Ambasadorul Republicii Austria în România, Excelența Sa, Michael Schwarzinger, cântărețul Peter Maffay și sportivii Csaba Györffi și Ștefan Stăiculescu sunt, începând de sâmbătă, cetățeni de onoare ai Brașovului. Consilierii locali brașoveni au abrobat hotărârile prin care le-au fost acordate aceste distincții.
Michael Schwarzinger este ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Austria în România şi în Republica Moldova începând cu toamna anului 2010. Ambasadorul Austriei în România a apreciat că Braşovul este „un model de dezvoltare şi de urmat pentru celelalte judeţe” şi a promis că va susţine Braşovul în relaţiile cu investitorii austrieci. Distincția i-a fost acordată în semn de recunoaştere pentru întreaga activitate pe care o derulează în susţinerea şi promovarea Braşovului în relaţiile cu Republica Austria.
Peter Alexander Makkay, cunoscut ca Peter Maffay, s-a născut la 30 august 1949 în Braşov. Maffay este un om activ în politică şi, uneori, a introdus în muzica sa propriile sale poziţii politice. Este un activist pentru pace, iar în 2005 a susţinut un concert trupelor germane din Afganistan. El este binecunoscut ca desfăşurând o activitate socială şi caritabilă deosebită. Acesta susţine financiar, şi nu numai, proiectele pentru copii traumatizaţi şi abuzaţi. Acesta a înfiinţat Fundaţia „Peter Maffay“ în Germania, care se înscrie într-o reţea de ONG-uri internaţionale similare care se adresează copiilor instituţionalizaţi din întreaga Europă. În 2010, fundația ce îi poartă numele a demarat în Roadeş un proiectul pentru copiii traumatizaţi. Până în 2015, fundaţia îşi doreşte să dezvolte şi localitatea, astfel încât să poată oferi toate serviciile turistice necesare, dar şi locuri de joacă pentru copii, camping, ateliere meşteşugăreşti, grădiniţă şi altele. Titlul de Cetățean de Onoare i-a fost acordat în semn de recunoaştere pentru întreaga activitate.
Ştefan Stăiculescu este decanul de vârstă al antrenorilor emeriţi de la poalele Tâmpei, precum şi membru de onoare al Clubului Olimpic Braşov. S-a îndrăgostit de schi de la vârsta de opt ani, când a primit în dar de la tatăl său prima pereche de schiuri, iar apoi a făcut carieră din acest sport, obținând 125 de titluri de campion naţional la schi fond, 60 de titluri de campion naţional la biatlon, 300 de locuri 2 şi 3 la campionatul de schi fond, 150 de locuri 2 şi 3 la campionatul naţional biatlon. În 1950 avea să devină cel mai tânăr antrenor de schi (angajat civil) al Clubului Sportiv Dinamo Braşov unde a activat până în anul 1978. La scurt timp i-a fost încredinţat spre antrenare şi lotul naţional olimpic 1951-1987, cu pregătirea exclusivă a sportivilor români în vederea participării la Jocurile Olimpice de Iarnă, Campionate Mondiale, Europene, Balcanice şi la concursurile internaţionale, promovând 36 de sportivi în loturile olimpice. A obţinut numeroase funcţii în lumea sportului, dar și distincții, printre care Medalia „Meritul Sportiv” clasa a II a sau Diploma de onoare acordată de Academia Olimpică Bucureşti. Titlul de Cetățean de Onoare i-a fost acordat în semn de recunoaştere pentru întreaga sa activitate sportivă.
Csaba Györffi a făcut parte din „echipa de aur” a FC Brașov din anii ’60. La vârsta de 20 de ani, el ajunge sub Tâmpa, fiind remarcat de Meszaros la un trial, la Baia Mare. „Nea Buţi“, aşa cum ajunsese să fie poreclit a ajuns în 1965 într-o echipă a Braşovului, Steagul Roşu, care era considerată printre cele mai bune din istoria fotbalului de sub Tâmpa. La primul său meci pentru Steagul Roşu, desfăşurat cu Espanyol Barcelona, Csaba Györffi a şi fost remarcat de însuşi Alfredo Di Stefano care a încercat să-l convingă să rămână în Spania. Însă pentru că „nu vroia să-şi părăsească fraţii şi părinţii din România, fiindcă vor avea de suferit“, Györffi a refuzat propunerea spaniolilor. A fost dorit şi de Steaua București, dar a refuzat oferta, rămânând la Braşov. Titlului de Cetăţean de Onoare al Municipiului Braşov, i-a fost acordat în semn de recunoaştere pentru întreaga activitate sportivă.
