Ramai la curent!

Cotidian

Căncescu îi explică lui Crin Antonescu de ce capitala regională trebuie să fie la Braşov

Publicat

in

regiunea centru

Cei 1.251 de delegați prezenți la Conferința Teritorială a PNL Brașov au votat în unanimitate ca Brașovul să devină capitala Regiunii Centru potrivit noii împărțiri administrativ-teritoriale a României. Argumentele în favoarea desemnării drept capitală regională a Brașovului, în defavoarea Sibiului sunt prezentate din punct de vedere economic, social, ştiinţific sau educaţional, cultural. Lista completă a argumentelor, semnată de Aristotel Căncescu, a fost trimisă Biroului Politic Naţional şi preşedintelui Crin Antonescu.

Din punct de vedere economic
Brașovul este cel mai dezvoltat judeţ al regiunii cu mari posibilităţi de captare a fondurilor europene, cu mare experienţă în acest domeniu, cu multe și variate structuri deja formate în acest sens. Brașovul este cel mai puternic centru comercial din regiune şi cu tradiţia cea mai veche, fiind situat la întretăierea rutelor comerciale dintre toate zonele ţării.
Municipiul Braşov cu zona metropolitană aferentă este desemnat pol de creștere economică. Municipiul, prin Agenția de Dezvoltare Metropolitană, precum și județul, prin Consiliul Județean și Agenția de Dezvoltare Durabilă a Județului, au accesat pentru proiecte de dezvoltare fonduri europene de sute de milioane de euro. Județul nostru are cea mai mare contribuţie în realizarea PIB-ului regiunii, existând tendinţa de creştere continuă a acestuia, spre deosebire de celelalte judeţe din Regiune care înregistrează stagnare sau chiar regres. PIB-ul judeţului Braşov reprezintă 30,0% din PIB-ul Regiunii Centru, în timp ce PIB-ul judeţului Sibiu are o pondere de 19%. În anul 2012 veniturile bugetare realizate per total (Bugetul General Consolidat) în judeţul Braşov au fost de 2.416.841.180 lei, iar în judeţul Sibiu, de 1.609.093 lei (cu 50,2% mai mare la Braşov faţă de Sibiu). Brașovul înregistrează cele mai mari exporturi ale Regiunii Centru și importuri creatoare de investiţii în utilaje și tehnologie. Peste 30% din schimburile comerciale ale Brașovului sunt cu Germania. Este cel mai atractiv judeţ din punctul de vedere al investitorilor străini.
Din punctul de vedere al infrastructurii
Județul Brașov este cel mai puternic nod de cale ferată şi rutieră, cu mari posibilităţi de dezvoltare a acestor funcţiuni atât pentru transportul de marfă, cât şi pentru cel de călători. Perspectiva construirii aeroportului și a autostrăzii Comarnic – Braşov combinate cu centrul intermodal va face ca Braşovul să poată deservi din punctul de vedere al infrastructurii de transport întreaga regiune. Deplasarea persoanelor la nivel de regiune în vederea rezolvării problemelor de tip administrativ va fi mult mai uşoară şi va presupune timp şi costuri mai mici, dacă zona administrativă va fi la Braşov. În Regiunea Centru, judeţul Braşov înregistrează cel mai mare număr de unităţi sanitare. De asemenea, judeţul Braşov se situează înaintea celorlalte judeţe din regiune în ceea ce priveşte ponderea locuinţelor alimentate cu apă şi care dispun de canalizare şi încălzire centrală. În ultimii 15 ani, pentru îmbunătățirea infrastructurii de alimentare cu apă și canalizare la nivelul municipiului Brașov și al județului, s-au accesat fonduri europene în valoare de peste 250 de milioane de euro.
Din punct de vedere demografic
Județul Brașov este cel mai mare din Regiunea Centru, având o populaţie tânără comparativ cu alte judeţe, precum și cea mai mare rezervă de forţă de muncă din regiune ce poate fi exportată în celelalte zone, în vederea dezvoltării unitare a regiunii. Cel mai ridicat grad de urbanizare în cadrul regiunii este în judeţul Brasov (73,2%), față de Sibiu (66,6%).
Din punct de vedere turistic
Brașovul este cel mai puternic centru turistic din regiune, cu cele mai multe capacităţi de cazare din țară, după Constanța. În turism, Brașovul are cea mai mare tradiție și cea mai mare expertiză. Cel mai mare număr de turişti străini cazaţi în structurile de primire turistică din cadrul regiunii s-a înregistrat la Braşov, cu 43,3% mai mare decât la Sibiu. Dintr-un total de 1526 structuri turistice aflate în Regiunea Centru, judeţul Braşov ocupă primul loc cu 42,3%, în timp ce judeţul Sibiu deține doar 7,4% din total. Brașovul este și cel mai mare centru sportiv al regiunii, iar experienţa FOTE poate fi extinsă la nivel regional.

