Ramai la curent!

Prima Pagina

TOP 10 minciuni promovate de filmele istorice românești. Cel mai mare ”falsificator” al istoriei prin filme a fost regizorul Sergiu Nicolăescu.

Publicat

acum 9 ani

in

Filmele istorice româneşti realizate în perioada comunistă sunt pline de minciuni şi falsuri. O serie de domnitori sunt prezentanţi în cu totul alte împrejurări decât cele care s-au întâmplat, iar evenimente importante nu au legătură cu realitatea. Totul a fost pus în scenă pentru a convine regimului comunist sau pur şi simplu pentru a răspunde aştepărilor publicului care avea nevoie de eroi. 

Cel mai mare ”falsificator” al istoriei prin filme a fost regizorul şi actorul Sergiu Nicolăescu. 
 
Historia.ro a făcut și o listă a minciunilor promovate de filmele istorice românești din perioada comunistă. 
 

1. Bătălia de la Călugăreni – victorie sau înfrângere pentru Mihai Viteazul?

Istoricul Marius Diaconescu este cel care a scos în evidenţă şi cele mai multe falsuri din filmele istorice româneşti. Acesta susţine că bătălia de la Călugăreni din 1595 nu este chiar un mare succes aşa cum este prezentat în manuale şi în filme. ”Mihai Viteazul a provocat pierderi însemnate armatei otomane, dar seara s-a retras de pe câmpul de bătălie în munţi. Turcii au ocupat şi Bucureştiul, dar şi oraşul Târgovişte. Dacă este văzută ca o bătălie, Mihai Viteazul a câştigat la Călugăreni pentru că acolo a fost o ambuscadă. În schimb, dacă această luptă este privită în ansamblu campaniei turceşti, atunci a pierdut”, susţine istoricul. Retras în zona montană, Mihai Viteazul a aşteptat sprijinul lui Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, cu ajutorul căruia urma să atace din nou armata otomană la Giurgiu, tot în anul 1595.
 

2. Mihai Viteazul şi ideea de unire a Ţărilor Române

Tot în legătură cu Mihai Viteazul, filmul prezintă şi intrarea acestuia în Alba Iulia unde urma să se realizeze unirea celor trei ţări române. În realitate, Mihai Viteazul nu s-a gândit niciun moment la unirea tuturor românilor, deoarece în Evul Mediu nu exista un astfel de proiect. Mult mai târziu, la jumătatea secolului al XIX-lea, oamenii de cultură au invocat domnia lui Mihai Viteazul pentru a revendica dorinţa de secole a românilor de unire. Comuniştii au preluat şi au promovat ideea de unificator a lui Mihai Viteazul.
 

3. Misterul bătăliei de la Rovine 

”Toată lumea ştie că Mircea cel Bătrân îl învinge pe Baiazid la Rovine. Nu este nimic adevărat, pentru că după bătălia de la Rovine, Mircea cel Bătrân stă aproape doi ani şi jumătate în Transilvania. Dacă ar fi câştigat bătălia ce căuta în martie 1395 la Braşov şi se închina regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg? De ce de patru ori a încercat armata ungară să îl repună pe tronul Ţării Româneşti pe Mircea cel Bătrân şi nu a reuşit pentru că au venit turcii întotdeauna şi l-au alungat pe Mircea?”, consideră Marius Diaconescu. Bătălia de la Rovine apare greşit prezentată. Ea s-a dat în octombrie 1394 într-o zona mlăştinoasă aproape de ruinele castrului roman de la Craiova dar încă mai persistă confuzia pentru că în mai 1395 se dă altă batalie pe Argeş pe care însă Baiazid o câştigă. 
 

4. ”Tâlharul” Pintea Viteazul

Un alt film istoric controversat în lumea istoricilor este Pintea Viteazul. ”În film ni se spune că românii erau asupriţi de către habsurgi şi luptau împotriva habsurgilor. Fals! Pintea Viteazul era un tâlhar la drumul mare. Tocmai habsurgii au fost cei care i-au sprijinit pe români în conflictul care tocmai începea între ei şi unguri”, susţine Diaconescu.
 