Bărci handmade și voie bună: Regata Ghimbășel a animat Râșnovul
Regata Ghimbășel a adus la Râșnov 50 de echipe care au concurat cu ambarcațiuni construite manual, într-un eveniment plin de creativitate și distracție.
Râul Ghimbășel s-a transformat, preț de câteva ore, într-un adevărat spectacol de culoare, creativitate și distracție. Sâmbătă, 25 aprilie 2026, la Râșnov, a avut loc ediția de primăvară a Regatei Ghimbășel, un eveniment care a adunat la start 50 de echipe formate din copii și adulți.
La a doua sa ediție, concursul nautic a oferit participanților ocazia de a-și pune imaginația la lucru, construind ambarcațiuni inedite, fără restricții privind materialele folosite. De la bărci improvizate până la construcții spectaculoase, fiecare echipaj a venit cu propria poveste și un strop de originalitate.
Traseul, cu o lungime de aproximativ 150 de metri, a fost deschis tuturor categoriilor de vârstă, atât pentru participanți individuali, cât și pentru echipe formate din familii sau grupuri de prieteni din întreaga țară.
Fiecare barcă a venit cu o poveste în spate și prezentăm aici câteva:
Echipa „Plutim pe uscat” Am construit o barcă din PET-uri colorate, Din lemn vechi și capace adunate. Cu bandă lipită, puțin cam strâmbă, Dar plutea pe apă, nu se scufundă! La cursă am râs, de parcă era joc, Barca noastră… reciclată cu noroc!
Maria Zaharia (14 ani, barca Atlas): Totul a început când tata a descărcat în sufragerie niște plăci uriașe de polistiren, zicând: „Anul ăsta facem ceva diferit!”. Am mutat măsuța de cafea și, brusc, covorul a devenit șantier naval. Sub lumina din tavan, am început să sculptăm coca. Aerul se umpluse de biluțe albe care se lipeau de noi prin electricitate statică – arătam ca doi oameni de zăpadă! Tata mânuia cutterul cu precizie de chirurg, în timp ce eu sigilam îmbinările cu straturi groase de silicon. Acolo, între canapea și televizor, dintr-un morman de izolație, s-a născut campioana noastră ușoară ca un fulg.
Giulia Șerban (14 ani, barca Zeus 05) – Am construit-o pe baza legendei lui Zeus, cu decorațiuni care indică puterile acestui zeu. Această barcă indică justiția și ordinea, Zeus fiind cel care impunea acestea în Grecia Antică.
Ungureanu Tudor (13 ani, barca Amiral) – Această bancă este confecționat din iubire de către un tată și un fiu. Inspirația acestui design este barca de pescuit care o vezi la mare.
Organizatorii anubță și o a treia ediție a concursului „Regața Ghimbășel”, pe care au programat-o deja pentru luna septembrie.
Proiectul „Cu fața la râu – Împreună pentru Ghimbășel”, din care face parte și acest concurs, face parte din programul Cu Apele Curate, implementat cu sprijinul Lidl România, în parteneriat cu Asociația MaiMultVerde și Asociația pentru Relații Comunitare. Programul reprezintă un apel la implicare în combaterea și prevenirea poluării cu plastic a apelor Dunării și afluenților săi, adresat membrilor comunităților și autorităților publice din localitățile vizate.
De la Harry Potter la Pirates of the Caribbean, gală spectaculoasă a muzicii de film la Filarmonica Brașov
Filarmonica Brașov propune o serie de concerte la final de aprilie și început de mai, punctul culminant fiind „Hollywood Blockbusters”, gala dedicată muzicii de film, cu partituri celebre din producții precum Harry Potter sau Pirates of the Caribbean.