Din punct de vedere educațional și științific
Brașovul are cea mai mare universitate de stat a Regiunii Centru, Universitatea „Transilvania”, cu cel mai mare număr de studenţi. Judeţul Brasov deţine 42,6% din numărul de studenţi din Regiune, urmat de judeţul Sibiu, cu 29,3%. La Brașov există singura facultate de silvicultură din ţară. De asemenea, Brașovul este vârf de lance în domeniul cercetării științifice, peste jumătate din cercetătorii existenți în regiune fiind concentrați aici. Menționăm Institutul de Cercetare-Dezvoltare-Inovare: Produse High-Tech pentru Dezvoltare Durabilă, entitate de cercetare de excelență creată de Universitatea „Transilvania”, menită să asigure cresterea competitivității economice la nivelul Regiunii Centru și la nivel național, precum şi a competitivității cercetării științifice românesti la nivel european. Judeţul Braşov deţine cel mai mare număr de licee din regiune (42), având cea mai mică rată a abandonului în învăţământul liceal (2,8%).
Din punct de vedere cultural
Brașovul are o serie de monumente emblematice la nivel național și internațional, printre care: Biserica Neagră, Prima Școală Românească, biserica fortificată de la Prejmer și situl rural Viscri (incluse în patrimoniul mondial UNESCO), alături de celelalte cetăţi săseşti din satele brașovene, fortificațiile Brașovului medieval, Castelul Bran şi Cetatea Râşnov care atrag anual sute de mii de turiști, Mănăstirea „Brâncoveanu” de la Sâmbăta de Sus, precum și 26 de rezervații naturale și monumente ale naturii. Totodată, la Brașov sunt organizate evenimente culturale de excepție, precum Târgul Internațional de Carte și Muzică, Festivalul de Teatru Contemporan, Parada Junilor etc. De asemenea, se fac demersuri pentru reluarea Festivalului internațional de muzică ușoară „Cerbul de Aur”, eveniment emblematic pentru Brașov la nivel național și internațional, de la a cărui primă ediție se împlinesc 45 de ani. Totodată, la Brașov ființează singura Operă din regiune.
Sub aspectul multiculturalismului, Brașovul este un exemplu de trai în bună înţelegere între români, maghiari, germani, rromi şi alte etnii, și de integrare a acestora. Totodată, Braşovul are posibilitatea de a coagula toate forţele din regiune în vederea dezvoltării durabile şi a nediscriminării de orice natură.
Din punct de vedere electoral
La Brașov există un electorat liberal puternic și numeros. La alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012 Braşovul a obţinut în favoarea USL cel mai mare număr de voturi dintre toate judeţele Transilvaniei. La alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012 pentru Camera Deputaţilor, în favoarea USL în judeţul Braşov s-a înregistrat un procent de 56,25% din totalul de voturi valabil exprimate, mai mult cu 4,51% puncte procentuale decât în judeţul Sibiu. La precedentele alegeri prezidențiale, cea mai mare susţinere din Transilvania pentru Crin Antonescu a fost la Brașov, numărul de voturi primite de candidatul PNL fiind dublu la Brașov față de Sibiu.


„Prin cele prezentate mai sus nu dorim în niciun fel să subminăm autoritatea, respectul și prestigiul de care se bucură în cadrul PNL domnul prim-vicepreședinte Klaus Johannis, primarul municipiului Sibiu. Noi îl susținem în demersurile sale politice, îi recunoaștem probitatea profesională și morală, îi apreciem realizările de la Sibiu și nu avem nimic împotrivă ca domnia sa să preia funcția de guvernator al Regiunii Centru, dar cu capitala la Brașov”,
i-au transmis liberalii braşoveni liderului PNL, Crin Antonescu.

Cotidian

Metrom a fost absorbit de Carfil. În urma fuziunii, Județul Brașov va administra parcurile industriale printr-o singură companie

Fuziunea dintre Carfil Industrial Parc și Metrom Industrial Parc a fost aprobată de Registrul Comerțului, iar Metrom a fost radiată ca societate distinctă. Consiliul Județean Brașov mizează pe reducerea costurilor și pe consolidarea unui pol industrial mai puternic.