5. Prietenia controversată dintre Ştefan cel Mare şi Vlad Ţepeş

Un alt mit susţinut în filme şi cărţi este despre prietenia ce îi lega pe Ştefan cel Mare şi Vlad Ţepeş. Mulţi istorici încearcă să explice de ce a atacat cetatea Chilia şi automat Ţara Românească Ştefan cel Mare, atunci când Vlad Ţepeş era în plin război cu turcii. Mai toţi spun că domnitorul moldovean a vrut să salveze Chilia din mâna turcilor. Şi acest lucru este o minciună. Chilia era atacată de pe mare de către turci, iar de pe uscat era atacată de Ştefan cel Mare. Era de fapt o colaborare a celor două armate, moldoveană şi otomană împotriva lui Vlad Ţepeş.
 

6. Propaganda din filmul Mircea

În legătură cu falsurile din filmele istorice s-a pronunţat şi scriitorul Stelian Tănase. ”Filmul despre Mircea cel Batran e la fel de propagandistic ca şi Mihai Viteazul şi nu pot să-l văd fără să zâmbesc. Astfel în film apare Dan fratele lui Mircea cel Batran prezentat ca un trădător la curtea lui Baiazid când de fapt, Dan era fratele mai mare al lui Mircea şi murise în 1386 cu mulţi ani înainte de Rovine (1394) la asediul cetăţii Târnovo. Baiazid de asemenea apare eronat cu mult mai tânăr decât Mircea”, susţine scriitorul. În film, personajul a fost numit Mircea cel Mare, evitându-se formularea Mircea cel Bătrân pentru a nu se face legătura cu vârsta înaintată a lui Nicolae Ceauşescu, care avea 71 de ani în 1989.
 

7. Bastionul românismului, pe jumătate sârb

Mircea cel Bătrân nu a fost un român ”pur-sânge” aşa cum este caracterizat în filme. ”Mircea este greşit prezentat, ca un bastion al românismului când în acea perioada nu se putea vorbi despre asta, iar Mircea de fapt era şi pe jumătate sârb (mama sa fiind fiica cneazului Lazăr). Însă dacă eroarea lui Eminescu (în cazul lui Mircea cel Bătran) ca de altfel şi a lui Bolintineanu în cazul mamei lui Ştefan cel Mare (doamna Oltea neputând auzi de bătălia de la Războieni din 1475 pentru că era moartă şi îngropată la Probota Veche din 1465) era firească, aceştia neavând suficiente surse documentare în acest sens, eroarea comuniştilor era voită”, afirmă Stelian Tănase.
 

8. Marile întruniri comuniste, ”copiate” în filmele cu daci şi romani

Falsuri istorice apar şi în filmele despre daci. Istoricul Ciprian Plăiaşu a analizat cele trei pelicule importante care fac referire la istoria dacilor şi a romanilor: Dacii (1967), Columna (1968) şi Burebista (1980). În aceste filme apar obligatoriu şi elemente care ţin de prezentul „Epocii de Aur”. ”Poate cel mai obositor element împrumutat din realitatea cotidiană şi prezent în pelicule sunt întrunirile. Pentru cele două filme din primii ani ai regimului Ceauşescu, proporţia acestor întruniri e la un nivel oarecum suportabil. (…) În pelicula Burebista motivul întrunirilor este obsesiv, desprins parcă din realităţile anilor în care filmul era realizat: consiliul principilor, consiliul armelor şi fortificaţiilor, întâlnirea cu emisarii străini, întâlnirea lui Magna mater, consiliul de război înainte de conflictele cu boii şi tauriscii, consiliul lui Cezar după cucerirea Galilei”, precizează Ciprian Plăiaşu. De asemenea, în aceleaşi filme este promovat excesiv cultul conducătorilor.
 