După o lună aprilie plină de concerte memorabile, Filarmonica Brașov propune noi evenimente pentru a încheia luna și a deschide începutul lunii mai, într-o succesiune de seri care își construiesc fiecare propriul spațiu și propria atmosferă.
Totul începe într-un registru intim, marți, 28 aprilie, în Sala Mică a Sălii Patria.
„Cântec între două inimi” aduce pe scenă două voci tinere, aflate la final de drum academic, dar la început de parcurs artistic. Amalia-Elena Cîrstea și Medeea Petrache, acompaniate de Valentin Mureșan la pian, construiesc un dialog muzical sensibil.
Apoi, miercuri, pe 29 aprilie, energia se schimbă radical. Sala Mare devine teritoriu al ritmului pur, odată cu recitalul ansamblurilor de percuție TAP. Acest eveniment propune o experiență diferită, una care pregătește, fără să pară, terenul pentru ceea ce urmează.
Pentru că, pe 30 aprilie, accentul cade pe unul dintre cele mai așteptate momente ale primăverii: HOLLYWOOD BLOCKBUSTERS – Marea gală a muzicii de film, care va avea loc la Teatrul Dramatic „Sică Alexandrescu” începând cu ora 19:30.
Sub bagheta dirijorului Daisuke Soga, cel care a dirijat recent monumentala Simfonie a IX-a de Beethoven la Brașov, Orchestra simfonică a Filarmonicii propune un program construit din astfel de repere colective. Nu este doar o selecție de coloane sonore, ci o hartă afectivă a cinematografiei moderne.
De la universul tensionat și elegant al seriei James Bond, la misterul și devenirea din Harry Potter, de la energia fragmentată și întunecată din The Dark Knight la pulsația alertă din Mission: Impossible, fiecare partitură aduce cu sine o lume întreagă. Jurassic Park deschide acel sentiment aproape copilăresc al miracolului, The Da Vinci Code adaugă o dimensiune contemplativă, iar Pirates of the Caribbean transformă aventura într-un spectacol sonor plin de energie.
Acest concert se va desfășura cu casa închisă, dar publicul este așteptat și la repetiția cu public de la ora 10, care va avea loc tot la Teatrul Dramatic „Sică Alexandrescu”.
Unul dintre cele mai relevante festivaluri de muzică folk din România, cel de la Vama Buzăului, Brașov, revine pe 1 și 2 august cu nume mari, iar biletele s-au pus în vânzare.
Line-up-ul din vară al Festivalului Național de Folk Vama de la Munte reunește nume consacrate precum Ducu Bertzi & Constantin Neculae, Iris – Cristi Minculescu, Valter & Boro, Mircea Baniciu & Band, Dan Bittman & Jul Baldovin, Fără Zahăr, Cristi Dumitrașcu & Andreas Aron, T.V.A, Alina Manole, Cătălin Stepa & Aurelian Epuraș, Ocru, Ștefan Orfescu, dar și artiști din generația tânără: Dianna și Andreea Hristea & Family. Fondat de Ducu Bertzi, Festivalul a ajuns la a VII-a ediție și adună câteva mii de spectatori din toată țara. Și în acest an, evenimentul are loc la înălțime, într-un spațiu izolat din inima munților, la foc de tabără, pe baloți de paie, printre pârâuri și poteci. Gândit ca refugiu cultural pentru publicul urban, Festivalul Național de Folk Vama de la Munte a ajuns unul dintre cele mai mari evenimente din industria muzicii folk, atât ca număr de participanți, cât și ca relevanță în industrie. Și în acest an, organizatorii estimează prezența a câteva mii de spectatori, în linie cu succesul edițiilor precedente.
Festivalul dorește să își păstreze misiunea de a crea o punte între generații, în care artiști celebri de muzică folk oferă promovare și susținere noului val de muzicieni.
De unde cumpărați bilete. Copiii sub 14 ani intră gratuit
Puteți cumpăra bilete, accesând unul dintre link-urile:
În fiecare zi a Festivalului de la ora 16.30 se organizează open stage, unde oricine poate cânta în fața publicului, chiar dacă nu este solist.
