Ramai la curent!

Cotidian

Istoria cazinourilor: Totul a început în 1638 într-un palat superb

Publicat

in

Cazinourile au fost de secole bune locuri în care oamenii mergeau să se distreze. Deși sunt asociate, în mod firesc, cu jocurile de noroc, ele au oferit mai mult decât atât: în vremurile de odinioară aveau și săli de teatru și de baluri.

Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii au mers în cazinouri pentru distracție și socializare. În urmă cu câteva secole, variantele de distracție erau mult mai limitate decât cele din zilele noastre. Așa că oamenii își găseau adrenalina în diverse moduri.

Apariția cazinourilor avea să schimbe însă totul, în special pentru oamenii cu bani. Căci ei erau primii vizitatori ai cazinourilor. Dacă în zilele noastre o vizită la cazino poate fi o experiență pentru amatorii de pacanele cu fructe, câteva învârtiri la ruletă ori câteva mâini la blackjack, pe vremuri doar cei bogați își permiteau să intre într-un cazinou. Iar povestea cazinourilor începe în anul 1638.

Casino di Venezia, primul din istorie

Primul cazinou din istorie a fost inaugurat în Veneția (Italia) în anul 1638. Cazinoul era amplasat într-un palat superb construit în anul 1509 în stil renascentist. Întreg decorul era special: aici puteau fi văzute sculpturi, candelabre și opere ale pictorului Mattia Bortolini.

Deși are o istorie atât de bogată, cazinoul este încă deschis și este unul dintre obiectivele turistice principale din Veneția. Dress code-ul a fost relaxat, iar mizele sunt accesibile tuturor, astfel că nu mai este un loc frecventat doar de elite. Italienii au fost însă vizionari și au descoperit o modalitate de distracție ce avea să aibă tot mai mulți pasionați în următoarele secole. De fapt, în anii următori, numărul cazinourilor din Italia a crescut considerabil.

Casino de Spa

Cazinoul din Belgia datează din anul 1763. Cu trecerea anilor, a suferit mai multe modernizări pentru a fi păstrat și în zilele noastre într-o stare cât mai bună. În 1918 a fost „victima” unui incendiu, astfel că a necesitat o refacere aproape totală. Casino de Spa se remarcă prin varietatea mare de aparate tip slot machine pe care le are, însă aici sunt organizate în mod constant și turnee de poker.

Amplasarea cazinoului, într-o zonă cu multe izvoare termale, nu a fost întâmplătoare. Oamenii veneau aici pentru relaxare, iar serile le petreceau la cazinou. Un exemplu similar s-a întâmplat și în România, cu cazinoul din Vatra Dornei, construit după un concept asemănător. În prezent, Spa mai este cunoscut și pentru faptul că aici sunt organizate anual curse de Formula 1.

Cazinoul din Monte Carlo

Este poate unul dintre cele mai cunoscute cazinouri din lume, alături de cele din Las Vegas. A fost inaugurat în anul 1861, însă în spatele său nu se află o viziune grozavă, ci mai degrabă o poveste disperată a familiei Grimaldi de a ieși din problemele financiare. Astfel s-a decis construcția unui cazinou, iar ideea s-a dovedit a fi una de succes.

Cazinoul din Monte Carlo este deschis și în prezent, însă rezidenților monegasci le este interzis prin lege să joace. Cazinoul este însă și un obiectiv turistic, mai ales că poate fi vizitat și de cei care nu doresc să joace (sălile de la intrare), dar și de cei care vor să aibă parte de o experiență inedită.

De asemenea, aici au fost realizate mai multe filme, printre care și unele din seria James Bond. Este fără niciun dubiu cel mai cunoscut cazinou din Europa, un loc al opulenței dacă este să ne luăm după mașinile parcate în fața sa, unde pot fi văzute modele exclusiviste și unele sport de la diverse branduri.

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Cotidian

Nemulțumire la Hălchiu. Peste 600 de locuitori cer interzicerea traficului greu de tranzit pe drumul județean care trece prin localitate

Publicat

in

Proiectul „Ocolitoarei mari” a municipiului Brașov implementat de Consiliul Județean Brașov a stârnit nemulțumirea unor locuitori din Hălchiu. Prin acest proiect, Consiliul Județean Brașov va moderniza o rețea de drumuri județene care vor putea fi folosite pentru ocolirea municipiului Brașov. Însă, problema ridicată de locuitorii din Hălchiu este drumul trece prin localitate și, după ce va fi utilizat de mai multe vehicule grele decât în prezent, problemele existente deja se vor agrava.

De altfel, în timpul dezbaterii publice a bugetului județului Brașov, un locuitori din Hălchiu a anunțat că a depus la Registratura Consiliului Județean Brașov o petiție semnată de 603 persoane, prin care sunt solcitate mai multe măsuri.

Camioane grele la 1,2 metri de case

„Sunt case aflate la 1,2 – 1,5 metri de drum, iar programul de acordare a permiselor de liberă trecere (contra cost – n.red) nu rezolvă problema. Trebuie să ne gândim la oameni, nu doar la transportatori”, a declarat cetățeanul.

El a precizat că, prin această petiție, sunt propuse mai multe măsuri, inclusiv includerea în proiectul de modernizare a unor lucrări suplimentare, pentru realizarea cărora să fie prevăzute sume în bugetul Consiliului Județean pe anul 2026.

Ce au propus locuitorii:

– Interzicerea traficului greu, de tranzit;

– Permisele de Liberă Trecere să fe acordate doar pentru riverani (cu un număr limitat de permise gratuite) și pentru vehiculele care descarcă sau încarcă în Hălchiu;

– Amenajarea unor treceri de pietoni inteligente (cu semafoare care trec pe roșu când este depășită viteza legală) cu iluminare suplimentară;

– Realizarea unei variante ocolitoare, astfel încât vehiculele grele să nu mai treacă prin sat.

