Ramai la curent!

Cotidian

Fabrica de zahăr Bod, condamnată la demolare, vânzare la fier vechi și speculație imobiliară, susține Sindalimenta

Publicat

in

Fabrica de zahăr Bod din județul Brașov, una dintre cele mai vechi unități de procesare a sfeclei din România, este pe cale să dispară definitiv, fiind destinată, cel mai probabil, vânzării la fier vechi, în timp ce terenul său va deveni obiectul unor proiecte imobiliare, avertizează Federația Națională a Sindicatelor din Industria Alimentară – Sindalimenta.

„Închisă de mai mulți ani, această fabrică, cu o tradiție îndelungată în procesarea zahărului, va deveni doar o amintire. Urmează să fie tăiată și vândută la fier vechi, iar terenul său va căpăta o destinație imobiliară. Este un nou jaf de manual petrecut sub ochii autorităților statului român și cu complicitatea acestora. În timp ce Guvernul ne vorbește despre reindustrializare, fabricile continuă să dispară”, susțin sindicaliștii.

Interese imobiliare și acuzații de înșelătorie

Reprezentanții Sindalimenta afirmă că potențialul imobiliar al zonei a stat, de fapt, la baza achiziției fabricii de către antreprenoarea Mihaela Neagu, prin firma Best Achiziții SRL.

„Încă din 2022, când s-a perfectat această afacere, am avertizat Ministerul Agriculturii că fabrica nu va fi redeschisă și că scopul real al tranzacției este exploatarea terenului. Am solicitat statului să impună garanții pentru continuarea producției și păstrarea locurilor de muncă, însă autoritățile au ignorat aceste cereri. Astăzi, ‘noua investitoare’ își va recupera banii doar din vânzarea fierului vechi”, se arată în comunicat.

Mai mult, sindicaliștii acuză antreprenoarea că a indus în eroare consumatorii, importând zahăr din Ucraina și ambalându-l la Bod sub eticheta fabricii:

„Deși a promis în multe declarații că va relua producția de zahăr, pentru a-și onora promisiunea, în realitate, d-na Mihaela Neagu a apelat la o escrocherie. Ea a importat zahăr din Ucraina și l-a ambalat la Bod în pungi cu eticheta fabricii, inducând în eroare și consumatorii. Înșelătoria a fost dezvăluită tot de Sindalimenta, care a arătat că fabrica este abandonată și nu avea cum să producă zahăr. Din păcate, nici de această dată instituțiile statului abilitate nu au reacționat, escrocheria continuând mascat”, se mai precizează în comunicat”, mai susțin reprezentanții federației.

Industria zahărului, în colaps

Sindicaliștii avertizează că politicile guvernamentale din ultimele decenii au distrus sectorul zahărului, România rămânând astăzi cu doar două fabrici funcționale din cele 33 existente în 1990.

„Vorbim despre fabrica de la Roman, deținută de grupul austriac Agrana (austriecii au închis deja producția unei fabrici la Buzău în vara lui 2024) și fabrica de la Luduș, deținută de d-na Mihaela Neagu. Cel mai probabil că într-un timp relativ scurt și aceste două unități se vor închide pentru că astăzi statul a avut grijă să transforme cultura sfeclei de zahăr în una nerentabilă. Fermierii sunt penalizați dacă oferă sfeclă cu conținut de zahăr sub 16% și pierd subvenția dacă realizează sub 26 de tone de sfeclă la hectar, în condițiile în care vorbim despre niște ani extrem de secetoși, iar lipsa culturilor irigate și-a pus amprenta. În aceste condiții, nici nu este de mirare că suprafețele cultivate cu sfeclă de zahăr s-au redus de la un an la altul. Cu toate aceste, investitoarea ne vorbește despre încheierea unor contracte cu fermierii de sfeclă din zona Bod, numai că numărul acestora și al suprafețelor cultivate a scăzut dramatic’, se mai arată în documentul citat”, avertizează Sindalimenta.

Expansiunea imobiliară, în detrimentul agriculturii

Sindicaliștii semnalează că o ordonanță guvernamentală emisă în urmă cu 15-20 de ani a permis trecerea terenurilor agricole în intravilan, ceea ce a favorizat expansiunea imobiliară în detrimentul agriculturii.

„Și așa, în toată zona Bodului au dispărut suprafețe uriașe cultivate cu sfeclă, apărând în locul lor case, blocuri, spre bucuria și interesul primarilor. Atragem atenția că nepăsarea și dezinteresul fața de fermierii români pot conduce la o criză mare în ceea ce privește materia primă necesară industriei alimentare românești, așa cum astăzi am ajuns să importăm 80% din carnea de porc, sau să cultivăm 10% din suprafețele cultivate cu roșii, ardei, castraveți, usturoi etc. în urmă cu 15 ani. Absența unor programe de dezvoltare a agriculturii românești pe termen mediu și lung nu face altceva decât să transforme această țară dintr-o țară cu un potențial agricol uriaș, într-o țară importatoare atât de materie primă, cât și de alimente. Dezinteresul politicienilor față de fermierul român a condus ca astăzi, pe rafturile magazinelor, să avem 70% produse alimentare din import”, se mai arată în comunicat.