Publicat

in

Procesul de fuziune dintre cele două societăți care administrează parcurile industriale aflate în proprietatea Consiliului Județean Brașov a fost finalizat oficial la sfârșitul lunii mai. Începând cu 29 mai 2026, Metrom Industrial Parc SA a fost radiată din Registrul Comerțului, iar activitatea sa a fost preluată integral de Carfil Industrial Parc SA, a anunțat CJ Brașov.

Decizia marchează încheierea unui demers început în primăvara anului trecut, când administrația județeană a decis să unească cele două societăți pe care le deține în totalitate.

Fuziunea a fost aprobată de Oficiul Național al Registrului Comerțului, iar de acum înainte administrarea celor două platforme industriale va fi realizată printr-o singură companie.

Carfil Industrial Parc SA își păstrează denumirea, dar patrimoniul se extinde prin preluarea activelor Metrom

Carfil Industrial Parc SA își păstrează denumirea, sediul și forma juridică actuală, însă patrimoniul său a fost extins prin preluarea activelor deținute de Metrom. Totodată, angajații societății absorbite au fost transferați către noua structură, în condițiile prevăzute de legislația muncii.

Potrivit președintelui Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, Consiliului Județean Brașov, analiza care a stat la baza fuziunii s-a desfășurat pe parcursul ultimului an și a vizat atât situația activelor și capacităților de producție, cât și modul în care cele două entități pot funcționa mai eficient sub aceeași administrare. Miza principală a reorganizării este reducerea costurilor administrative și simplificarea procesului de luare a deciziilor. În același timp, administrația județeană urmărește consolidarea poziției Carfil Industrial Parc pe piață și creșterea atractivității pentru investitori.

„Finalizarea procesului de fuziune dintre Carfil și Metrom marchează începutul unei noi etape de dezvoltare și performanță industrială la Braşov. Obiectivele pe care le urmărim în urma implementării acestui proces sunt optimizarea activităţii societăţii de administrare a parcurilor, îmbunătățirea performanțelor economico-financiare, organizaționale, manageriale, dar şi consolidarea unui pol de dezvoltare industrială mai puternic la Braşov. Ca urmare a fuziunii, vom reduce costurile administrative, vom asigura o gestionare eficientă și unitară a patrimoniului județului şi vom eficientiza actul de decizie la nivelul activităţii parcului industrial unificat. De asemenea, ne propunem să consolidăm poziția pe piață a societății Carfil Industrial Parc SA şi să-i creştem puterea de negociere în relaţia cu partenerii şi clienţii”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian-Ioan Veştea.

Ambele parcuri industriale au încheiat anul pe profit

Fuziunea pune capăt existenței separate a celor două companii și concentrează administrarea principalelor active industriale ale județului într-o singură entitate, care va gestiona un patrimoniu mai extins și va reprezenta punctul central al strategiei de dezvoltare industrială a administrației județene.

Ambele societăți comerciale aflate în subordinea Consiliul Județean Brașov, care administrează platforme industriale în județ, au încheiat anul 2025 pe profit, iar administrația județeană a încasat dividende de aproape 870.000 de lei.

Citește mai departe

Cotidian

Ursul care a creat probleme în Poiana Brașov a fost extras noaptea trecută. Animalul revenise după relocare

Un urs mascul de aproximativ 400 de kilograme și 10 ani, care a creat numeroase probleme în Poiana Brașov, a fost extras în cursul nopții trecute. Animalul fusese anterior capturat, microcipat, crotaliat și relocat, însă a revenit în stațiune, unde era considerat un risc pentru turiști și angajați.

Publicat

in

Ursul care a generat probleme în ultima perioadă în Poiana Brașov a fost extras în cursul nopții trecute, după ce autoritățile au ajuns la concluzia că reprezenta un pericol pentru siguranța publică.

Este vorba despre un exemplar mascul, care fusese capturat anterior, crotaliat, microcipat și relocat într-o altă zonă. Cu toate acestea, animalul s-a întors în Poiana Brașov, unde și-a reluat aparițiile zonele frecventate de turiști și de personalul unităților turistice. Potrivit informațiilor transmise de reprezentanții Primăriei Brașov, ursul era un mascul cu o greutate de aproximativ 400 de kilograme și o vârstă estimată la 10 ani.