9. Tudor Vladimirescu, cel cu ”anvergură europeană”

În 1963 a fost realizat filmul ”Tudor”, prin care s-a deschis aşa numita ”Epopee cinematografică naţională”, întinsă de-a lungul ultimelor trei decenii comunist, inspirat din viaţa lu Tudor Vladimirescu. Acestea este prezentat ca un erou naţional, neprihănit şi înţelept cu anvergură europeană, dăruit luptei pentru cei mulţi şi asupriţi. ”Contrar adevărului, scenaristul Mihnea Gheorghiu îl trimite pe Tudor (decorat în războiul ruso-turc din 1806-1812) la Congresul de la Viena din 1814-1815, îl arată drept familiar înaltei clase politice europene, ba chiar este primit în audienţă de către ţarul Alexandru I pentru a-i cere, cu demnitate şi curaj, sprijinul împotriva dominaţiei otomane”, afirmă scriitorul Călin Hentea într-un articol publicat mai demult de in historia.
 

10. Boierii lacomi vs. ilegaliştii curajoşi

În toate filmele propagandistice din perioada comunistă apar cele două categorii de personaje cu calităţi care nu corespund întotdeauna adevărului istoric. ”Chiar şi în filmele istorice de aventuri (de pildă, seria Haiducilor în regia lui Dinu Cocea, ori în seria Mărgelatu, în regia lui Doru Năstase, pe scenariile lui Eugen Barbu) sau în cele cu decor de război şi intrigă poliţistă (seria Comisarului Moldovan a lui Sergiu Nicolaescu), personajele boiereşti sau cele burgheze erau ostentativ purtătoare ale unor tare morale (lăcomie, laşitate, aroganţă, perfidie), spre deosebire de eroii haiduci sau ilegaliştii comunişti, care nu puteau fi decât curajoşi, sinceri, altruişti şi simpatici”, susţine Călin Hentea.
 

Teme similare:
Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Prima Pagina

Peste 44 milioane de lei pentru reabilitarea Corpului B de la Pavilionul Mârzescu din Brașov. Clădirea, în care funcționează Oncologia Spitalului Județean Brașov, nu a mai fost reparată de zeci de ani

Publicat

acum 33 de minute

in

13/05/2026

De

Proiectul de reabilitare a Corpului B al Pavilionului Mârzescu, în care funcționează Secția de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov a intrat în etapa licitației pentru proiectarea și execuția lucrărilor,. Investiția se ridică la 44,8 milioane de lei, fără TVA, iar finanțarea proiectului este asigurată de Ministerul Dezvoltării, prin Programul naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat (PNCCRS).

Conform proiectului, imobilul va fi consolidat, iar spațiile interioare vor fi reabilitate astfel încât să respecte normativele în vigoare. De asemenea, la clădire vor fi realizate și lucrări de eficientizare energetică, prin proiect fiind prevăzută inclusiv montarea de panouri fotovoltaice.

Proiectul mai prevede amenajare a două scări interioare, pentru evacuarea în caz de incendiu, dar și montarea a două lifturi, pentru persoanele cu dizabilități.

Totodată, în exterior va fi amenajată o parcare pentru 9 autoturisme și 2 ambulanțe.

Termenul de implementare a proiectului est de 24 luni, primele 6 luni fiind alocate elaborării documentațiilor tehnice, iar următoarele 18 luni execuţiei lucrărilor. 

Numeroase fisuri în pereți

Conform expertizelor tehnice, clădirea ce urmează a fi reabilitată a fost edificată în anul 1930, iar de atunci nu a fost supusă unor consolidări sau reparaţii capitale. Construcția este pe alocuri deteriorată, fiind identificate numeroase fisuri în pereți, igrasie, ferestre sau uși zidite necorespunzător în timp, astfel cu sunte necesare lucrări de consolidare.

De asemenea, suprafeţele din jurul clădirii necesită reamenajarea parcărilor cât şi amenajarea spațiilor din jurul şi interiorul clădirii. Consumul de energie al cladirii este ridicat din cauza lipsei termoizolatiei și a instalațiilor vechi existente. Configurarea interioară nu mai corespunde standardelor naționale și europene și nu respectă legislația în vigoare. 

