Ramai la curent!

Stiri Brasov

Dosarul podului de la Comăna, pasat dintr-un birou în altul al Guvernului

Publicat

in

Chiar dacă în luna martie, când a fost la Comăna, ministrul Internelor, Carmen Dan, a promis că Guvernul se va implica în refacerea podului care trece peste râul Olt, în acest moment, specialiștii din Executiv au rămas în faza pasării problemei de la un minister la altul sau de la o instituție la alta. 
 

 
Pentru reabilitarea sau refacerea acestui pod, administrația judeţeană a transmis încă din luna martie către Guvernul României o cerere prin care a solicitat alocarea sumei necesară reconstruirii acestuia, având în vedere că a fost vorba de o calamitate naturală. La sfârşitul lunii mai, Consiliul Judeţean Braşov a aprobat şi indicatorii economici pentru realizarea unui nou pod la Comăna, valoarea investiţiei, cu tot cu TVA, fiind estimată la 22.520.800 lei. Ba mai mult, au fost făcute și demersurile pentru obținerea avizului de la Administrația Bazinală Olt și a fost pregătit proiectul tehnic, astfel încât, indiferent cine se apucă de treabă să nu mai piardă timpul cu pregătirea hârtiilor. Oricum, potrivit studiului de fezabilitate, lucrările-propriu zise ar urma să dureze 12 luni.  
 
Ieri, premierul Viorica Dăncilă, ministrul afacerilor Interne, Carmen Dan, ministrul Transporturilor, Lucian Şova şi Ministrul Agriculturii, Petre Daea au mers în mai multe zone inundate din ţară, iar la Braşov au organizat o videoconferinţă cu prefecţii și reprezentanții autorităților locale din „județele calamitate”. După această întâlnire, Viorica Dăncilă a fost întrebată ce  întâmplă cu podul de la Comăna, iar ea a adaptat la un caz punctual discursul pe care l-a ținut în timpul videoconferinței, în care a povestit de fondul de solidaritate al Uniunii Europene. 
„Am vorbit cu preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Veştea, mi-a prezentat situația şi, pe măsură ce primim evaluările, încercăm să rezolvăm problemele prin şedinţe de Guvern  Noi solicităm fondul solidaritatea al Uniunii Europene şi sperăm ca în trei luni să primim de acolo banii necesari, astfel încât să rezolvăm şi o mare parte din problemele existente”, a declarat Dăncilă. 
Premierului i s-a reamintit de către jurnaliști că dosarul referitor la podul de la Comăna a fost transmis la Guvern de multe luni. Reacția ei? I-a dat cuvântul ministrului Transporturilor, Lucian Șova.
„Am înţeles că documentaţia a fost întocmită de Consiliul Judeţean Brașov ”, a spus Şova.  Jurnaliștii i-au spus ministrului Transporturilor că dosarul prin care s-a solicitat alocarea unor fonduri pentru refacerea podului afectat de inundații a fost transmis Guvernului României. „Nu la Guvernul României trebuia trimisă documentaţia, ci proiectul trebuie introdus pe procedurile Ministerului Afacerilor Interne, dacă se intenţionează obținerea unor sume de la bugetul de stat, prin fondul de calamităţi. Altă soluţie ar fi putut şi poate fi depunerea unei cereri de finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, aşa cum şi alte comunităţi locale au făcut. I-am comunicat acest lucru prefectului judeţului Braşov, Marian Rasaliu”, a răspuns Șova. 
 

Cei de la „Afaceri Interne” spun că nu e treaba loc, ci a Companiei Naționale de Investiții 

 Președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea a declarat că încă de anul trecut podul de la Comăna a fost trecut pe lista de investiții a administrației județene, când s-au realizat inclusiv expertizele tehnice. „Anul acesta a fost elaborat studiul de fezabilitate și proiectul tehnic, documente ce au fost trecute prin Comisia tehnico-economică, iar indicatorii tehnico-economici au fost aprobați de Consiliul Județean Brașov. Am făcut diligențe către Ministerul Dezvoltării Regionale și către cel al Afacerilor Interne, pentru a găsi o soluție de finanțare. Ni s-a răspuns în scris să ne adresăm Companiei Naționale de Investiții, pentru că există subrogramul «Investiţii în primă urgenţă». Voi merge iar la Ministerul Dezvoltării Regionale şi la Compania Naţională de Investiţii, pentru a găsi o soluţie ca acest proiect să intre într-o procedură de achiziţie. Acest lucru se poate realiza regim de urgenţă. Este exclus să putem găsi cei 22,5 milioane de lei în bugetul propriu. Va trebui să găsim o soluţie împreună cu Guvernul”, a declarat Veștea. 
Noul pod de la Comăna va fi realizat din beton, va avea o lungime de 86,60 metri şi rampe de acces cu o lungime de 640 de metri. Partea carosabilă de pe pod va avea o lăţime de 7,8 metri, iar pe rampe de 6.00 metri. De asemenea, se vor amenaja şi trotuare, cu lăţime de 1 metru. Pe noul pod se va putea circula cu o viteză maximă de 60 km/h.
 

