Ramai la curent!

Politica

Ion Iliescu, Petre Roman, Virgil Măgureanu, Gelu Voican-Voiculescu, Adrian Sârbu, Miron Cozma, trimişi în judecată în Dosarul “Mineriada din 13 – 15 iunie 1990”, pentru infracţiuni contra umanităţii

Publicat

in

Fostul președinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, alături de Virgil Măgureanu, Gelu Voican-Voiculescu, Adrian Sârbu și Miron Cozma, au fost trimiși în judecată pentru infracțiuni contra umanității în dosarul „Mineriada din 13-15 iunie 1990”, a anunțat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

„Procurorul de caz din cadrul Secției de parchetelor militare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus trimiterea în judecată a inculpaților: Iliescu Ion, la data faptelor președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională și președinte ales al României, Roman Petre, la data faptelor prim-ministru al Guvernului provizoriu al României, Voiculescu Gelu-Voican, la data faptelor viceprim-ministru al Guvernului provizoriu al României, Măgureanu Virgil, la data faptelor director al Serviciului Român de Informații, Sârbu Adrian, la data faptelor consilier al prim-ministrului Guvernului provizoriu, toți sub aspectul săvârșirii de infracțiuni contra umanității.”, de arată într-o comunicare a instituției.

Anchetatorii susțin că, în iunie 1990, cei mai înalți decidenți ai statului român de la acea vreme, printre care Ion Iliescu (președinte), Petre Roman (premier) și Gelu Voican-Voiculescu (vice-priministru), au orchestrat și pus în aplicare un plan de represiune împotriva populației civile din București.

„Au lansat o politică de represiune împotriva populației civile din capitală, în urma căreia au fost ucise 4 persoane, 2 persoane au fost violate, s-a vătămat integritatea fizică și/sau psihică a peste 1300 de persoane și au fost persecutate prin lipsirea nelegală de libertate peste 1.200 de persoane”, se arată în rechizitoriul Parchetului ICCJ.

Atac asupra manifestanților din Piața Universității

În aprilie 1990, în Piața Universității a început o manifestație de protest împotriva regimului nou instalat după Revoluția din 1989. Protestatarii cereau ruperea de trecutul comunist și democratizarea reală a țării.

Potrivit anchetatorilor, conducerea statului ar fi răspuns printr-un „atac împotriva manifestanților aflați fizic în Piața Universității, care reprezenta în fapt un pretext menit să mascheze acțiunea represivă împotriva persoanelor care au participat anterior la aceste manifestații, în special liderii de opinie, precum și împotriva oricărei persoane care manifesta o oarecare formă de opoziție”.

„Începând cu data de 13 iunie 1990, inculpații au pus în practică acțiunea represivă împotriva manifestanților aflați în Piața Universității din București. În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forțe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării”, precizează Parchetul ICCJ.

Reprimarea și consecințele violente ale Mineriadei

Rechizitoriul menționează că represiunea din 13-15 iunie 1990 a avut un caracter generalizat și sistematic.

„S-a făcut uz de armă cu muniție de război de către forțele de ordine, în aceste împrejurări fiind împușcate mortal 4 persoane. Represiunea autorităților a continuat, în zilele de 14 și 15 iunie 1990, printr-un atac sistematic desfășurat împreună cu minerii și muncitorii din mai multe județe ale țării, care deveniseră o adevărată forță de ordine, paralelă cu cele recunoscute și organizate potrivit legii”, se arată în documentele procurorilor.

Anchetatorii susțin că, pe lângă victimele directe, minerii și forțele de ordine au devastat sedii de partide politice din opoziție, locuințele liderilor opoziției și redacțiile unor publicații independente. De asemenea, „persoanele ridicate din Piața Universității au fost duse cu forța în Unitatea Militară 0575 Măgurele și în incinta Școlii Militare Superioare de Ofițeri de la Băneasa, fiind private de libertate într-un mod nelegal”.

Condițiile de detenție au fost descrise ca fiind inumane:

„Cazarea civililor aduși de pe străzile Bucureștiului s-a realizat în condiții total improprii, în garaje, atât bărbați cât și femei, minori și bătrâni. În permanență, aceste persoane s-au aflat sub pază militară. Pe durata acestei perioade, persoanelor vătămate nu li s-a permis să ia legătura cu rudele sau cu altcineva din exterior, nu au primit asistență medicală adecvată și au fost supuse la tratamente înjositoare și degradante, inclusiv prin simularea unor execuții colective sau prin gazarea colectivă”.

Dosarul Mineriadei a fost trimis spre soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.

„Facem precizarea că starea de fapt reținută și încadrarea juridică a faptelor au la bază exclusiv probatoriul administrat după data de 04.06.2021, la care cauza a fost restituită la parchet, ca urmare a parcurgerii procedurii de cameră preliminară”, precizează Parchetul ICCJ.

Dosarul Mineriadei este unul dintre cele mai importante și controversate cazuri din istoria recentă a României, fiind considerat un moment-cheie în tranziția postcomunistă a țării.

