Connect with us

Cotidian

Căncescu, cercetat pentru patru „infracțiuni concurente”. Pe lista DNA mai sunt patru inculpați și peste 10 suspecți

Published

on

DSC_0545

Căncescu, cercetat pentru patru „infracțiuni concurente”. Pe lista DNA mai sunt  patru inculpați și peste 10 suspecți

Direcția Națională Anticorupție a prezentat astăzi motivele pentru care a fost reținut pentru 24 de ore președintele CJ Brașov, Aristotel Căncescu.

Astfel, potrivit unui comunicat transmis de DNA în sarcina lui Căncescu „s-au reținut infracțiunile concurente de luare de mită, trafic de influență, cinci infracțiuni de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, instigare la tentativă la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit”.

Odată cu el, a fost reținut și administratorul public al județului, în sarcina căruia s-au reţinut, în concurs, trei infracțiuni de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,  instigare la tentativă la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, dar și administratorul SC RAMB SISTEM SRL Braşov, Gabriel Bâgiu,  în sarcina căruia s-au reţinut în concurs două infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Lista suspecților: Aurelia Popescu, Băncilă Dănuţ, Mariana Tihărău, Claudia Crăciun, Emilia Iordan, Nicolaie Sacuiu, Costea Viorel, Boţoman Ioan, Pascu Mihai, Mone Mariana, Gherghe Mircia, Popa Mircea, Stănescu Lucica, Ștefăniuc Ioan, Rădulea Andreea.

Ce au constatat procurorii:

  • fapte desfășurate în perioada noiembrie 2006 – noiembrie 2014, fiind legate de activitatea inculpaţilor Căncescu Adrian Aristotel, preşedintele al Consiliului judeţean Brașov şi Ispas Radu Petru, administrator public Consiliul Județean Brașov, care şi-au folosit funcția publică de autoritate locală pentru interesele proprii și ale firmelor SC Gotic SA și SC Ramb Sistem SRL, respectiv ale persoanelor care reprezentau aceste firme de casă, Ion Diniță și Bîgiu Gabriel. Aceste două firme dețineau cvasi – totalitatea contractelor derulate cu CJ Brașov, întrucât le erau acordate preferențial, prin încredințare directă, ca urmare a dispoziției inculpatului Căncescu Andrei Aristotel.

Pe lista inclulpaților este și Emil Cirică, dar acesta nu a fost reținut.

Concret:

  • în perioada 2006 -2007, în urma desfăşurării unei licitații deschise, CJ Brașov, reprezentat de inculpatul Aristotel Căncescu, a încheiat două contracte cu SC Gotic SA Brașov, declarată câştigătoare a licitaţiilor, reprezentată de inculpatul Diniță Ion, în calitate de director general.
    Aceste contracte aveau ca obiect întreținerea, reparația și salubrizarea drumurilor județene (contractul de achiziţii publice nr. 69/20.09.2007) și execuția, finalizarea și întreținerea drumului Rupea – Racoș (contractul de achiziţii publice nr. 8798/10.11.2006).
    Contractul de concesiune nr. 69/20.09.2007 – privind lucrările de întreţinere, reparaţii şi salubrizare a drumurilor judeţene din Braşov (întreţinere şi salubrizare în sezonul rece – deszăpeziri precum şi întreţinerea şi reparaţii pe timp de vară) a fost încheiat pe o perioadă de șase ani, având o valoare totală de 9.724.823.3 lei cu TVA (8.180.523,78 lei fără TVA).
    Deși în cuprinsul contractului nu erau prevăzute modalități concrete de modificare a prețului contractului de achiziţie publică, acesta a fost modificat de cinci ori, în perioada 2008-2012.
    Urmare a acestor majorări nelegale, valoarea totală a contractului s-a mărit de 10 ori, respectiv a ajuns la suma de 101.750.482,28 lei cu TVA, față de valoarea inițială de 9.724.823,30 lei cu TVA.
    Actele adiționale au fost semnate de inculpaţii Căncescu Aristotel Adrian, Cirică Emil și suspecții Aurelia Popescu, Băncilă Dănuţ, Mariana Tihărău, din partea Consiliului Județean Brașov, iar din partea firmei Gotic SA de către inculpatul Diniță Ion.
  • în cazul celui de-al doilea contract, în valoare de 14.064.497,52 lei cu TVA, prețul a fost modificat prin trei acte adiționale, în perioada 2008-2010, semnate de inculpații Căncescu Aristotel Adrian și Ispas Radu, precum și de suspecții, Aurelia Popescu, Mariana Tihărău, Claudia Crăciun, Emilia Iordan, Nicolaie Sacuiu, iar din partea firmei Gotic SA de către inculpatul Diniță Ion.
    Deşi lucrările au început efectiv abia în martie 2007, cu altă tehnologie decât cea prevăzută în documentaţia achiziţiei publice, au fost întocmite situaţii de lucrări de către constructorul SC GOTIC SA, care au fost apoi facturate de constructor și achitate de Consiliul Judeţean Braşov la nivelul sumei de 1.012.612,16 lei cu organizare de șantier şi TVA.
    Facturile au fost plătite prin ordine de plată semnate de inculpatul Căncescu Aristotel, iar din înscrisurile depuse la dosar de Consiliul Judeţean a rezultat că la decontarea acestor sume de bani au stat situaţii de lucrări semnate de suspectul Boţoman Ioan, în calitate de diriginte de șantier şi rapoarte de activitate lunară întocmite de aceeași persoană şi apoi vizate de directorul D.A.D.P., suspectul Costea Viorel. Aceste rapoarte atestau date neconforme realităţii în ceea ce priveşte felul şi cantitatea lucrărilor/materialelor presupus folosite.
    În vara anului 2007, Căncescu Aristotel Adrian, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean şi pentru a-l favoriza pe inculpatul Diniţă Ion, a iniţiat un proiect de hotărâre de consiliu pentru alocarea sumei de 2.900.000 lei, pentru lucrări în realitate neefectuate, prezentând date nereale consilierilor pe care i-a convins astfel să adopte hotărârea respectivă.
    Ulterior, pentru a da o aparenţă de legalitate deciziei luate, inculpatul a convocat comisia de negociere, compusă din inculpatul Cirică Emil suspecții Pascu Mihai Lucian, Mone Mariana, Costea Viorel și Gherghe Mircia, care au decis conform voinţei sale. Inculpatul Căncescu Aristotel Adrian a semnat procesul-verbal întocmit de comisie, iar apoi a dispus decontarea respectivelor sume, cu consecinţa prejudicierii UAT Judeţul Brașov.
    Imediat după atribuirea către SC GOTIC SA a contractului de achiziţii publice nr. 8798/10.11.2006, au fost virate, cu titlu de servicii publicitate şi reclamă, în perioada 15 noiembrie 2006 – 29 iunie 2007, importante sume de bani ce au totalizat 384.750 lei, către SC CANARIS SRL, societate deţinută de Căncescu Aristotel Adrian.
    Prejudiciul total cauzat bugetului Consiliului Județean Brașov prin achitarea în mod nelegal a unor sume aferente lucrărilor executate de SC GOTIC SA ca urmare a derulării contractelor nr. 8789/10.11.2006 și nr. 69/20.09.2007, este de 32.983.878,71 lei cu TVA, echivalentul a 7.672.228,32 euro.
  • În perioada 2007 – 2008 între Consiliul Judeţean Braşov şi SC Ramb Sistem SRL, administrată de inculpatul Bâgiu Gabriel au fost încheiate contractele cu nr. 638/29.01.2007 pentru realizarea investiţiei „Reabilitare, amenajare refuncţionalizare Complex de agrement Tâmpa”, în valoare de 8.082.044,56 lei și 56/4266 în valoare de 1.739.762,10 lei privind realizarea investiţiei „Amenajare suprafeţe de joc – terenuri sportive la Liceul Andrei Şaguna”. Contractul cu nr. 638/29.01.2007, a fost semnat, din partea județului Brașov, de inculpatul Căncescu Aristotel și de suspecta Popescu Aurelia,în calitate de director economic, inculpatul Emil Cirică, în calitate de director executiv DIUAT și suspecta Mariana Tiharău. Deși la punctul 20 din contract referitoare la „ajustarea preţului contractului” s-a menţionat în mod expres că „nu se acceptă actualizarea valorii contractului”, acest document a fost suplimentat prin actul adiţional nr. 2/12.06.2008 cu încă 5.577.621,90 lei. Consiliul Judeţean Braşov, prin Căncescu Aristotel Adrian și Ispas Radu, împreună cu Cirică Emil și Popa Mircea în calitate de diriginte de șantier, au validat şi au efectuat, în executarea celor două contracte, plăţi nejustificate în valoare cumulată de 664.180,54 lei (263.857,93 lei pentru primul contract şi 400.322,61 lei pentru cel de-al doilea).