În România este și o criză de… pontoane 

Adrian Veștea a afirmat că din luna martie, de când traficul este închis traficului rutier, s-au căutat tot felul de soluții pentru ca oamenii să nu mai facă un ocol de 40 de kilometri.  „La un moment dat s-a luat în calcul realizarea unui pod de pontoane. Săptămâna trecută am fost la Rezervele statului şi le-am solicitat un astfel de sprijin. Din păcate, înţeleg cu nu au disponibile pentru o perioadă lungă de timp aceste pontoane. În plus, la o viitură puternică, nu cred că ar fi rezistat nici podul de pontoane. În plus, şi o astfel de amenajare se face în baza unui proiect, cu diguri de protecţie şi este nevoie de multe autorizaţii”, a declarat președintele CJ Brașov. 
 
 

Investitii

Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav va primi peste 23,3 milioane lei de la Consiliul Județean. Din acești bani ar trebui finanțată și o parte a lucrărilor de extinderea platformei de îmbarcare debarcare, estimate la 49 milioane de lei

Consiliul Județean Brașov intenționează să aloce peste 23 de milioane de lei pentru Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav, în timp ce regia aeroportului pregătește o investiție majoră pentru extinderea platformei de îmbarcare. Proiectul depinde însă de identificarea sursei de finanțare.

Publicat

in

Consiliul Județean Brașov are în plan să transfere în acest către Regia Autonomă Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav suma de 23.318.600 lei. Suma este prevăzută în poiectul de buget al Consiliului Județean Brașov aflat în transparență decizional.

Suma pe care Consiliul Județean Brașov are în plan să vireze regiei în acest an este comparabilă cu cea prevăzută în bugetul pe anul 2025, respectiv 23.685.760 lei.

Pe de altă parte, față 2025, Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav are planificată pentru acest an o investiție majoră: extinderea plantformei de îmbarcare debarcare.

Proiectul este estimat la 49.080.431 lei (fără TVA) și nu va fi derulat și finanțat de Consiliul Județean Brașov (cum a fost cazul altor investiții la aeroport), ci de către Regia Autonomă Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav, care va trebui să prevadă în bugetul propriu bani pentru aceste lucrări.

Contractul de lucrări va fi semnat când vor fi bani

Licitația pentu extinderea platformei de îmbarcare/debarcare a fost lansată în luna februarie a acestui an, iar potrivit anunțului postat pe platforma electronică de achiziții publice, procedura de atribuire este inițiată sub incidența unei clauze suspensive, în sensul că încheierea contractului de achiziție publică este condiționată de identificarea sursei de finanțare.

Termenul de finalizare a proiectului este de 12 luni de la data emiterii ordinului de începere, ceea ce înseamnă că în acest trebuie asigurată doar o parte a sumei necesare implementării investiției.

Citește mai departe

Educație

Cursuri feroviare cu practică și echipamente moderne. Cât costă și cât durează să devii mecanic de locomotivă, impiegat sau acar în 2026

CENAFER pregătește o nouă sesiune de cursuri pentru meserii feroviare, cu admitere și examene desfășurate online. Candidații vor beneficia de formare practică, inclusiv cu echipamente moderne, într-un domeniu tot mai căutat.

Publicat

in

Cei care își doresc o carieră în domeniul feroviar au, în curând, o nouă oportunitate, respectiv cursurile organizate de Centrul Național de Calificare și Instruire Feroviară (CENAFER.). Acestea ar urma să înceapă luna viitoare, iar procesul de admitere vine cu schimbări importante, anunță organizatorii.

CENAFER a publicat deja tematica și bibliografia pentru programele de calificare, care vizează mai multe meserii esențiale precum mecanic de locomotivă, șef de tren, impiegat de mișcare sau acar. Candidații mai au timp să se pregătească până la examenul de admitere, programat, cel mai probabil, în luna mai. Până atunci, organizatorii cursurilor testează aplicația online care va fi utilizată pentru accesul la examen.

Noutății în admiterea la cursurile CENAFER

O noutate majoră în acest an este digitalizarea aproape completă a procesului. Înscrierea, depunerea documentelor și plata taxei de 100 de lei se vor face exclusiv online, printr-o platformă dedicată. Inclusiv examenul de admitere va fi susținut online, la disciplinele Matematică, Fizică și Limba Română, la nivel de gimnaziu și început de liceu.

