerea la soare, fiind selectate specii potrivite pentru fiecare zonă – est, vest sau nord. Întregul proiect de amenajare a fost gândit atât din punct de vedere estetic, cât și funcțional, pentru a asigura rezistența și dezvoltarea optimă a vegetației”, a explicat Elena Sava, manager de proiect.

Contestațiile la licitație au întârziat închiderea celei de a doua rampe de la Timiș-Triaj

Administrația locală susține că următorul pas va fi închiderea celei de-a doua rampe de deșeuri, procedură întârziată în ultimele luni din cauza contestațiilor apărute în cadrul licitațiilor. Potrivit municipalității, aceste etape au fost însă depășite, astfel că lucrările ar urma să înceapă în perioada următoare.

„Urmează amenajarea zonelor adiacente, însă acestea vor fi realizate într-o etapă ulterioară. Important este că lucrările actuale sunt în grafic, iar odată cu finalizarea acestui proiect, sau chiar în paralel cu acesta, va începe și închiderea celei de-a doua rampe de deșeuri. Cea de-a doua rampă reprezintă, practic, o continuare a actualului amplasament destinat deșeurilor menajere. Procedurile sunt în etapa finală, existând întârzieri cauzate de licitații și contestații, însă acestea au fost depășite, iar lucrările vor putea începe în scurt timp. Prin implementarea acestui proiect, întreaga zonă va căpăta un aspect complet diferit, o să fie transformată într-un spațiu verde cu rol important în absorbția dioxidului de carbon. Pentru Brașov, acest proiect reprezintă un pas important în rezolvarea unei probleme de mediu aflate de mai mulți ani în atenția Comisiei Europene. Cele două rampe figurau ca neînchise, deși nu mai erau funcționale de mult timp, iar municipiul era inclus într-o procedură de infringement alături de alte localități din țară”, a declarat primarul George Scripcaru.

Activitatea de depozitare de la Timiș-triaj a fost oprită la începutul anilor ’90

Depozitele de la Timiș-Triaj au fost utilizate încă de la sfârșitul anilor ’40 pentru depozitarea deșeurilor industriale nepericuloase și a deșeurilor menajere, iar activitatea a încetat în 1992. Situația juridică a terenurilor a fost clarificată abia în perioada 2014-2016, ceea ce a permis ulterior accesarea finanțării pentru închiderea și ecologizarea amplasamentului.

Lucrările de închidere a depozitului de deșeuri menajere și amenajarea spațiului verde sunt realizate de S.C. Inoveco SRL, împreună cu subcontractantul S.C. Argif Proiect SRL. Contractul, care include proiectarea și execuția lucrărilor, are o valoare de 28.947.623, 62 lei fără TVA, iar durata estimată a lucrărilor este de 12 luni.

În paralel, închiderea depozitului de deșeuri industriale nepericuloase va fi realizată de asocierea S.C. Inoveco SRL și SC SOCOT S.A., în cadrul unui proiect finanțat prin Programul „Regiunea Centru” 2021-2027.