Primarul Dorel Toma, după ce a fost ridicat de procurorii anticorupție: „Am încredere în DNA”

După ce a stat mai multe ore la Primărie, pentru a da informații procurorilor DNA, veniți să caute prin documentele oficiale ale administrației locale, primarul Ghimbavului Dorel Toma a fost ridicat și dus la DNA pentru a da declarații. 

La plecarea din primărie, Dorel Toma a afirmat că are încredere în DNA. „Nu mă tem de nimic. Nu sunt acuzat de nimic. În 25 de ani de primărie nu am fost acuzat de nimic. Am încredere în justiție și în DNA”, a declarat Toma. 

Procurorii DNA au sigilat în această dimineață mai multe birouri din Primăria Ghimbav, într-o anchetă, care potrivit unor surse din Primăria Ghimbav, are legătură cu un contract mai vechi, în care este implicat clanul Fluture din județul Olt. Informația a fost confirmată de DNA Brașov. 

„În cursul zilei de 18 aprilie 2018, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, au fost efectuate percheziții domiciliare în nouă locații situate pe raza județelor Brașov și Olt, din care două au fost în sediul unei instituții publice, restul reprezentând sediile unor societăți comerciale și domiciliile unor persoane fizice (…). . Raportat la actele procedurale efectuate în prezenta cauză, precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii suplimentare“, au transmis reprezentanții DNA Brașov. 

Potrivit unor surse, primarul din Ghimbav, considerat persoană cu mare influență politică și economică în zona Brașov, este suspectat că ar fi făcut achiziții publice ce au adus un prejudiciu în valoare de 18 milioane de lei. Percheziții au avut loc azi simultan în Ghimbav și în județul Olt pentru că existau informații că primarul din Ghimbav avea legături cu Clanul Fluture din Drăgănești-Olt și că ar fi obținut foloase necuvenite. 

Clanul Fluture a fost vizat de percheziţii în ultimii ani, pentru că membrii lui au realizat afaceri cu alte primării din ţară. Atunci, din cercetări a reieşit că, în cadrul unui circuit economic, s-ar fi desfăşurat operațiuni fictive cu bunuri, prin intermediul unor firme de tip fantomă. În fapt, persoane implicate ar fi livrat, către instituții, bunuri (mobilier urban), fără a avea documente justificative de provenienţă.