După promovarea examenului, cursanții vor urma un program de formare de aproximativ nouă luni, care include atât pregătire teoretică și practică, cât și un stagiu în producție la operatori feroviari. În plus, costurile cursurilor vor putea fi achitate în rate, o facilitate menită să atragă mai mulți candidați.

Un alt element de noutate este introducerea unui echipament modern de instruire, furnizat de o companie americană, care va permite viitorilor mecanici de locomotivă să exerseze în condiții apropiate de cele reale.

Programele de calificare profesională organizate de CENAFER, nivelurile de calificare, durata și tarifele acestora

Sursa: Club Feroviar

Citește mai departe

Politica

Șefa CCR explică anularea alegerilor: „Sunt trei motive extrem de solide, ancorate în textul Constituției”

Anularea alegerilor prezidențiale din 2024 a fost determinată de încălcări grave ale regulilor electorale și suspiciuni legate de finanțarea campaniilor. Curtea Constituțională invocă drepturi afectate și informații apărute târziu în procesul de validare.

Publicat

in

Decizia fără precedent de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024 a fost luată pe baza unor nereguli grave care au afectat însăși esența procesului democratic. Explicațiile au fost oferite de președintele Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, în cadrul unui interviu exclusiv acordat postului național TVR Info.

În intervenția sa, Tănăsescu a detaliat că hotărârea a avut la bază trei probleme majore:

  • încălcarea drepturilor electorale ale alegătorilor;
  • afectarea dreptului candidaților de a fi aleși;
  • nerespectarea regulilor privind finanțarea campaniei electorale.

Motivele pentru care Curtea a ajuns la acea concluzie sunt publicate în Monitor și ele țin de încălcarea drepturilor electorale ale alegătorilor, încălcarea drepturilor candidatilor de a fi aleși și nerespectarea flagrantă a regulilor referitoare la finanțarea campaniei electorale. Sunt trei motive extrem de solide, ancorate în textul Constituției noastre. Ele sunt de domeniul de competență a Curții, în măsura în care vorbim de drepturi fundamentale și de drepturi fundamentale de tip electoral, apropo de democrație și de pericolele pe care aceasta le poate comporta, cu care ea se poate întâlni. Și sunt motive care, pe de-o parte, au fost detaliate într-o hotărâre, care a trecut destul de multe teste juridice până acum, și testul Comisiei de la Veneția, și testul Comisiei Europene, și sunt motivele de natură tehnică, de natură juridică, cred că sunt destul de, e adevărat că sintetic, dar destul de bine prezentate în acea hotărâre, a declarat președintele CCR.

Creșteri spectaculoase ale unor candidați, cu cheltuieli declarate de campanie inexistente

Toate aceste aspecte au fost considerate suficient de grave pentru a invalida întregul proces electoral. Un element esențial în luarea deciziei l-au reprezentat informațiile apărute târziu în proces, inclusiv documente desecretizate care au ridicat semne de întrebare serioase asupra modului în care s-a desfășurat campania, mai spune șefa CCR. Printre suspiciuni se numără și creșteri spectaculoase de popularitate ale unor candidați, în condițiile în care cheltuielile declarate pentru campanie erau inexistente sau extrem de reduse.

Când documente desecretizate arată faptul că e posibil ca într-o campanie electorală să ai un salt spectaculos de popularitate, cu cheltuieli absolut inexistente sau cel puțin declarate a fi zero, asta e o informație pe care nu o aveam anterior și pe care a trebuit să o analizăm din perspectivă, încă odată, din perspectivă constituțională. Alte tipuri de informații nu au relevanță juridică și atunci acelea nu aveau cum să ne influențeze, a declarat Simina Tănăsescu.

Șefa CCR a subliniat că unele dintre aceste nereguli nu puteau fi analizate anterior, ci doar în etapa finală de validare a alegerilor, când toate datele devin disponibile. În plus, o parte dintre responsabilități țin și de alte instituții ale statului, nu doar de Curte.

„Nu a fost o decizie ușoară”

Hotărârea a fost una dificilă și fără precedent, recunoaște Simina Tănăsescu, dar necesară în contextul informațiilor apărute ulterior:

„N-a fost o decizie uşoarã (…) însă a fost o decizie asumată, o decizie calmă”, a explicat aceasta.

Decizia Curtea Constituțională a României a trecut ulterior și prin evaluări externe, inclusiv din partea organismelor europene, fiind considerată fundamentată juridic. Chiar și așa, anularea alegerilor după primul tur rămâne una dintre cele mai controversate decizii din istoria recentă a României.

Citește mai departe

Trending