Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov a împlinit 50 de ani, iar aniversarea a fost sărbătorită cum se cuvine, printr-un eveniment special, în care, prin discursurile lor, participanții – oficiali locali și medici importanți ai „Județeanului” – au făcut o radiografie a spitalului, dar au vorbit și despre viitor.
Cu oaceastă ocazie, medici care au „scris istoria” unității sanitare au primit diplome de excelență, iar oficialii care de-a lungul timpului au susţinut instituţia au plecat şi ei de la eveniment cu plachete. Nu au fost uitați nici cei care formează actuala echipă a „Județeanului”, pentru că diplome au primit și actuali medici, dar și asistenții medicali, infirmierele sau brancardierii.
Un spital mic primit în urmă cu 50 de ani, un spital mare dorit pentru următorii 50 de ani
Prin discursurile lor, unii dintre invitați au amintit de faptul că actualul spital este unul mic și că orașul nostru are nevoie de o nouă unitate sanitară. De exemplu, președintele Colegiului Medicilor Brașov, dr. Gabriel Moraru, a amintit că în urmă cu jumătate de secol, Brașovul a primit un spital de „oraș mic”:
„În 1973, Brașovul a primit un spital asemănător celui din Focșani sau a altor unități din orașe mai mici. Actualul spital s-a putut dezvolta în exterior foarte puțin. Singura dezvoltare majoră a fost noua Unitatea de Primiri Urgențe. Restul dezvoltării s-a făcut prin restructurare internă. Sper ca peste 50 de ani să vorbim despre o nouă locație a spitalului Brașovului”, a precizat dr. Moraru.
În același registru a fost și discursul ministrului Dezvoltării, Adrian Veștea, care, după ce a amintit că începând cu anul 2016 (când a devenit președinte al Consiliului Județean Brașov) a alocat tot mai mulți bani pentru sănătate, a amintit și de proiectul noului spital.
„Avem obligația să ne gândim la viitor, să trecem de declarații și să ne asumăm un spital al nostru, al brașovenilor. Ambiția noastră este de a construi o nouă unitate medicală. Nu vă așteptați ca cineva să ne dea banii. Noi trebuie să «furăm startul» și să începem lucrările, pentru a demonstra apoi că trebuie să beneficiem de resurse financiare din alte surse. O unitate medicală nouă ar trebui să fie următorul proiect al Brașovului. Spitalul Județean este cea mai importantă unitate medicală pe care o are Brașovul. Este o unitate care, chiar dacă nu are un caracter regional, de cele mai multe ori a avut o activitate regională. Anual, peste 80.000 de persoane trec pragul aceste unități medicale și se întorc sănătoase”, a spus Adrian Veștea.
Despre dezvoltarea infrastructurii sanitare brașovene a vorbit și directorul interimar al Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, Emil Mailat:
„50 de ani de spital, 50 de ani de sănătate continuă în cadrul județului Brașov, alături de o echipă fantastică de oameni dedicați, care pun foarte multă pasiune și care au putut să compenseze eventualele lipsuri de-a lungul aceste jumătăți de veac (…) Brașovul are nevoie de spital și de o sănătate la standarde europene. Brașovul are nevoie de mai multe spații spitalicești. Brașovul are nevoie de mai multă înțelegere și răbdare”.
Mulți medici, absolvenți ai Universității Transilvania Brașov
Pe de altă parte, cei care au ținut discursuri au au vorbit și despre personalul medical, iar mesajul lor a fost că, din acest punct de vedere, „brașovenii sunt pe mâini bune”.
„În ultimii ani, Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov a beneficiat de investiții semnificative, atât în modernizarea infrastructurii, cât și a aparaturii. Aceste investiții sunt dublate de calitatea personalului medical. La Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov există și un corp medical de o calitate extraordinară, care dă dovadă de mult profesionalism”, a spus prefectul județului.
Mulți dintre medicii Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov sunt absolvenți ai Facultății de Medicină a Universității Transilvania, care a fost înființată în urmă cu 31 de ani, în 1992.
„Domnul ministru Adrian Veștea a amintit de investițiile în infrastructura medicală. Noi, în ultimii 31 de ani, am investit în resursa umană. Există o legătură strânsă între Universitatea Transilvania și Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov și sper ca aceasta să se dezvolte în viitor”, a spus rectorul Universității Transilvania, prof. dr. ing. Ioan Vasile Abrudan.
2.000 de paturi în anii 70-80
Spitalul Judeţean Brașov s-a înfiinţat în decembrie 1973, prin unificarea mai multor unităţi sanitare existente la acel moment în oraş: Spitalul Județean (edificiu nou construit), Spitalul Mârzescu , Spitalul de Oncologie, Spitalul de boli deramato-venerice, Spitalele uzinelor Tractorul și Steagu Roșu, Centrul de transfuzii sanguine, Stația de salvare, Centrul sanitar anti-epidemic, Centrul de stomatologie și mai multe policlinici și dispensare comunale și orășenești. Încă de la început spitalul a avut o structura pavilionară, partea tehnico-administrativă funcționând în pavilionul central de pe Calea București.
În perioada anilor 70-80, spitalul avea aproximativ 3.000 de salariați și aproximativ 2.000 de paturi.
După anul 1990, spitalul a trecut prin mai multe reorganizări, iar în acest moment are aprobate 915 paturi repartizate pe 33 secții și compartimente.
