Ramai la curent!

Investitii

Tronsoanele feroviare din judeţul Braşov trebuie modernizate cât mai rapid, dar ele vor mai aştepta ani buni. Strategia Ministerului Transporturilor, pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare

Publicat

in

Calea ferată românească are nevoie mare de investiții iar subfinanțarea este cronică. Se lucrează și pe Deva – Arad, însă mai durează mult, iar Predeal – Sighișoara este o rută unde reabilitarea se va face greu și costurile sunt mari, după cum reiese din Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare. Potrivit aceleiaşi strategii, ar fi nevoie de peste 8 miliarde euro pentru marile proiecte feroviare până în 2023, dar experienţa de până acum arată că acest termen nu este unul realist. Şi asta pentru că pentru o parte dintre proiecte nu există în acest moment suficiente surse de finanțare.

Potrivit unei analize realizate de Hotnews , după această Strategie, segmentele din judeţul Braşov includ, în acest moment, printre cele mai complicate lucrări în proiectele de modernizare, pentru următorii ani. 

Un segment complicat și scump este cel de peste 160 km dintre Predeal și Sighișoara (via Brașov) și autoritățile permit accelerarea ritmului de pregătire și lansare a lucrărilor. Pe tronsonul Predeal – Brașov sunt prevăzute fonduri mai consistente abia din 2021 (74 mililoane euro) și 174 milioane euro (în 2023).

Pentru Apața – Cața ar fi nevoie de peste 500 milioane euro în 2019 și 2020, iar pentru Brașov – Apața și Cața – Sighișoara ar trebui eșalonate fonduri totale de peste 800 milioane euro până în 2023. 



Pentru următorii patru ani cele mai mari sume ar trebui alocate tronsonului Simeria – km 614 (lângă Arad), unde lucrările au început anul trecut, se arată în Strategie. Pentru acest tronson de 142 km este necesară o sumă de aproximativ 1,7 miliarde euro. Tot în Ardeal, pe coridorul IV, costurile necesare sunt de peste 110 milioane euro pentru Sighișoara – Coșlariu și pentru Coșlariu – Simeria, segmente unde lucrările sunt într-un stadiu avansat. Este foarte clar că lucrările vor fi gata pe linia Sighișoara – Curtici cel mai devreme în 2023, dar nu ar fi exclus 2024-25. 

Între București și Craiova sunt 209 km și trenurile au des întârzieri. Pentru reabilitarea tronsonului sunt estimate costuri de 100 milioane euro până în 2023. Per total va fi mult de lucru pentru cei 209 km, costurile totale estimate fiind 836 milioane euro.

Nevoie mare de modernizare este pe coridorul Est-Med, pe tronsoane ce includ localități importante: Arad – Timișoara – Caransebeș – Craiova – Calafat. Sunt 487 km de la Calafat la Craiova și eșalonarea costurilor pe proiecte indică un total necesar de peste 3 miliarde euro până în 2023. Caransebeș – Craiova este un tronson complicat pentru care nevoia de finanțare indică peste un miliard de euro pentru 2022 și 2023. 

Se menționează în Strategie și nevoia de a moderniza magistralele 500 și 600 către Moldova, costurile estimate fiind de peste două miliarde euro.



În condițiile în care oricum lucrurile merg greu și M900 are și ea probleme mari, este greu de crezut că va începe vreo lucrare pe M500 mai repede de 10 ani. La capitolul ”eșalonare costuri necesare pentru 2019-2023” sunt incluse peste 400 milioane euro pentru Ploiești – Pașcani – Iași.

Una dintre problemele căilor ferate ține și de gradul scăzut de electrificare, și mai ales de faptul că nu am progresat cam deloc la acest capitol în trei decenii. Master Planul de transport prevede electrificarea mai multor rute, aproape 500 km, dar costurile totale estimate sunt de minim un miliard de euro. De precizat că electrificarea se realizează concomitent cu reabilitarea liniilor respective.

De exemplu, reabilitarea totală București – Giurgiu ar costa cam 200 milioane euiro și esențial este să fie refăcut podul de la Grădiștea, luat de ape acum 14 ani. 
Craiova – Calafat are nevoie de cel puțin 182 km, vitezele din prezent sunt de sub 40 km/h și podul Calafat – Vidin este nefolosit, deși este nou și era mare nevoie de el.



Un alt tronson despre electrificarea căruia se vorbește de peste un deceniu este Apahida – Cluj – Oradea. Se fac primii pași, dar costurile estimate sunt de 470 milioane euro. Un tronson scurt, dar cu trafic mare vara, este Constanța – Mangalia: pe 43 de km unele trenuri fac și o oră și jumătate. Costurile ar fi de 100 milioane euro.