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Politica

Miniştrii PSD şi-au depus demisiile la Guvern. Social-democrații, dispuși să participe la formarea unui Executiv pro-european

Miniștrii PSD au demisionat din Guvern, retrăgând sprijinul pentru premier și deschizând calea unei noi formule guvernamentale.

Publicat

in

Guvernul României intră într-o nouă etapă de incertitudine, după ce miniștrii Partidul Social Democrat și-au depus demisiile, marcând retragerea oficială a sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan. Decizia vine după ședința Executivului de joi, când toți reprezentanții PSD au ajuns la Palatul Victoria cu demisiile semnate.

Social-democrații susțin că, în lipsa unei majorități parlamentare, actualul premier nu mai are legitimitatea de a conduce Guvernul și avertizează asupra riscurilor economice generate de menținerea unui executiv fragil.

„Menţinerea în fruntea unui guvern nefuncţional (…) constituie o abordare profund iresponsabilă, cu implicaţii negative asupra economiei naţionale”, se arată în poziția oficială a partidului.

PSD a renunțat la cele 6 portofolii din Guvern

PSD are în Executiv şase portofolii, ministrul Transporturilor, Ciprian Şerban, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, ministrul Justiţiei, Radu Marinescu şi ministrul Muncii, Florin Manole, plus postul de vicepremier, deţinut de Marian Neacşu.

PSD precizează că demisiile miniştrilor social-democraţi reprezintă „actul politic prin care a fost formalizată decizia partidului de a retrage sprijinul politic prim-ministrului Ilie Bolojan”. 

„Din acest moment, premierul nu mai are sprijinul unei majorităţi parlamentare, ceea ce înseamnă că nu mai are legitimitatea democratică de a exercita funcţia de conducere a Guvernului României. Potrivit Constituţiei, niciun grup şi nicio persoană nu pot exercita suveranitatea naţională în nume propriu, contrar voinţei parlamentare majoritare, rezultate în urma alegerilor libere şi democratice”, spun social-democraţii. 

„Retragerea miniştrilor PSD nu reprezintă o abandonare a guvernării, ci un act prin care este iniţiată schimbarea cerută de o largă majoritate a cetăţenilor români. Recesiunea, inflaţia, prăbuşirea consumului şi a producţiei impun o astfel de schimbare! Ar fi fost iresponsabil să continuăm pe aceeaşi cale care s-a dovedit greşită, mai ales în contextul geopolitic în care ne aflăm”, spune PSD în comunicat.

PSD promite în continuare sprijin parlamentar pentru actele normative necesare proiectelor cu fonduri UE

PSD anunţă că este pregătit să participe la formarea unui nou guvern pro-european şi să susţină  un premier, politic sau tehnocrat, care să fie receptiv la problemele cetăţenilor şi care să aibă capacitatea de a colabora cu partidele care îi asigură majoritatea parlamentară.

 „Până la formarea unui nou guvern, PSD va asigura sprijinul parlamentar pentru adoptarea actelor normative necesare în derularea proiectelor cu finanţare europeană”, arată PSD în comunicatul său de presă. 

De asemenea, miniştrii demisionari ai PSD îşi vor îndeplini atribuţiile guvernamentale, până la finalizarea procedurilor legale, care se încheie prin publicarea în Monitorul Oficial a decretului prezidenţial privind vacantarea funcţiilor. În această perioadă, miniştrii PSD nu vor mai participa la şedinţele de guvern, dar îşi vor delega reprezentarea către secretarii de stat desemnaţi de celelalte partide din Coaliţia de guvernare.

Citește mai departe

Politica

PSD Brașov s-a „lepădat” categoric de Ilie Bolojan. Mesajul social – democraților: Rămâne el, plecăm noi

Publicat

in

Social-democrații au votat ieri retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan. Rezultatul era previzibil, mai ales că, de mai multe luni, social-democrații din teritoriu au cerut conducerii centrale a partidului să „pună piciorul în prag” în relația cu șeful Guvernului. Luni, 97,7% dintre cei 5.000 de social-democrați care au votat s-au pronunțat pentru retragerea sprijinului politic acordat premierului. La Brașov, potrivit conducerii filialei județene a PSD, votul a fost unanim.

„Răspunsul nostru a fost un categoric «Da» pentru retragerea sprijinului politic prim-ministrului Bolojan. România se află deja într-o criză, iar oamenii simt asta în fiecare zi. Nu putem vorbi despre reforme când vedem recesiune, scădere a nivelului de trai și investiții tăiate. Premierul Bolojan a ales să guverneze singur, fără dialog, ignorând soluțiile propuse de PSD. Această încăpățânare a dus la blocaje și la agravarea problemelor. Decizia de astăzi este una firească: este momentul adevărului, momentul unei schimbări de direcție”, a declarat președintele PSD Brașov, Marius Dunca.

