Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov a tratat peste 308.000 de pacienți în ultimii patru ani, iar mai mult de jumătate dintre cazuri au fost urgențe reale, potrivit datelor prezentate de conducerea administrativă a județului, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății.

Datele au fost făcute publice la împlinirea a patru ani de la inaugurarea noii Unități de Primiri Urgențe (UPU), extinsă și modernizată în 2022. Conform acelorași date, din cei aproximativ 308.000 de pacienți care au trecut pe la UPU, aproape un sfert au fost încadrați ca fiind cazuri critice.

Peste 200 de pacienți ajung zilnic la Urgență

În medie, peste 200 de persoane ajung zilnic la UPU Brașov, ceea ce face din secția de urgență una dintre cele mai solicitate structuri medicale din județ.

Potrivit datelor transmise de Consiliul Județean Brașov, într-un comuniocat de presă, în intervalul 7 aprilie 2022 – 7 aprilie 2026, la UPU Brașov s-au prezentat 308.119 pacienți, după cum urmează:

• 2022 – 50.671 pacienți (începând cu 7 aprilie)
• 2023 – 72.902 pacienți
• 2024 – 84.176 pacienți
• 2025 – 85.095 pacienți
• 2026 – 15.275 pacienți (până la 7 aprilie)

Nu toți pacienții sunt preluați în ordinea sosirii

Reprezentanții sistemului medical reamintesc că pacienții care ajung la UPU nu sunt tratați în ordinea în care intră pe ușă, ci în funcție de gravitatea stării lor.

La sosire, fiecare pacient este evaluat de un medic, care stabilește prioritatea în funcție de simptome, funcțiile vitale, riscul de agravare și necesitatea unor investigații sau tratamente rapide.

În funcție de rezultat, cazurile sunt încadrate pe coduri de culoare:

• cod roșu – resuscitare
• cod galben – pacient critic
• cod verde – caz urgent
• cod albastru – pacient non-urgent
• cod alb – consult

În funcție de gravitate, timpul maxim de preluare în zona de tratament poate varia între 0 și 120 de minute.

UPU Brașov funcționează non-stop, cu 143 de cadre medicale

În prezent, asistența medicală de urgență la Brașov este asigurată de 143 de cadre medicale.

Personalul UPU este format din:

• 19 medici primari
• 18 medici specialiști
• 106 asistenți medicali

Activitatea este desfășurată 24 de ore din 24, 7 zile din 7.

UPU a fost extinsă și dotată în urma unor investiții de peste 20 de milioane de lei

Actuala structură a UPU Brașov a fost inaugurată în aprilie 2022, după un proces de extindere, modernizare și dotare. Mai exact, Unitatea este alcătuită în prezent dintr-o clădire cu subsol şi parter, extinsă o suprafaţă desfăşurată de 1.929 mp şi modernizată prin intermediul unei investiţii în valoare de aproximativ 15 milioane de lei, iniţiată de Consiliul Judeţean şi implementată de Ministerul Sănătăţii cu fonduri de la Banca Mondială. La acestea se adaugă echipamente complexe și aparatură medicală de înaltă performanță, totalizând 83 de obiecte și instrumente de monitorizare, resuscitare, ventilație mecanică, tratament intravenos și investigații rapide – inclusiv aparate de radiologie, ecografie și laborator de urgență, achiziţionate de Consiliul Judeţean prin intermediul unui proiect cu fonduri europene în valoare de 6,7 milioane de lei;

De asemenea, la UPU au fost realizate și conexiuni funcţionale cu parterul Staţionarului Central al SCJU Braşov, amenajări interioare şi exterioare, reprezentând lucrări conexe pentru funcţionalizarea UPU, în valoare de peste 1,2 milioane de lei, finanţate din bugetul CJ Braşov. 

„Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă este un etalon la nivel naţional în ceea ce priveşte calitatea actului medical asigurat pacienţilor. Deservind o zonă frecventată de turişti pe tot parcursul anului, UPU Braşov reprezintă principala poartă de acces la servicii de urgenţă pentru bolnavii aflați în stare critică sau care necesită asistență medicală imediată, provenind nu doar din judeţul Braşov şi din judeţele învecinate, ci din întreaga ţară şi chiar din străinătate. În cei patru ani care au trecut de la inaugurarea noului sediu, la UPU Braşov sute de mii de pacienţi au primit îngrijirea de specialitate și tot atâtea momente de cumpănă au fost depășite cu succes. Nu vorbim doar despre o infrastructură modernă, ci despre o echipă de profesioniști care, zi și noapte, transformă tehnologia de ultimă oră în speranță pentru pacienți. Acești ani au demonstrat că investiția în UPU Brașov a fost în esență o investiție în siguranța noastră, a tuturor”, spune preşedintele CJ Braşov, Adrian-Ioan Veştea. 

Asociația de Transport Brașov (ATB), care implementează proiectul trenului metropolitan a trimis către autoritățile locale partenere o listă de investiții pe care acestea ar trebui să le realizeze, pe cheltuiala proprie.

Astfel, Consiliul Județean Brașov va trebui să realizeze două investiții zona Aeroportului Internațional Brașov – Ghimbav, care, prin proiectul trenului metropolitan va fi legat de municipiul Brașov printr-o cale ferată (Brașov – Ghimbav – Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav).

