O adresa „găsită”, de ministrul Apelor, despre Aeroportul Braşov încinge spiritele. Deneș: „CJ nu a făcut exproprierile, nu putem interveni”. Veştea: „Să spună ce îi trebuie și îi dăm”

Aeroportul Brașov a redevenit temă de campanie electorală, subiectul fiind folosit de social-democrați în disputa cu liberalii.



Mai exact, joi, ministrul Apelor și Pădurilor, Ioan Daneș a venit la Brașov, Mai exact, el a prezentat o adresă din anul  2011, transmisă de Consiliul Judeţean Braşov către Administraţia Naţională Apele Române – Administraţia Bazinală Olt, referitoare la proiectul de regularizare a râului Bârsa (proiect ce include și devierea canalului Besălcin, care trece pe terenul aeroportului de la Ghimbav).



„Vreau să fac câteva precizări. În urmă cu mai mulţi ani, Consiliul Judeţean Braşov a predat un studiu de fezabilitate către Apele Române, pentru execuţia lucrărilor hidrotehnice de pe râul Bârsa. Practic, se vor amenaja diguri în anumite zone care să poată facilita lucrările la pista de la aeroport. Totodată, Consiliul Judeţean Braşov şi-a asumat un angajament, semnat de către preşedintele de atunci, prevede următorul lucru: «Pentru executarea lucrărilor hidrotehnice de apărare împotriva inundaţiilor pe râul Bârsa, în zona localităţii Ghimbav, judeţul Braşov, Consiliul Judeţean Braşov va pune la dispoziţie parcele de teren afectate». Noi nu putem executa lucrări pe terenuri altele decât cele care sunt pe domeniul public al statului român. Pe baza acestui angajament, Consiliul Judeţean transmitea că în perioada următoare va face demersurile de expropriere a acelor terenuri, ca, ulterior, pe acestea, noi să începem s facem investiţia de pe râul Bârsa. Din păcate, nu s-au demarat procedurile de expropriere. Trag un semnal şi chem cetăţenii din Braşov să ceară Consiliului Judeţean exproprieze acele terenuri. În momentul în care se va finaliza acel lucru, noi vom începe urgent reactualizarea SF-ului, pentru că cel anterior nu mai este valabil, după care vom începe demersurile pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor”, a declarat ministrul. 

2010: prima adresa. 2019: ultimul răspuns de la minister 

De cealaltă parte, tot într-o conferință de presă, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a prezentat toată corespondența purtată între administrația județeană și minister pe tema Besălcinului.   



El a precizat că prima adresă, a fost transmisă de Consiliul  Judeţean Braşov în luna noiembrie a anului 2010, prin care solicită Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor să preia proiectul de îndiguire a râului Bârsa şi de regularizare a canalului Besălcin. După câteva zile, ministerul răspunde că acceptă să facă acest lucru. Ulterior, Consiliul Judeţean Braşov a pregătit studiul de fezabilitate şi celelalte  documente, pe care le-a predat ministerului.



În 27 septembrie 2011, este emis un ordin de ministru prin care se aprobă indicatorii tehnico economici aferenți investiției. A urmat procedura de achiziţie, derulată de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin Administraţia Bazinală Olt, iar în  20 decembrie 2013  este desemnat constructorul, o asociere de firme din Constanţa. Constructorul a pregătit proiectul tehnic, pe care l-a predat beneficiarului, după care s-a descoperit că mai trebuie rezolvată situația juridică a terenului. „A existat o adresă a vechii conduceri a Consiliul Judeţean, prin care li s-a spus că li se va pune la dispoziţie terenul necesar, care nu era în proprietatea administraţiei judeţene şi în perimetrul aeroportului. În ceea ce priveşte zona râului Bârsa, nu Consiliul Judeţean Braşov trebuia să facă exproprierea, ci Apele Române”, a declarat Veștea.

 Apoi, a precizat reprezentantul administrației județene, a apărut o altă idee: „Cei de la minister ne-au transmis că se ocupă de apele curgătoare cu un anumit debit, ca Besălcinul nu este cadastrat…  Iar de atunci s-a tot discutat”.



„Din 2016  am făcut mai multe adrese, prima în 25 iulie 2016.  La un moment dat s-a  vorbit de «spargerea» proiectului, adică noi să ne ocupăm, de Besălcin, iar cei de la minister de Bârsa. Dar nu se putea, pentru că exista acel contract pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor. A fost luată în calcul şi varianta unei asocieri între Consiliul Judeţean Braşov şi minister pentru acest proiect, dar nu a fost găsită formula juridică. Acum, conform ultimei adrese primite de la minister, în cursul acestui an, ni s-a comunicat faptul că sunt sub un contract care este în derulare şi ne cer să le predăm suprafeţele de teren”, a mai spus Veștea.

Președintele CJ a precizat că administrația județeană vrea să facă exproprierile și să predea suprafețele de teren, dar i-a solicitat ministrului „să ne comunice traseul exact, întrucât au proiectant şi ne pot transmite culoarul de expropriere, astfel încât să ne ocupăm noi de aceste demersuri”.

Adrian Veștea a menționat că toate aceste aspecte le-a discutat și personal cu ministrul.



Toate aceste discuții, adrese și răspunsuri vizează un canal de desecare, amenajat în urmă cu foarte mulți ani de  Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, când Ghimbavul nu avea un sistem de colectare a apelor pluviale. Când au început lucrările la pista aeroportului, acesta a fost obturat, iar reprezentanţii Administraţiei Naţionale Apele Române au solicitat devierea acestui canal. „Practic, nici eu nu am văzut acest canal, dar cred că este necesar”, a declarat Adrian Veștea.

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.