Plăţile sunt apreciate ca nejustificate, întrucât în ofertele depuse pentru ambele contracte grosimea stratului de cauciuc tip tartan folosit pentru terenurile de sport care trebuiau amenajate era de 10 mm, însă în realitate a fost folosit un strat de 4,5 mm, dar cu un strat mai gros de material adeziv. Decontul a fost făcut şi apoi plătit pentru preţul echivalent unui material cu o grosime de 10 mm, modificându-se corespunzător soluţia tehnică, pe baza unor documente emise de Bâgiu Gabriel, care atestau date necorespunzătoare adevărului, privitoare la proprietățile materialelor folosite pentru cele două șantiere.
În continuare, Căncescu Aristotel Adrian, în încercarea de a evita angajarea răspunderii personale pentru prejudiciile cauzate prin aceste contracte de achiziţii publice, i-a pretins inculpatului Bâgiu Gabriel să restituie suma de bani obţinută nelegal prin cele două contracte derulate de Ramb Sistem SRL (664.180,54 lei), promiţându-i în schimb că îşi va folosi influenţa reală pe care o are asupra comisiei de licitaţie, pentru a-i determina pe membrii acesteia să atribuie contractul de achiziţii publice vizând renovarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Braşov firmei Ramb Sistem SRL (lucrare în valoare de aproximativ 20 de milioane lei).

Deși în urma organizării licitației a fost desemnată o altă firmă câștigătoare, Căncescu Aristotel a solicitat expres persoanelor din subordinea sa ca această licitaţie să fie adjudecată de SC RAMB SISTEM SRL. Ca urmare a solicitării lui Căncescu Aristotel, transmisă prin suspectul Pascu Mihai Lucian şi inculpatul Ispas Radu, comisia alcătuită din suspecții Gherghe Mircia, Crăciun Claudia, Stănescu Lucica, Ștefăniuc Ioan, Iordan Emilia și Rădulea Andreea, deşi finalizase procedura, nu a mai înaintat raportul pentru aprobare. Mai mult, s-a întrunit din nou şi a renunţat la raport, căutând soluţii pentru invalidarea procedurii şi declararea câştigătoare a firmei Ramb Sistem SRL, deşi aceasta nu îndeplinea condiţiile de participare, iar oferta de preţ era, conform celor specificate chiar de comisie, prea mică în raport cu soluția tehnică, conformă, propusă de cealaltă firmă, pentru a putea fi considerată reală.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cotidian

Să fie doar vina controlorilor RATBV? Primăria Brașov ia în calcul să renunțe la ei. Mai trebuie rezolvată o problemă: validatoarele

Published

on

Controlorii RATBV au intrat în colimatorul Primăriei Brașov. În ultima ședință de plen a Consiliului Local Brașov, primarul Brașovului, George Scripcaru, a reclamat lipsa lor de eficiență, afirmând că a făcut o analiză din care a rezultat că, pentru o anumită perioadă, pentru plata salariilor celor 60 de controlori, RATBV a cheltuit suma de 4 milioane de lei, iar suma încasată din amenzile aplicate de aceștia a fost de 200.000 de lei.

Analiza a fost prezentată de edil în contextul în care aleșilor locali brașoveni li s-a cerut votul pentru un proiect de hotărâre care prevede că polițiștii locali îi pot însoți pe controlori în autobuze. Aceasta ar fi o măsură prin care municipalitatea speră să reducă numărul celor care folosesc transportul în comun fără a avea un tichet de călătorie valabil. În plus, edilul a dat de înțeles că în viitor s-ar putea renunța la controlori, iar verificarea călătorilor ar urma să fie făcută doar de agenții Poliției Locale.

