O nouă reuniune a Comisiei Naţionale de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro a avut loc ieri, la Palatul Victoria, cu participarea preşedintelui Academiei Române, Ioan Aurel Pop, şi guvernatorului Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. În cadrul acestei întâlniri s-au analizat gradul de pregătire al economiei românești pentru intrarea în zona euro.
Raportul de fundamentare, document structurat pe două paliere și alcătuit din șapte capitole a fost prezentat de prof.univ.dr. Aura Socol . În raport se analizează în detaliu modul în care funcționează zona euro, cum poate influența acest lucru intrarea României în zona euro și gradul de pregătire al economiei românești pentru implementarea acestui obiectiv.
În ceea ce privește gradul de pregătire a economiei românești pentru intrarea în zona euro, rezultatele cercetării arată că România a făcut multe progrese din perspectiva convergenţei. Aura Socol a prezentat trei scenarii care arată perioada de timp în care România ar putea ajunge la o masă critică de convergență reală și structurală, de 70%, 75%, respectiv 80%, în funcţie de două rate de creştere medii anuale:
- O rată de creștere de 4%, plecând de la media ratelor de creştere PIB real din perioada 2000-2017;
- O rată mai optimistă, de 5%, plecând de la ipoteza că România îşi va îmbunătăţi contribuţia factorilor de producţie la creşterea potenţială şi că va implementa reforme structurale favorabile creşterii economice
În cazul unei ţinte stabilite de 70% din media ZE19, România poate atinge acest nivel în 6 ani dacă înregistrează o rată de creştere medie de 4% pe an sau în 4 ani cu o rată de creștere de 5%. În scenariul în care România îşi propune să atingă 75% din media ZE19 (nivel cel mai indicat pentru economia României, după cum rezultă din Raport), aceasta se poate realiza într-un interval de 9 ani (dacă se păstrează rata medie de creştere istorică de 4% pe an) sau în 6 ani în contextul unei creşteri cu o rată medie de 5% pe an
Fii primul care comentează