Ducu Bertzi: „Folk-ul are viitor prin această continuitate a generațiilor”
Ducu Bertzi: „Prin Festivalul Vama de la Munte ne-am propus să readucem muzica folk în spațiul ei firesc, adică aproape de oameni și de natură. Nu am vizat să creștem cantitativ, ci calitativ, cu autenticitate. Acest Festival nu este doar despre muzică, ci despre o stare. Invităm publicul să lase telefoanele deoparte și să se reconecteze cu natura, cu muzica și cu oamenii din jur. Faptul că ne-am dezvoltat atât de mult în numai câțiva ani ne arată că publicul exact asta caută: o experiență directă, fără filtre. În același timp, pentru fenomenul folk este esențial faptul că în fiecare an aici urcă pe scenă și artiști foarte tineri. Folk-ul are viitor prin această continuitate a generațiilor”.
Cristi Minculescu: „La astfel de întâlniri ne place să ne aducem piesele într-o zonă acustică mai apropiată de esență, de voce, de mesaj, de emoție”
Cristi Minculescu, IRIS: „Folk-ul și rock-ul spun, până la urmă, aceeași poveste: despre libertate, adevăr și oameni. Ne bucurăm să revenim pe 2 august la Festivalul de la Vama Buzăului, un loc în care ne-am simțit excelent încă de prima dată. Are ceva aparte – o atmosferă relaxată, caldă, iar cadrul, acolo pe malul râului Buzău, este pur și simplu idilic. La astfel de întâlniri ne place să ne aducem piesele într-o zonă acustică mai apropiată de esență, de voce, de mesaj, de emoție. Iar publicul simte asta. La fel ca în rock, și în muzica folk oamenii vin nu doar să asculte muzica, ci să o și trăiască. Iar felul în care publicul acestui festival trăiește muzica întărește și mai mult legătura dintre noi. Pentru noi, e o bucurie să revenim la Festivalul Folk Vama de la Munte și să ne revedem cu oamenii care dau acestui loc energia lui specială”.
Tiberiu Chirilaș, primarul comunei Vama Buzăului: „Există o diferență clară între marile scene urbane și un loc atât de pitoresc”
„Există o diferență clară între marile scene urbane și un loc atât de pitoresc precum cel de la Vama Buzăului, adică la munte, la țară. În ultimii ani, acest Festival a devenit un adevărat fenomen al zonei pentru că este cel mai important eveniment cultural de la noi. Vorbim despre un flux constant de vizitatori care ajung să descopere și atracțiile turistice. Administrația locală rămâne partener al acestui festival prin tot sprijinul pe care putem noi să-l oferim pentru că ne-am convins de beneficii: odată cu Festivalul crește numărul de turiști, se dezvoltă afacerile locale și se consolidează identitatea zonei ca destinație turistică. Toate acestea, muzică, turism, trasee, drumeții și gastronomie susțin puternic economia locală pe durata verii”.
Printre partenerii Festivalului se numără Compania Națională Poșta Română care va livra cǎrți poştale personalizate ce pot fi trimise gratuit oriunde în țarǎ, pe toatǎ durata festivalului. De asemenea, rămân fideli partenerii fără de care Vama de la Munte nu putea exista toți acești ani: Primăria Comunei Vama Buzăului, Consiliul Local și Rock FM.
Folk-ul românesc, pe val. O industrie de nișă în creștere
Festivalul Vama de la Munte nu este unic în peisajul muzicii folk, ci face parte dintr-un val proaspăt și tot mai puternic de evenimente dedicate muzicii folk din România. În ultimii ani, numărul festivalurilor de profil a crescut constant, ajungând la peste 50 evenimente majore la nivel național, în contextul în care scena folk locală trece printr-un proces vizibil de revitalizare. Astfel, în ultimii ani, festivalurile de nișă, inclusiv cele de folk, au câștigat teren prin atmosferă și prin experiența personalizată pe care o oferă. Organizatorii vorbesc despre o diversificare a publicului de muzică folk, cu o prezență tot mai consistentă a tinerilor, care caută alternative la aglomerația urbană. Festivalul de la Vama Buzăului contribuie activ la această evoluție, fiind nu doar un eveniment cultural, ci și o platformă de dezvoltare pentru artiști și o experiență memorabilă pentru public.
Organizatorul festivalului este Tomorrow Events SRL.
Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login