Validatoarele nefuncționale, un subiect ignorat

Însă, în aceeași ședință, edilul nu s-a referit la o altă problemă a operatorului metropolitan de transport în comun: validatoarele nefuncționale. Este o problemă veche, apărută odată cu implementarea sistemului informatizat al RATBV și amplificată în ultimii ani, de când a apărut și criza cipurilor.

Călători de bună credință, transformați fără voia lor în „blatiști”

În teorie, când un călător de bună credință urcă în autobuz, merge la primul validator pentru a scana cardul. În practică, destul de frecvent, călătorii fac ture de autobuz căutând un validator funcțional. După o perioadă ei se lasă păgubași și dau resemnați din umeri.

De exemplu, doar sâmbătă au fost probleme pe autobuze care circulau linia 37, 9 sau 220. Duminică, validatoarele au clacat pe un autobuz care circula pe linia 210, iar luni erau probleme similare într-un autobuz de pe linia 23.

Astfel de probleme afectează încasările operatorului, dar și monitorizarea graficului de încărcare. Ba mai mult, dacă validatoarele nu merg pe liniile metropolitane, sunt bune de plată primăriile, care trebuie să acopere din bugetul propriu cheltuielile aferente transportului în comun. În plus, supărător pentru RATBV este că din cauza acestor defecțiuni, numeroși călători de bună credință devin, fără voia lor, „blatiști”.

Controlorii raportează mai departe problemele

Defecțiunile la validatoare sunt aduse la cunoștința șoferilor de către călători. De asemenea, controlorii notează conștiincios defecțiunile, pentru a le raporta mai departe, în speranța că problema se va rezolva.

Din păcate, măsuri pentru rezolvarea problemelor sunt luate, cel puțin din declarațiile oficialilor, de mulți, ani, dar fără succes. De fiecare dată când le-a fost prezentată această problemă, reprezentanții RATBV anunțau că urmează achiziții sau că vor fi implementate proiecte. Rezultatele se lasă, însă, așteptate.

Continue Reading

Cotidian

IAR Brașov, în Programul de înzestrare al Armatei, prin SAFE. În parteneriat cu Airbus Helicopters, fabrica brașoveană va fi implicată în montajul noului elicopter al Armatei Române

Published

on

IAR Brașov are mari șanse să fie parte din Programul de înzestrare al Armatei Române prin programul SAFE. Astfel, fabrica brașoveană, în parteneriat cu Airbus Helicopters și cu implicarea industriei aeronautice românești ar putea fi implicată în montajul general al elicopterului H 225, ce urmează să intre în dotarea Armatei Române. De asemenea, tot IAR ar urma să funcționeze un centru de mentenanță a acestui tip de aeronavă, dar și un centru de formare pentru piloți, personalul tehnic și personalul navigant.  

Demersurile în acest sens sunt destul de avansate și, dacă guvernele României și Franței vor încheia parteneriatul, fabrica brașoveană va putea începe implementarea programului. De altfel, la finalul săptămânii trecute, ministrul Economiei, Irineu Darău, a venit la Ghimbav pentru discuta detaliile implicării IAR în acest proiect. El a avut discuții atât cu managementul IAR Brașov, cât și cu specialișii, pentru a vedea care este situația actuală a fabricii și ce mai trebuie pus la punct pentru a se asigura trecerea de la Puma la H 225.

O adaptare din mers

„IAR Brașov a împlinirt 100 de ani de tradiție aeronaurtică la cel mai înalt nivel. Această tradiție merge mai derparte. Trecerea de la Puma la H 225 reprezintă un salt calitativ semnificativ, pentru că Armata Română va benefcia de o aeronavă multirol de ultimă generație, care mai are multe decenii până la finalizarea ciclului de viață. De asemenea, este benefic faptul că industria aeronautică românească va fi implicată pe orizontală în acest program. Este o adaptare din mers a industriei aeronautice românești, iar colaborarea noastră cu Airbus Helicopters oferă României posibilitatea de a deveni un jucător important în domeniul secutității aeronautice”, a declarat directorul IAR Brașov, Marian Rasaliu.

După guvernele României și Franței vor încheia parteneriatul și SAFE va fi funcțional, IAR Brașov va începe pregătirile pentru implicarea în proiectul noului elicopter. Astfel, fabrica va fi adaptată pentru noile cerințe, iar personalul va trece printr-un program de specializare.