Banii vr fi alocați după ce Asociația de Transport Brașov va prezenta un grafic de lucrări

Prima investiție ce urmează a fi realizată de Consiliul Județean Brașov este amenajarea unei alei pietonale acoperite, de la stația de cale ferată de lângă aeroport, la Terminal. Conform estimărilor asociației, valoarea lucrărlor la această alee este estimată la 266.000 de lei, fără TVA, însă costul exact va fi stabilit după ce va fi realizat proiectul tehnic.

O a doua investiție ce trebuie realizată de Consiliul Județean Brașov este realizarea unui spațiu verde lângă peronul din proximitatea aeroportului, valoarea lucrărilor fiind estimată la 55.000 de lei, fără TVA.

Conform unui proiect de hotărâre de Consiliu Județean ce urmează a fi votată în ședința de plen din 8 aprilie, cele două investiții vor fi incluse în bugetul Județului Brașov pe anul 2026, însă alocările financiare se vor face abia după ce Asociația de Transport Brașov va prezenta graficul de realizare a căii ferate Brașov – Aeroport.

Amintim că Asociația de Transport Brașov urmează să depună o cerere de finanțare de aproximativ 240 milioane de euro pentru implemntarea proiectului trenului metropolitan.  

România formează o nouă generație de medici specializați exact în zonele care ar putea face spitalele și sistemul medical să funcționeze mai bine — respectiv cele de management și sănătate publică, dar riscă să-i piardă înainte să-i poată folosi. Iar pentru județe precum Brașovul, unde presiunea pe spitale, prevenție și management sanitar este tot mai mare, semnalul de alarmă este unul important.

Un studiu național făcut public luni arată că aproape 70% dintre medicii rezidenți în sănătate publică și management iau în calcul plecarea din țară, dacă nu găsesc oportunități profesionale clare în România.

Ce arată studiul despre intenția rezidenților de a rămâne în țară:

• 16,5% spun că vor să plece sigur;
• 53,6% spun că ar putea pleca, în funcție de oportunități;
• doar 31% spun clar că vor să rămână în țară.

Nu fug de profesie, fug de sistem

Paradoxul este că acești tineri medici nu sunt dezamăgiți de pregătirea lor profesională. Din contră, studiul realizat de Disciplina de Sănătate Publică și Management a Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” (UMFCD), în colaborare cu Asociația Română de Sănătate Publica și Management Sanitar (ARSPMS) și cadrele universitare de la Disciplinele de Sănătate Publică și Management ale Universităților și Facultăților de Medicină din București, Timișoara, Cluj, Iași, Târgu Mureș, Constanța, Craiova, Sibiu, Brașov, Oradea și Galați, cu sprijinul Colegiului Medicilor din România arată că 97,6% dintre rezidenți spun că sunt mulțumiți de formarea primită.

Problema apare însă după rezidențiat, când se lovesc de lipsa locurilor de muncă, incertitudinea privind posturile din sănătatea publică, birocrație, și influența politică în deciziile din sistem, dupîă cum arată același studiu.

Cu alte cuvinte, România pregătește specialiști, dar nu reușește să le ofere un traseu clar în sistem.

Noua generație de medici nu mai vrea doar „spital clasic”

Studiul făcut public ieri și numit „Traseul în carieră al Medicilor de Sănătate Publică și Management din România” a fost realizat în perioada septembrie-decembrie 2025, pe un eșantion de 184 de medici (aproximativ 50% din totalul medicilor activi în specialitate), și analizează parcursul profesional, motivațiile, barierele și perspectivele de carieră ale acestora.

Cele mai importante rezultate ale cercetării, legat de intenția rezidenților de a lucra în management medical și sănătate publică:

• 58,8% preferă un mediu non-clinic;
• 53% sunt interesați de promovarea sănătății;
• 46% vor să lucreze în prevenție;
• 36% sunt atrași de managementul sanitar.

Practic, rezultatele studiului arată o schimbare importantă de mentalitate, prin faptul că tot mai mulți tineri aleg specializarea de Sănătate Publică și Management Medical, în mod conștient, ci nu ca soluție de compromis.

Specialiștii „traduc” acest lucru prin faptul că noua generație de doctori nu mai vede medicina doar prin prisma cabinetului sau a blocului operator, ci și ca pe o profesie care poate schimba sistemul din interior.

Puțini specialiști, multă nevoie de ei

Deși există interes pentru această specializare în rândul tinerilor medici, la nivel național, numărul acestora rămâne redus. De exemplu, datele Colegiului Medicilor arată că în România, în septembrie 2025 existau 199 de medici specializați în Sănătate Publică și Management, cu aviz de liberă practică. În aprilie 2026 numărul a acestora crescuse până la 213, iar Colegiul Medicilor arată că sunt în pregătire în prezent, aproximativ 270 de rezidenți care au ales această specializare.

Ce pierd, de fapt, orașe precum Brașovul

În percepția publică, medicul este adesea asociat exclusiv cu consultația, garda sau sala de operație. Însă specializarea de Sănătate Publică și Management este una esențială pentru felul în care funcționează sistemul „din spate”.

Sunt medicii care pot contribui la organizarea mai bună a spitalelor, reducerea haosului administrativ, dezvoltarea serviciilor de prevenție, folosirea inteligentă a datelor medicale, sau construirea unor politici sanitare bazate pe realitate, nu pe improvizație.

Într-un județ ca Brașovul, cu spitale medii și mari, unități sanitare aflate constant sub presiune și nevoi tot mai mari în zona de sănătate publică, acești specialiști ar putea fi exact veriga care lipsește între medicina propriu-zisă și administrația care o susține.