FOTO&VIDEO. Noua ipoteză de lucru privind prăbușirea podului de la Budila. O cantitate mare de apă deversată „accidental”

FOTO: Călin Manea

Chiar dacă au trecut aproape trei săptămâni de la ruperea podului feroviar de la Budila, discuțiile privind cauzele producerii acestui eveniment  nu s-au încheiat. Autoritățile locale susțin că podul s-a rupt din cauza precipitațiilor record. În schimb, senatorul USR Brașov, Allen Coliban, a prezentat vineri o nouă ipoteză: deversarea unei cantități mari de apă din acumularea Tărlung într-un timp foarte scurt. El nu exclude nici posibilitatea ca problemele să fi fost amplificate și ca urmare a amenajării balastierelor pe acest curs de apă.

Foto: Călin Manea

Ba mai mult, parlamentarul brașovean susține că deversarea din baraj s-a produs și accidental, printr-o conductă laterală care, până atunci avea un „dop”.  „Este vorba de o scurgere suplimentară a apelor din lacul de acumulare printr-o conductă prinsă în corpul barajului, care urma să deservească o hidrocentrală de dimensiuni reduse. Ieșirea conductei era în proximitatea atenuatorului de undă. Conducta respectivă era închisă, însă, din cauza creșterii nivelului apei în baraj și, implicit, a presiunii, mecanismul de închidere a cedat, generând un debit suplimentar, care s-a menținut până când nivelul apei din baraj a scăzut sub nivelul acesteia. Astfel, debitul total al apei eliberate din lacul de acumulare a fost în realitate mult mai mare decât cel măsurat, probabil peste 200 mc pe secundă, adică o viitură foarte puternică. În plus, s-a creat o undă de șoc, deoarece golirea lacului s-a făcut foarte brusc”, a explicat Coliban.

 

Câtă apă a fost evacuată? 

El a amintit că imediat după ce s-a prăbușit podul de la Budila a solicitat explicații Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Brașov: „Răspunsul oficial al SGA (Sistemul de Gospodărire a Apelor Brașov) a fost că operarea barajului s-a făcut conform unui regulament existent și că principala cauză a prăbușirii podului sunt ploile intense. Din informațiile obținute deocamdată din surse neoficiale, rezultă însă nu numai că felul în care au fost gestionate cotele barajului la finalul lunii iunie a fost unul defectuos, dar că în plus, a existat o defecțiune majoră la barajul de la Săcele, despre care nimeni nu a vorbit până acum și în privința căreia se încearcă o muşamalizare. Voi solicita date suplimentare autorităților, pentru a clarifica, în primul rând, istoricul tuturor operațiunilor efectuate la baraj, dacă prefectul (Marian Rasaliu – n.n.) a fost informat despre situația existentă și care au fost măsurile luate. Totodată, voi cere date oficiale privind debitul suplimentar de apă cauzat de conductă. Chiar dacă acestă conductă nu  nu era prevăzută cu debitmetru, debitul poate fi estimate cu o precizie destul de mare”.  

 De asemenea, senatorul va face o solicitare către Inspectoratul de Stat în Construcții, pentru a obține informații privind etapele de construire și recepție a conductei și mai ales de ce conducta nu era prevăzută cu un mecanism suplimentar de siguranţă, care ar fi trebuit să împiedice crearea debitului suplimentar în situații de forță majoră. „Barajul a fost construit în mai multe etape, iar cel mai probabil, conducta respectivă a fost realizată în anii 1990”, a mai declarat Allen Coliban.

1 Trackback / Pingback

  1. VIDEO. Răspunsul inginerului-șef al SGA Brașov despre inundațiile pe Târlung: „Nu sunt abilitat să dau răspunsuri” – Brașov Metropolitan

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*