„Din punct de vedere al resurse umane suntem pregătiți pentru acest salt calitativ. Ne bazăm pe experiența actualei echipe și sperăm să pregătim o nouă generație de specialiști. În acest sens avem o colaborare strânsă cu Universitatea Transilvania din Brașov, dar și cu Colegiul Transilvania din Brașov”, a mai spus directorul IAR Brașov.

12 elicoptere H 225 pentru Armata Română

Potrivit ministrului Apărării Naționale, Radu Miruță, prin Programul SAFE, România va achiziționa 12 elicoptere H225M, cu o valoare estimată de 852 milioane de euro.

Amintim că prin mecanismul SAFE, România a obținut suma de 16,6 miliarde de euro, țara noastră fiind a doua la nivel european în ceea ce privește suma alocată, după Polonia. Din cele 16,6 miliarde de euro, România va folosi 9,53 miliarde de euro (pentru 21 de programe de inzestrare a Armatei Române), 4,2 miliarde euro pentru construirea segmentelor din Autostrada „Moldovei” A7 Pașcani – Suceava – Siret și Autostrada „Unirii” A8 Moțca – Iași – Ungheni, iar suma de 2,8 miliarde de euro va fi folosită pentru achiziții pentru Ministerul Afacerilor Interne și celelalte instituții din zona de siguranță și securitate națională.

IAR Brașov pe profit în anul 2025

IAR Brașov este una dintre unitățile de top din industria de apărare românească, iar anul fiscal 2025 l-a încheiat pe profit. În prezent, printre altele, la această unitate este asigurată mentenanța aeronavelor Puma, principalul elicopter din dotarea Armatei Române.

Amintim că în ultimii ani a fost luată în calcul preluarea de către IAR Brașov a licenței pentru elicopterul H 215, însă demersurile nu au fost finalizate, după ce Armata Română a optat pentru modelul H 225M.

Continue Reading

Cotidian

Constatarea specialiștilor din Compania Apa Brașov: Conducta care alimentează Ghimbavul și Codlea a devenit sticlă

Published

on

Avariile dese ale conductei magistrale ce alimentează municipiul Codlea și orașul Ghimbav are o explicație. Aceasta a fost oferită miercuri de directorul de Programe Externe al Companiei Apa Brașov, Doru Șopterean, care a precizat că această conductă pare mai degrabă de sticlă. Operatorul brașovean de apă nu este singurul din țară care are probleme de acest fel.

„Este o problemă națională. S-a întâmplat ca în Țara Românească să apară un producător, care a și dispărut între timp, dar mai mulți operatori din țară s-au trezit cu o marfă care, deși era pe hârtie era impecabilă, s-a dovedit în timp că are ceva probleme. Este polietilenă, dar după 4 – 5 ani a devenit sticlă. Și spărturile sunt atipice. În cazul unei conducte de polietilenă apare o umflătură și face «poc». Asta se sparge diferit, în lung”, a explicat reprezentantul Companiei Apa Brașov.

Un segment dintre Codlea și Ghimbav, înlocuit „pe bucățele”

Cele mai dese avarii s-au produs între Codlea și Ghimbav, însă nu au fost lipsiți de probleme nici consumatorii din Ghimbav. De altfel, anul acesta, în luna ianuarie, din cauza unei avarii în Ghimbav, locuitorii din oraș au stat fără apă mai multe ore.

„Jumătate din conductă a fost înlocuită, pe tronsonul cuprins între Codlea și pârâul Bârsa. S-a întâmplat acest lucru pentru că, pe măsură ce apăreau spărturile, erau instalate segmente noi, de 30 – 40 de metri de țeavă nouă”, a mai spus directorul de programe externe al Companiei Apa Brașov.

Problema ar putea fi rezolvată anul acesta

Problema acestei conducte magistrale ar putea fi rezolvată în cursul acestui an, când este programată înlocuirea conductei dintre Bârsa și Brașov. Astfel, Doru Șopterean a anunțat că biroul de proiectare al companiei a realizat documentația tehnică, iar în perioada următoare va fi lansată și licitația de lucrări, iar acestea ar putea fi terminate până la sfârșitul acestui an.

Continue Reading

Trending