Sindicaliștii acuză autoritățile de lipsă de viziune și de măsuri care favorizează corupția și evaziunea fiscală.

„Minciunile celor care conduc astăzi țara, lipsa investițiilor în industrie și măsurile aberante nu fac decât să încurajeze distrugerea economiei românești”, concluzionează Sindalimenta.

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Cotidian

ANALIZA BVM. Minus 145 de posturi din organigrama Primăriei Brașov și a unor servicii din subordinea Consiliului Local

Publicat

in

Primăria Brașov și instituțiile și serviciile publice din subordinea Consiliului local vor avea organigramele mult diminuate, din schemele de personal urmând să fie tăiate 145 de posturi.

Numărul maxim de posturi maxim de posturi la nivelul municipiului,a fost transmis de Prefectura Brașov, iar Consiliul Local Brașov va trebui să aprobe hotărâre aferentă în ședința de plen din 31 martie.

Conform calculului Prefecturii, anaizat de Brașov Metropoluitan, în organigramele Primăriei Brașov (aparatul de specialitate al primarului), Direcției Fiscale Brașov, Serviciului Public Administrare Piețe, Direcției Administrare Infrastructură Sportivă, Grădinii Zoologice și Clubului Sportiv Municipal Brașov (doar activitatea administrativă, fără secțiile sportive) trebuie să includă un număr total de 523 de posturi. În prezent, în organigramele acestor instuții sunt 668 de podturi, însă nu toate sunt ocupate.

Posturi vor fi tăiate din fiecare instituție:

  1. 1. Aparatul de specialitate al Primarului Municipiului Brașov: 65 de posturi – de la 336 la 271;
  2. 2. Direcția Fiscală Brașov: 33 de posturi – de la 151 la 118;
  3. 3. Serviciul Public Administrare Piețe Brașov: 13 posturi – de la 52 la 39;
    4. Direcția Administrare Infrastructură Sportivă Brașov: 12 posturi – de la 51 la 39;
  4. 5. Grădina Zoologică Brașov: minus 20 de posturi– de la 63 la 43;
  5. 6. Clubul Sportiv Municipal Corona Brașov: minus 2 posturi– de la 15 la 13 posturi.

Citește mai departe

Cotidian

Compania Apa Brașov vrea să rezolve problema apei cu turbiditate. La Uzina de Apă Tărlung va fi adăgată o nouă treaptă de tratate

Publicat

in

Apa tulbure nu va mai curge la robinetele brașovenilor. Astfel, printr-un proiect cu finanțare europeană, prin Programul de Dezvoltare Durabilă, Compania Apa Brașov va realiza la Uzina de Apă Tărlung un decantor lamelar, care va permite tratarea apei foarte tulburi (cu o turbiditate mai mare de 80 NTU). În aceste condiții, uzina de la acumularea Tărlung va putea furniza apă și în perioadele în care sunt viitori, iar apa din lac devine extrem de tulbure.

Pentru montarea și punerea în funcțiune a decantorului, operatorul regional de apă a lansat o licitație cu o valoare estimată de 20.752.117 lei, fără TVA.

Decantorul va procesa 510 litri de apă pe secundă

Noul echimament va avea o capacitate de procesare de 510 l/s și va completa actualul sistem de tratare a apei de la uzina de apă.

În prezent, în cazul în care apa din lac devine foarte tulbure și nu mai poate fi tratată, Compania Apa Brașov apelează la sursele subterane, însă costurile sunt mai mari.
Din lacul de acomulare de pe pârâul Tărlung este alimentat municipiul Brașov și localitățile din Zona Metropolitană deservite de operatorul regional de apă.

Citește mai departe

Cotidian

Închiderea gropii de deșeuri industriale de la Timiș-Triaj, mai costisitoare pentru bugetul local al Brașovului. Cofinanțarea municipiului crește cu aproape 21%

Publicat

in

Transformarea fostului depozit de deșeuri industriale nepericuloase din zona Timiș – Triaj a municipiuliui Broșov va pune o presiune suplimentară pe bugetul local, față de estimarea inițială.

Pentru acest proiect,estimat la 135.453.971 lei (TVA inclus), Primăria Brașov a depus o cerere de finanțare europeană prin Programul Regiunea Centru, iar la momentul respectiv municipalitatea brașoveană a luat în calcul o contribuție de 50.698.443,00 lei (inclusiv TVA), reprezentând cheltuielile neeligibile ale proiectului, cât și contribuția de 2 % din valoarea eligibilă a proiectului.

Între timp, Primăria Brașov a primit o adresă de la autoritatea finanțatoare, prin care se solicită Primăriei Brașov „modificarea contribuției proprii în conformitate cu prevederile ghidului solicitantului, respectiv majorarea contribuției proprii de la 2% la 22,71%”. În aceste condiții, suma ce trebuie asigurată de la bugetul locoal va fi de 68.607.073 lei (inclusiv TVA), majorarea fiind de 17.908.630 lei.

Proiectul are ca obiectiv reabilitarea ecologică și reconversia amplasamentului fostului depozit, prin transformarea acestuia într-un spațiu verde urban.

Citește mai departe

Trending