Citește mai departe

Politica

Augustin Hagiu (deputat PSD Brașov): Introducem în legislație conceptul de „spațiu de siguranță” la semafor. Pentru că motocicleta nu are culoare politică

Publicat

acum o oră

in

13/05/2026

De

Camera Deputaților se pregătește să voteze în plen modificările aduse Codului Rutier prin care se introduce, pentru prima dată în legislația românească, conceptul de „spațiu de siguranță” la semafor: o zonă marcată de 3 metri, plasată în fața coloanei de mașini la intersecțiile semaforizate și la trecerile cu calea ferată. Acolo, motocicliștii și mopediștii se vor putea poziționa legal în fața autoturismelor când semaforul e pe roșu. Este exact modelul aplicat de ani buni în marile capitale europene, cunoscut sub numele de „advance stop box”, un model european cu rezultate dovedite în fluidizarea traficului și creșterea siguranței rutiere. În plus, motocicliștii vor avea dreptul să se strecoare printre coloanele de mașini oprite la roșu sau la calea ferată, cu condiția să nu depășească 20 km/h, să păstreze o distanță laterală suficientă și să nu îi încurce pe ceilalți participanți la trafic. Practic, filtering-ul, manevra pe care orice motociclist o cunoaște din capitalele europene, devine o practică legală și în România. Un alt câștig important este că motocicletele și mopedele vor putea circula pe banda dedicată mijloacelor de transport în comun, în condițiile stabilite de administratorul drumului.

De ce contează asta pentru toți șoferii, nu doar pentru motocicliști

„Sunt aproape 225.000 de motociclete și peste 6.600 de mopede înmatriculate în România. Vorbim de o comunitate mare, nu de o nișă. Iar fiecare motociclist care alege să meargă pe două roți în loc de patru este o mașină în minus la semafor”, a explicat deputatul Augustin Hagiu (PSD Brașov).

Datele arată că Bucureștiul este, de ani buni, cea mai aglomerată capitală din Uniunea

Europeană. În 2025, un șofer bucureștean a pierdut, în medie, 171 de ore în trafic, cu 15% mai mult decât în 2024, conform TomTom Traffic Index. Un studiu belgian citat de inițiatorii proiectului arată că, dacă 10% dintre șoferi ar renunța la mașină în favoarea unui scuter sau a unei motociclete, timpul mediu de așteptare în trafic ar putea scădea cu până la 40%.

„Le dăm celor care vor să meargă pe motocicletă reguli normale, care funcționează deja în toată Europa. Iar de asta vor beneficia toți cei care rămân pe patru roți, pentru că vor avea mai puține mașini în față la semafor. Vreau să le mulțumesc, pe această cale, colegilor din Comisia pentru transporturi și infrastructură pentru sprijinul acordat acestui proiect și pentru amendamentele care au îmbunătățit forma finală a textului. A fost o muncă serioasă, făcută responsabil, dincolo de orice calcul politic. Vreau, însă, să spun un lucru foarte clar: o asemenea schimbare cere maturitate și responsabilitate din partea tuturor, cel puțin în primii ani de la aplicare. Șoferii au nevoie de timp să se obișnuiască cu motocicletele care vin în față la semafor, iar motocicliștii trebuie să înțeleagă că noul cadru legal nu este o invitație la abuz. Cei 20 km/h, distanța de siguranță și respectul față de ceilalți participanți la trafic nu sunt detalii, sunt chiar fundamentul acestei reforme. Doar așa o regulă europeană bună va funcționa și pe străzile din România”, a încheiat deputatul

Citește mai departe

Investitii

FOTO Închiderea rampei de deșeuri de la Timiș-Triaj a intrat în linie dreaptă. Fosta rampă va fi transformată în zonă de agrement

Lucrările de închidere și ecologizare a rampei de deșeuri menajere de la Timiș-Triaj au ajuns la 85%, iar Primăria Brașov anunță că va începe în curând și închiderea celei de-a doua rampe. Zona urmează să fie transformată într-un spațiu verde.

Publicat

acum 2 ore

in

13/05/2026

De

La aproape trei decenii după ce activitatea de depozitare a fost oprită, rampele de deșeuri de la Timiș-Triaj sunt aproape de a fi transformate în zonă de parc. Municipalitatea anunță că lucrările de închidere și ecologizare a depozitului de deșeuri menajere au ajuns la un stadiu de execuție de aproximativ 85%, la prima rampă, iar în paralel pregătește demararea lucrărilor și pentru cea de-a doua rampă, aflată în continuarea actualului amplasament.