Primăria Brașov a obținut decontarea lucrărior la skate park-ul de la Fartec, după ce proiectul a fost corectat și îmbunătățit, astfel încât să fie eligibil prin Programul Regiunea Centru 2021 – 2027. Contractul de finanțare a fost semnat zilele trecute, iar din valoarea totală a proiectului, respectiv 21.181.011 lei, din care 19.469.002 lei este asistența nerambursabilă. Restul de 1.712.008,85 lei reprezintă valoarea neeligibilă, sumă acoperită din bugetul local.
Primarul Brașovului, George Scripcaru, a declarat că finanțarea a fost obținută după ce au fost corectate greșelile proiectului inițial, pregătit înainte de anul 2024.
„Din păcate, în perioada anterioară s-au cheltuit bani de la bugetul local pentru un proiect realizat greșit. Am reușit însă să rezolvăm aceste probleme, să finalizăm proiectul și să depunem cererea pentru obținerea unei finanțări nerambursabile”, a declarat primarul Brașovului.
Taluzuri care nu susțineau terenul
Purtătotul de cuvânt al Primăriei Brașov, Sorin Toarcea, ne-a declarat că o problemă a parcului inițial era legată de situația juridică a terenului. Mai exact, acesta a precizat că parcul se întindea pe o suprafață mai mare de teren, iar unele parcele nu erau incluse în documentele cadastrale.
„Din punct de vedere tehnic au fost niște niște probleme legate de accesibilitatea persoanelor cu dizabilități. Nu existau amenajări de tip «mama și copilul», iar realizarea unei astfel de amenajări ne-a ajutat și foarte mult să obținem finanțarea europeană. De asemenea, cea mai grea o problemă era legată de niște ziduri de sprijin. Inițial erau prevăzute niște taluzuri care care nu ar fi rezistat, astfel că au fost realizate alte amenajări. După ce au fost operatate modificările cadastrale și au fost actualizate documentațiile tehnice, a fost obținută o nouă autorizație de construire și au putut fi terminate lucrările”, a declarat Toarcea.
Skate-park-ul de la Fartec este amenajat sub cele două pasaje din zonă. Acesta inclide amenajări pentru practicarea sporturilor urbane, dar și zone de relaxare.
Lipsa autorizației de mediu pentru funcționarea Restaurantului Panoramic a intrat în atenția Gărzii de Mediu Brașov, care zilele trecute a finalizat un control la agentul economic. În urma acestui control comisarii de mediu au aplicat o amendă și au dispus remedierea deficiențelor constatate.
Comisarul-șef al Gărzii de Mediu Brașov a precizat că restaurantul a fost amendat pentru că nu a avut autorizația de mediu pentru funcționarea unității, dar și pentru faptul că nu a putut prezenta o convenție care să îi permită să folosească pentru aprovizionare și pentru transportul deșeurilor drumul care pornește din Valea Cetății.
„Având în vedere natura terenului, dar și regimul special de protecție, accesul trebuia reglementat printr-o convenție cu Agenția Națională pentru Arii Protejate din cadrul Direcției Județene de Mediu, Primăria Brașov și Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt. Prin acest document ar fi trebuit să fie stabilit numărul de vehicule și graficul de circulație, astfel încât să nu fie afectată zona din punct de vedere al protecției mediului și al turismului. Neavând reglementată activitatea din punct de vedere al legislației de mediu și având în vedere că nu erau respectate condițiile impuse de legislație pentru activitatea într-o arie protejată, unitatea a fost amendată și au fost dispuse măsuri de remediere a deficiențelor, respectiv intrarea în legalitate prin obținerea tuturor documentelor necesare funcționării”, a declarat Mircea Paraschiv.
Pentru obținerea autorizației de mediu pentru funcționarea restaurantului deținut de omul de afaceri George Copos, solicitarea a fost depusă la Direcția Județeană de Mediu Brașov în 13 mai.
Administratorii Restaurantului Panoramic de pe Tâmpa vor să intre în legalitate. Au depus hârtiile pentru autorizația de mediu
Administratorii Restaurantului Panoramic de pe Tâmpa au depus documentația pentru obținerea autorizației de mediu, după ce accesul auto prin aria protejată a fost blocat în urma unui control al Gărzii Forestiere.
După ce a rămas fără acces la drumul care trece prin aria protejată Tâmpa, administratorii Restaurantului Panoramic au început demersurile pentru intrarea în legalitate. Astfel, potrivit directorului Direcției Județene de Mediu Brașov, Ciprian Băncilă, agentul economic a depus solicitarea pentru obținerea autorizației de mediu. Urmează că documentația să fie analizată și să fie desfășurate procedurile legale în acest sens.
Amintim că, deși funcționează încă din toamna anului trecut, Restaurantul Panoramic nu a depus până ieri dosarul pentru obținerea autorizației de mediu. Cu toate acestea, unitatea de alimentație publică a folosit drumul care pornește din Valea Cetății pentru a face aprovizionarea și pentru duce în oraș deșeurile. De asemenea, în această perioadă, agentul economic fără autorizație de mediu nu a suportat nicio sancțiune majoră din partea autorităților.
În 24 aprilie, în urma unui control, președintele Gărzii Forestiere Naționale, George Gârbacea, a dispus închiderea drumului pentru mașinile de aprovizionare. De atunci, marfa pentru restaurant și deșeurile sunt transportate cu telecabina.
După ce a fost luat această decizie, patronul Ana Holding (care deține restaurantul și telecabina de pe Tâmpa), George Copos, a încercat să pună presiune asupra autorităților, amenințând că oprește telecabina și închide unitatea de alimentație publică, însă nu a făcut acest lucru.
Cotidianacum 2 luni
Fapt diversacum 2 luni
Cotidianacum 2 luni
Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login