Urșii-problemă, apariții tot mai dese în zonele locuite

Problema urșilor care ajung în zonele locuite din Brașov și Poiana Brașov s-a accentuat în ultimele săptămâni. În urmă cu doar câteva zile, autoritățile au anunțat extragerea unui alt urs-problemă din zona străzii Jepilor, după ce animalul fusese observat în repetate rânduri în apropierea locuințelor și nu mai reacționa la metodele de alungare. În aceeași noapte au fost înregistrate 25 de sesizări privind prezența urșilor, un record pentru municipiu.

Tot în ultimele zile, o ursoaică de patru ani capturată în cartierul Noua a fost eutanasiată după ce s-a constatat că fusese relocată anterior și revenise în oraș. Autoritățile au precizat atunci că, numai în luna mai, au fost înregistrate peste 120 de apeluri la 112 care semnalau prezența urșilor în zone locuite din Brașov.

De asemenea, un pui de urs aflat într-o stare avansată de slăbiciune a fost capturat recent pe Tâmpa și transportat la rezervația de urși din Zărnești pentru îngrijiri.

Citește mai departe

Cotidian

Sanatoriul de Nevroze Predeal, sufocat de datorii de 5 milioane de lei, adunate din perioada COVID

Publicat

in

La câțiva ani după perioada în care activitatea sa a fost reorganizată pentru tratarea pacienților cu COVID-19, Sanatoriul de Nevroze Predeal este cufundat în datorii. Unitatea medicală are de plată aproximativ 5 milioane de lei către ANAF, sumă acumulată în perioada pandemiei și a intrat într-un program de eșalonare.

65.000 de lei lunar numai pentru datoriile către ANAF

Conducerea unității medicale a anunțat că sanatoriul plătește lunar aproximativ 65.000 de lei către Fisc pentru a respecta graficul de eșalonare aprobat. Potrivit managerului Mădălina Ștefan, datoriile provin din perioada în care sanatoriul a funcționat ca unitate dedicată tratării pacienților COVID, iar contribuțiile aferente nu au fost virate la timp.

În prezent, instituția încearcă să mențină echilibrul financiar și să respecte obligațiile asumate față de autorități.

„În momentul de faţă ne confruntăm cu un deficit, avem în jur de 5 milioane de lei datorii către ANAF pentru nevirarea contribuţiilor la momentul respectiv, vine cu o perioadă grea din COVID, practic serviciile sanatoriului au fost transformate în servicii COVID. Nu ştiu ce s-a întâmplat, care a fost trigger-ul, e clar că au existat tot felul de inadvertenţe. În momentul de faţă am reuşit să obţinem eşalonarea cu foarte mari eforturi din partea noastră, dar şi a autorităţilor care au acceptat acest compromis. Este vorba despre o eşalonare pe care încercăm să o păstrăm şi să o onorăm în fiecare lună”, a declarat, marţi seară, la Medika Tv, managerul Sanatoriului de Nevroze Predeal, Mădălina Ştefan.

Grad de ocupare de peste 100% la Sanatoriul din Predeal

Paradoxal, dificultățile financiare apar într-un context în care cererea pentru serviciile medicale oferite la Predeal este ridicată. mai exact, conducerea sanatoriului susține că anul trecut gradul de ocupare a depășit 100% din numărul de paturi contractate, ceea ce a determinat obținerea unei suplimentări cu încă 20 de paturi.

Managerul unității atrage însă atenția că finanțarea primită prin sistemul de asigurări de sănătate rămâne redusă, valoarea decontată fiind de aproximativ 140 de lei pentru fiecare zi de spitalizare.

„Sperăm ca autorităţile să înţeleagă că suntem o unitate strategică – se vorbea la un moment dat de o departajare pe unităţi strategice -, că nu suntem o simplă secţie de cronici şi de psihiatrie. În anul trecut am avut un grad de ocupare, vă povesteam, de 105% pe paturile contractate. Am reuşit să obţinem o suplimentare a numărului de paturi cu încă 20 şi cred că ar trebui să rămână măcar aşa, ţinând cont de faptul că suma finanţată este foarte mică, pentru a putea supravieţui până la noi direcţii”, a mai spus Mădălina Ştefan.

Control al Curții de Conturi la Sanatoriul de nevroze din Predeal

Pentru a clarifica modul în care s-a ajuns la acumularea acestor datorii, la Sanatoriul de Nevroze Predeal este în desfășurare un control al Curții de Conturi.

Actuala conducere susține că încearcă să identifice cauzele care au generat problemele financiare și să implementeze măsuri care să permită dezvoltarea și stabilizarea instituției pe termen lung.

Citește mai departe

Trending