În această perioadă, pe șantier se lucrează la amenajarea spațiilor verzi, a drumurilor perimetrale, la realizarea rigolelor și a bazinului de retenție pentru apele pluviale. Reprezentanții constructorului care lucrează la proiectul de reamenajare spun că vremea nefavorabilă din ultimele luni a încetinit ritmul lucrărilor, însă proiectul rămâne în grafic.

„Se lucrează la amenajarea spațiilor verzi, inclusiv la înierbare și plantări, dar și la realizarea drumurilor perimetrale împreună cu rigolele aferente. Totodată, este în execuție și bazinul de retenție pentru apele pluviale, acesta urmând să fie printre ultimele elemente finalizate, pentru a nu îngreuna desfășurarea celorlalte lucrări. Ritmul lucrărilor a fost influențat atât de perioada de iarnă, cât și de ploile din ultima perioadă, care au creat dificultăți în execuție. În ceea ce privește amenajarea peisagistică, vor fi plantați aproximativ 12.800 de arbuști din diverse specii. Alegerea plantelor a fost făcută astfel încât acestea să fie adaptate terenului și perioadelor de secetă și temperaturi ridicate. De asemenea, s-a ținut cont de orientarea terenului și de expunerea la soare, fiind selectate specii potrivite pentru fiecare zonă – est, vest sau nord. Întregul proiect de amenajare a fost gândit atât din punct de vedere estetic, cât și funcțional, pentru a asigura rezistența și dezvoltarea optimă a vegetației”, a explicat Elena Sava, manager de proiect.

Contestațiile la licitație au întârziat închiderea celei de a doua rampe de la Timiș-Triaj

Administrația locală susține că următorul pas va fi închiderea celei de-a doua rampe de deșeuri, procedură întârziată în ultimele luni din cauza contestațiilor apărute în cadrul licitațiilor. Potrivit municipalității, aceste etape au fost însă depășite, astfel că lucrările ar urma să înceapă în perioada următoare.

„Urmează amenajarea zonelor adiacente, însă acestea vor fi realizate într-o etapă ulterioară. Important este că lucrările actuale sunt în grafic, iar odată cu finalizarea acestui proiect, sau chiar în paralel cu acesta, va începe și închiderea celei de-a doua rampe de deșeuri. Cea de-a doua rampă reprezintă, practic, o continuare a actualului amplasament destinat deșeurilor menajere. Procedurile sunt în etapa finală, existând întârzieri cauzate de licitații și contestații, însă acestea au fost depășite, iar lucrările vor putea începe în scurt timp. Prin implementarea acestui proiect, întreaga zonă va căpăta un aspect complet diferit, o să fie transformată într-un spațiu verde cu rol important în absorbția dioxidului de carbon. Pentru Brașov, acest proiect reprezintă un pas important în rezolvarea unei probleme de mediu aflate de mai mulți ani în atenția Comisiei Europene. Cele două rampe figurau ca neînchise, deși nu mai erau funcționale de mult timp, iar municipiul era inclus într-o procedură de infringement alături de alte localități din țară”, a declarat primarul George Scripcaru.

Activitatea de depozitare de la Timiș-triaj a fost oprită la începutul anilor ’90

Depozitele de la Timiș-Triaj au fost utilizate încă de la sfârșitul anilor ’40 pentru depozitarea deșeurilor industriale nepericuloase și a deșeurilor menajere, iar activitatea a încetat în 1992. Situația juridică a terenurilor a fost clarificată abia în perioada 2014-2016, ceea ce a permis ulterior accesarea finanțării pentru închiderea și ecologizarea amplasamentului.

Lucrările de închidere a depozitului de deșeuri menajere și amenajarea spațiului verde sunt realizate de S.C. Inoveco SRL, împreună cu subcontractantul S.C. Argif Proiect SRL. Contractul, care include proiectarea și execuția lucrărilor, are o valoare de 28.947.623, 62 lei fără TVA, iar durata estimată a lucrărilor este de 12 luni.

În paralel, închiderea depozitului de deșeuri industriale nepericuloase va fi realizată de asocierea S.C. Inoveco SRL și SC SOCOT S.A., în cadrul unui proiect finanțat prin Programul „Regiunea Centru” 2021-2027.

Citește mai departe

Trending