„Brașov – Întâiul județ turistic al României” lasă 45 km de creastă din Munții Făgăraș fără salvatori montani

Consiliul Județean Brașov a aprobat miercuri un proiect de hotărâre privind desființarea Serviciului Public Județean Salvamont Brașov și transformarea acestuia în compartiment în cadrul Consiliului Județean Brașov. Prin această decizie, au fost desființate funcțiile de director, contabil șef și un post de inspector, fiind păstrate 11 posturi de salvator montan.

Acesta este „cel mai mic rău”, pentru că în timpul ședinței de plen în care s-a aprobat reorganizarea Serviciului s-a dat de înțeles că noul Compartiment Salvamont se va ocupa de „coordonarea activității”, nu de intervențiile pe trasee, cei opt salvatori montani pe care îi avea Serviciul Județean Salvamont, urmând a fi „retrași” din munți.

De altfel, în timpul ședinței, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a declara că pentru intervențiile pe trasee, primăriile pot înființa servicii locale, în care să fie cooptați inclusiv voluntari.

Opt salvatori montani pentru Munții Făgăraș, Piatra Mare, Ciucaș și alte trasee…

Până la această reorganizare, directorul Serviciului Public Județean Salvamont Brașov, Ciprian Pais, (aflat pe lista celor disponibilizați) a precizat că această structură avea 8 salvatori montani. Trei dintre erau la Baza Salvamont Victoria, și aveau arondată zona din județul Brașov a Masivului Făgăraș, adică 45 km de creastă plus traseele „din vale”. Și cei trei salvamontiști erau insuficienți, în condițiile în care, conform standardelor, o echipă de intervenție trebuie să fie compusă din 6 persoane.

Tot Serviciul Public Județean Salvamont Brașov avea o echipă de patru oameni pentru Masivul Piatra Mare (unul extrem de popular printre iubitorii de drumeții ușoare) și pentru partea din județul Brașov a Munților Ciucaș.

Al optulea salvator, era, de fapt „echipa de intervenție” care să intervină în acele zone neacoperite de alte servicii locale. „Este vorba, printre altele și de traseele de pe raza comunelor Fundata și Moieciu, care nu mai sunt deservite de Formația Salvamont Bran”, a explicat Pais.

Comparativ, Pais a afirmat că pentru Piatra Craiului (care are 25 km de creastă) Serviciul Salvamont Zărnești are 7 salvatori montani, iar pentru Masivul Postăvarul (inclusiv domeniul schiabil) și zona montană care se termină cu Tâmpa, Serviciul Public Local Salvamont Brașov are 13 salvatori montani, 12 angajați TESA și un medic.

„Reorganizarea Serviciului Public Județean Salvamont Brașov mi-a fost comunicată miercuri dimineața, în timpul unei ședințe la care a participat președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, și vicepreședintele Adrian Gabor. Am întrebat în ce va consta activitatea de coordonare. Nu mi s-a răspuns”, a declarat Pais după ședința de plen.

1 Trackback / Pingback

  1. Municipiul Săcele va avea propriul Salvamont, după ce salvatorii montani ai Consiliului Județean au fost retrași din munți – Brașov Metropolitan

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*