Ilie Bolojan „a luat act” de decizia PSD

Premierul Ilie Bolojan a anunțat, însă, că are sprijinul total al PNL și cu nu va demisiona. În aceste condiții, PSD își va retrage miniștrii din Guvern. Pe posturile rămase vacante vor fi numiți miniștri interimari din partea partidelor rămase în Coaliție.


„Am luat act de decizia complet greșită și iresponsabilă a PSD față de România, nu față de o persoană. De ce spun asta, în vara anului trecut, într-o siutuație complicată pentru România, mi-am asumat să facem ordine în finanțele țării, să venim cu o buna guvernare și cu respect față de cetățeni”, a declarat premierul.


A fost stabilită o „line roșie”

De atfel, atât PNL, cât și USR au acuzat PSD că provoacă o criză politică. Pe de altă parte, președintele României, Nicușor Dan, a anunțat luni că ruperea Coaliției nu va afecta implementarea proiectelor cu fonduri europene. Șeful statului a anunțat că toate formațiunile politice vor aproba actele normative de care este nevoie pentru derularea proiectelor cu finanțare europeană.

Citește mai departe

Politica

Șefa CCR explică anularea alegerilor: „Sunt trei motive extrem de solide, ancorate în textul Constituției”

Anularea alegerilor prezidențiale din 2024 a fost determinată de încălcări grave ale regulilor electorale și suspiciuni legate de finanțarea campaniilor. Curtea Constituțională invocă drepturi afectate și informații apărute târziu în procesul de validare.

Publicat

in

Decizia fără precedent de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024 a fost luată pe baza unor nereguli grave care au afectat însăși esența procesului democratic. Explicațiile au fost oferite de președintele Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, în cadrul unui interviu exclusiv acordat postului național TVR Info.

În intervenția sa, Tănăsescu a detaliat că hotărârea a avut la bază trei probleme majore:

  • încălcarea drepturilor electorale ale alegătorilor;
  • afectarea dreptului candidaților de a fi aleși;
  • nerespectarea regulilor privind finanțarea campaniei electorale.

Motivele pentru care Curtea a ajuns la acea concluzie sunt publicate în Monitor și ele țin de încălcarea drepturilor electorale ale alegătorilor, încălcarea drepturilor candidatilor de a fi aleși și nerespectarea flagrantă a regulilor referitoare la finanțarea campaniei electorale. Sunt trei motive extrem de solide, ancorate în textul Constituției noastre. Ele sunt de domeniul de competență a Curții, în măsura în care vorbim de drepturi fundamentale și de drepturi fundamentale de tip electoral, apropo de democrație și de pericolele pe care aceasta le poate comporta, cu care ea se poate întâlni. Și sunt motive care, pe de-o parte, au fost detaliate într-o hotărâre, care a trecut destul de multe teste juridice până acum, și testul Comisiei de la Veneția, și testul Comisiei Europene, și sunt motivele de natură tehnică, de natură juridică, cred că sunt destul de, e adevărat că sintetic, dar destul de bine prezentate în acea hotărâre, a declarat președintele CCR.

Creșteri spectaculoase ale unor candidați, cu cheltuieli declarate de campanie inexistente

Toate aceste aspecte au fost considerate suficient de grave pentru a invalida întregul proces electoral. Un element esențial în luarea deciziei l-au reprezentat informațiile apărute târziu în proces, inclusiv documente desecretizate care au ridicat semne de întrebare serioase asupra modului în care s-a desfășurat campania, mai spune șefa CCR. Printre suspiciuni se numără și creșteri spectaculoase de popularitate ale unor candidați, în condițiile în care cheltuielile declarate pentru campanie erau inexistente sau extrem de reduse.

Când documente desecretizate arată faptul că e posibil ca într-o campanie electorală să ai un salt spectaculos de popularitate, cu cheltuieli absolut inexistente sau cel puțin declarate a fi zero, asta e o informație pe care nu o aveam anterior și pe care a trebuit să o analizăm din perspectivă, încă odată, din perspectivă constituțională. Alte tipuri de informații nu au relevanță juridică și atunci acelea nu aveau cum să ne influențeze, a declarat Simina Tănăsescu.

Șefa CCR a subliniat că unele dintre aceste nereguli nu puteau fi analizate anterior, ci doar în etapa finală de validare a alegerilor, când toate datele devin disponibile. În plus, o parte dintre responsabilități țin și de alte instituții ale statului, nu doar de Curte.

„Nu a fost o decizie ușoară”

Hotărârea a fost una dificilă și fără precedent, recunoaște Simina Tănăsescu, dar necesară în contextul informațiilor apărute ulterior:

„N-a fost o decizie uşoarã (…) însă a fost o decizie asumată, o decizie calmă”, a explicat aceasta.

Decizia Curtea Constituțională a României a trecut ulterior și prin evaluări externe, inclusiv din partea organismelor europene, fiind considerată fundamentată juridic. Chiar și așa, anularea alegerilor după primul tur rămâne una dintre cele mai controversate decizii din istoria recentă a României.

Citește mai departe

Trending