Tudor Benga: „Studiul de fundamentare pentru aeroport prezintă cifre neasumate de Consiliul Județean Brașov”

Având în vedere această diferență a excedentului de la un an la altul, deputatul brașovean Tudor Benga (USR) a solicitat clarificări de la Consiliul Județean Brașov, iar răspunsul a fost primit în data de 1 martie. 

„Răspunsul Consiliului Județean, a fost aiuritor:  ne-a transmis că, ținând cont de prevederile legale și de elementele de ordin tehnic aferente investițiilor viitoare, nu poate face previziuni privind un eventual excedent bugetar pentru anul 2019 și că în previzionarea surselor de finanțare pentru dezvoltarea aeroportului nu se iau în considerare eventuale viitoare excedente bugetare. Dacă CJ Brașov nu are abilitatea de a face astfel de previzionări, atunci consultanții care au făcut studiul de fundamentare au folosit cifre, de la sine putere. Astfel este pusă la îndoială valabilitatea acestui studiul de fundamentare și mi-e teamă ca nu cumva administrația județeană să fi dat 300.000 de lei pe o foaie în vânt”, a declarat Benga.

Având în vedere acest răspuns, Tudor Benga a precizat că se va consulta cu juriștii USR și că ia în calcul să solicite revocarea hotărârii de Consiliu Județean prin care a fost prin care a fost aprobată „ finanțarea din fonduri publice o alte surse atrase și construirea de către Consiliul Județean (CJ) Brașov a obiectivului de investiții «Aeroport Internațional Brașov Ghimbav», până la darea în folosință a acestuia, urmând ca într-o etapă ulterioară să se ia decizia privind operarea viitorului aeroport, ținând cont fie de scenariul nr. 1, fie de scenariul nr. 4.3”. 

În baza studiului de fundamentare pentru continuarea aeroportului, plenul Consiliului Județean a aprobat în ședința de plen din pe 28 februarie, accesarea unui credit de 200 de milioane de lei, dintre care 155 de milioane de lei pentru proiectul aeroportului.  

Prin studiul de fundamentare privind finalizarea și operarea aeroportului de la Ghimbav au fost analizate patru scenarii posibile: finalizarea și operarea acestuia de către administrația județeană, asocierea Consiliului Județean cu alte autorități locale (CJ ar urma să dețină 83,7% din acțiuni), încheierea unui parteneriat public-privat sau concesionarea.