Investitii

Brașovul va avea un nou patinoar. Finanțarea este asigurată de Ion Țiriac, dar Primăria Brașov ar putea fi pusă în situația de a-l cumpăra

Publicat

in

Consiliul Local Brașov a aprobat în ședința de plen din 31 martie parteneriatul Municipiului Brașov cu Fundația Țiriac, pentru construirea unui patioar pe terenul fostului ștrand din Noua. Votul a fost acordat în prezența omului de afaceri brașovean, care a anunțat că pentru această investiție are disponibilă suma de 3 milioane de euro, bani pe care îi poate vira oricând într-un cont special. Totuși, el a precizat că va trebui rezolvată problema problema TVA-ului.

„Trebuie să găsim o formulă legală pentru ca dumneavoastră să luați TVA-ul , pentru că eu, ca fundație eu nu îl mai iau. Domnul prim-ministru cunoaște această problemă și mi-a promis că o rezolvă. Primăria, dacă îl plătește, îl ia înapoi”, a declarat Țiriac.

Și o „veste proastă”

Ion Țiriac a mai spus, tot în ședința de plen, că „mai am încă o veste proastă”

„Eu, la sfârșit, nu am voie să vă dau cheile. Legea spune că trebuie să îmi cumpărați ce am construit, la prețul pieței. Sunt banii mei, adică ai fundației, donez. Nu, așteaptă, că nu e bună legea. Să vedem! Eu sunt dispus la orice, să fac un cadou banii. Dar, dacă vă fac cadou banii, respectuos vă spun, este o nenorocire, pentru că dumneavoastră aveți nevoie și pentru un muc de țigare să faceți o licitație. Eu am ajuns la treaba asta, am prețurile după multe luni de negocieri. Ei pot comanda mâine vergelele de lemn, iar într-o lună poate fi gata”, a precizat Țiriac.

Mesaj pentru Mihai Covaliu din partea omului de afaceri brașovean

Conform proiectului, patinoarul din Noua va fi realizat dintr-o structură de lemn și va fi destinat pregătorii copiilor cu vârsa de până la 12 ani. De asemenea, în clădire vor fi amenajate spații de antrenament pentru judo și scrimă.

„Pentru sala de judo, cu o suprafață de aproximativ 450 – 500 de metri pătrați, fererația internațională asigură toate dotările. Fac și două culoare de scrimă, care nu mai îmi revin mie. Este un cetățean din Brașov, unul care se numește Covaliu (Mihai Covaliu, n.r.), mare președinte (al Comitetului Olimpic și Sportiv Român, n.r.). Să își ia președenția în mână și să se achite de scrima care îl privește”, a declarat Țiriac.

Investiția va fi completată de Primăria Brașov

Cu finanțare de la bugetul local, Primăria Brașov va realiza o serie de amenajări pentru cei mici și familii, cu terenuri de sport în aer liber (inclusiv pentru persoanele cu dizabilități) alei, dar și cu un curs de apă.

„Vom elibera Certificatul de urbanism, iar în bugetul local vom prevedea suma ce urmează să o investim noi și sper ca la finalul acestui an investiția să fie finalizată”, a declarat primarul Brașovului, George Scripcaru.

Rămâne însă de văzut la cât se va ridica investiția reală a Municipalității, având în vedere că lucrările anunțate de primarul Brașovului sunt mult mai ample decât cele ale Fundației Țiriac.

Citește mai departe

Investitii

Primăria Brașov va suporta mai multe investiții pentru trenul metropolitan. Proiectul va avea și o finanțare din fonduri europene

Publicat

in

Zona Metropolitană Brașov va fi deservită în anii următori de trei linii rute feroviare metropolitane. Proiectul va fi implementat de Asociația de Transport Brașov, în parteneriat cu nouă unități administrativ-teritoriale, printr-un proiect cu fonduri europene nerambursabile. Pentru acest proiect, asociația are în plan să acceseze 200 – 245 milioane de euro, iar în această perioadă se lucrează la elaborarea documentației care va sta la baza cererii de finanțare.

Însă, eligibile pentru finanțarea europeană sunt costurile pentru achiziționarea garniturilor ce vor circula pe căile ferate și unele investiții la rețeaua feroviară. Pe de altă parte, autoritățile locale vor realiza o serie de investiții conexe.