De cealaltă parte, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a a declarat că propunerile vor fi analizate.

Proiectul „Ocolitoarei mari” prevede modernizarea a cinci tronsoane din drumurile judeţene DJ 103B, DJ 103A, DJ 112, DJ 112A, şi DJ 112B, a căror lungime totală este de 53,129 km. Această rețea de drumuri tranzitează 11 localități, respectiv Teliu, Budila, Tărlungeni, Săcele, Hărman, Bod, Hălchiu, Codlea, Vulcan, Râşnov Cristian.

Valoarea totală a proiectului est estimată la 268.562.183 lei, fără TVA, iar în acest an ar putea începe lucrările.

Citește mai departe

Cotidian

Salariile „la vedere” devin noua regulă pe piața muncii. Aproape jumătate dintre joburile din România afișează deja venitul oferit

Aproape 45% dintre joburile publicate în România afișează deja salariul oferit, cu o lună înainte ca transparența salarială să devină obligatorie prin legislația europeană. Cele mai transparente sunt joburile entry-level, în timp ce pozițiile de management rămân aproape complet opace.

Publicat

in

Cu doar o lună înainte ca obligația afișării salariului în anunțurile de angajare să intre în legislația românească, aproape jumătate dintre joburile publicate online includ deja informații despre venit.

Datele publicate de eJobs România arată că aproximativ 8.000 de locuri de muncă active pe platformă au salariul afișat, adică 45% din totalul anunțurilor disponibile. Procentul este cu aproape 10% mai mare față de ultimele luni și marchează cea mai mare creștere a nivelului de transparență salarială din ultimii ani. După o perioadă de stagnare la aproximativ 35%, angajatorii au început să publice tot mai des salariile oferite, pe fondul pregătirilor pentru transpunerea directivei europene privind transparența salarială, care va deveni obligatorie și în România din luna iunie.

Cele mai deschise domenii în privința salariilor sunt retailul, serviciile, turismul, industria alimentară, transporturile, logistica și call-center-ele. La polul opus se află industriile în care salariile continuă să fie negociate mai discret: energie, IT, telecom, automotive și sănătate.

Joburile entry-level sunt cele mai transparente

Diferențele sunt și mai evidente atunci când vine vorba despre experiența candidaților. Joburile entry-level sunt cele mai transparente, 35,5% dintre anunțuri afișând salariul oferit. Pentru pozițiile care nu cer experiență, procentul este de 23%.

În schimb, pe măsură ce crește nivelul de senioritate, transparența scade drastic. Doar 18,6% dintre joburile mid-level afișează salariul, în timp ce la pozițiile senior procentul coboară la 6,4%. În cazul managerilor, doar 0,5% dintre anunțuri includ venitul oferit.

Reprezentanții platformei explică diferențele prin faptul că joburile entry-level au grile salariale mai apropiate între companii, în timp ce pentru specialiști și manageri apar variații importante în funcție de industrie, experiență și strategia fiecărui angajator.

Anunțurile cu salariul „la vedere” atrag mai multe aplicații

Potrivit eJobs, anunțurile care includ salariul generează cu până la 40% mai multe aplicări decât cele fără informații despre venit, semn că transparența salarială devine un criteriu decisiv pentru candidați.

Fenomenul este vizibil și în cazul joburilor externe. Aproape 10% dintre anunțurile publicate în prezent sunt pentru locuri de muncă din afara țării, iar tot mai mulți angajatori aleg să afișeze direct salariul pentru a atrage rapid candidați.

În acest moment, peste 18.000 de locuri de muncă sunt disponibile pe eJobs.ro, iar alte aproximativ 5.000 pe platforma iajob.ro, destinată candidaților care vor să se angajeze rapid, fără CV și fără proceduri complicate de recrutare.

Citește mai departe

Cotidian

Brașovul câștigă din parcurile industriale. Consiliul Județean încasează dividende de aproape 870.000 de lei de la Carfil și Metrom

Carfil Industrial Parc și Metrom Industrial Parc, companii aflate în subordinea Consiliului Județean Brașov, au încheiat anul 2025 pe profit și vor aduce aproape 870.000 de lei la bugetul județean sub formă de dividende.

Publicat

in

Cele două societăți comerciale aflate în subordinea Consiliul Județean Brașov, care administrează platforme industriale în județ, au încheiat anul 2025 pe profit, iar administrația județeană urmează să încaseze dividende de aproape 870.000 de lei.

Este vorba despre Metrom Industrial Parc SA și Carfil Industrial Parc SA, două companii care gestionează infrastructura industrială a județului și care au raportat rezultate financiare pozitive pentru anul trecut.

Potrivit documentelor supuse aprobării în ședința de plen a Consiliului Județean din 7 mai, Metrom Industrial Parc SA a înregistrat în 2025 un profit net de 779.730 de lei. Din această sumă, administrației județene îi revine un dividend de 379.869 de lei, reprezentând jumătate din profitul distribuibil.

La rândul său, Carfil Industrial Parc SA a raportat un profit net de peste un milion de lei, respectiv 1.039.987 de lei. Consiliul Județean Brașov va încasa de aici dividende în valoare de 490.086 de lei.

În total, cele două societăți vor aduce la bugetul județean suma de 869.955 de lei, bani care pot fi utilizați pentru investiții sau proiecte administrative.

În paralel, administrația județeană continuă procesul de reorganizare a celor două entități economice. Oficialii CJ Brașov au anunțat deja intenția de fuziune între Carfil și Metrom, măsură care ar urma să reducă cheltuielile administrative și să eficientizeze activitatea economică a celor două parcuri industriale.

Citește mai departe

Trending