Consiliul Local Brașov urmează să aprobe investițiile

O listă de investiții conexe a fost stabilită și de municipalitatea brașoveană, iar acestea urmează a fi asumate printr-o hotărâre de Consiliu Local, ce va fi supusă aprobării Consiliului Local Brașov în ședința de plen din 31 martie. De altfel, în cadrul proiectului trenului metropolitan, municipiul Brașov și-a asumat o cofinanțare de 40% din valoarea contribuției minime de 2% aferente proiectului european, precum și 40% din valoarea cheltuielilor neeligibile.

În principal, Primăria Brașov urmează să realizeze mai multe parcări lângă punctele de oprire și a căilor de acces către acestea, astfel încât transportul feroviar să fie atractiv și eficient.
Investițiile asumate de Primăria Brașov:

  • CF Stupini: amenajare parcare de suprafață cu o capacitate de aproximativ 24 de locuri. Realizarea unui trotuar în afara razei de 100 m față de stație, a unei toalete publice, a unui acces rutier cu lungimea de 2 kilometri. De asemenea, vor fi amenajate spații verzi.
  • PO N. Labiș: amenajare parcare de suprafață, cu o capacitate de aproximativ 24 de locuri, a unui trotuar în afara razei de 100 m față de stație, a unui acces rutier pe o lungime estimativă de 500 m și a unui acces pietonal pe o lungime estimativă de 500 m. De asemenea, capătul liniei RATBV cu indicativul 2B va fi mutat pe str. N. Labiș;
  • PO VGP (între Ghimbav și Gara Bartolomeu): realizare unui acces pietonal pe o lungime estimativă de 600 m;
  • PO Brașovia: realizarea unui trotuar în afara razei de 100 m față de stație, realizarea unui acces pietonal cu o lungime estimativă de 1.300 m (trotuar DN73 și str. Bucegi);
  • PO Tractorul: realizarea unui trotuar în afara razei de 100 m față de stație, amenajarea unei toalete publice;
  • PO Micșunica: realizarea unui trotuar în afara razei de 100 m față de stație.

Care vor fi cele trei linii metropolitane:

  1. TM1: Halta Stupini – PO N. Labiș (propus) – PO Tractorul (propus, Nod intermodal conectat la mai multe linii de tren metropolitan) – Gara Brașov;
  2. TM2: Codlea – PO Parc Industrial Ghimbav (propus) – PO Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav (propus) – Ghimbav – PO VGP – Gara Bartolomeu – PO Tractorul (propus) – PO Triaj (propus) – Hărman (posibil PO nou) – PO Parc Industrial Prejmer (propus) – Ilieni – Prejmer – Chichiș – Ozun – Gara Sfântu Gheorghe;
  3. TM3: Gara Zărnești – General Traian Moșoiu – Halta Tohanu Vechi – Halta Romacril (Râșnov hc) – Gara Râșnov – Gara Cristian – PO Cristian Centru (propus) – PO Ina Schaeffler (propus) – PO Brașovia (propus) – Gara Bartolomeu – PO Tractorul (propus) – Gara Brașov – PO Zizin (propus) – PO Micșunica (propus) – Gara Dârste.

Citește mai departe

Investitii

FOTO Secția de Psihiatrie din Zărnești, modernizată cu aproape 19 milioane de lei. Lucrările au trecut de 70% dar sunt mai scumpe

Publicat

in

Renovarea și modernizarea Secției de Psihiatrie Cronici din Zărnești, aflată în subordinea Spitalului Clinic de Psihiatrie și Neurologie Brașov, a trecut de pragul de 70%, potrivit datelor prezentate de Consiliul Județean Brașov.

Proiectul, finanțat prin PNRR – Valul Renovării și completat cu bani din bugetul județean, vizează transformarea unei clădiri vechi într-un spațiu medical mai sigur, mai eficient energetic și mai confortabil pentru pacienți. În acest moment, stadiul fizic total al investiției a ajuns la 70,14%, iar unele componente ale lucrării sunt aproape finalizate, spun reprezentanții Consiliului Județean Brașov.

Clădirea C1, cea mai avansată

Cea mai avansată parte a lucrărilor este la corpul C1, clădirea principală inclusă în proiectul de renovare energetică finanțat prin PNRR. Aici, gradul de realizare a ajuns la 87%. Au fost deja făcute lucrări importante de consolidare, termoizolare a pereților și fațadelor, schimbare a tâmplăriei, montare a sistemului de ventilare controlată a aerului.

În paralel, continuă lucrările la instalațiile electrice, sanitare și termice, refacerea finisajelor, amenajările exterioare, montarea de panouri fotovoltaice și pompe de căldură.

Totodată, un corp nou de clădire destinat spațiilor tehnice și spălătoriei este realizat în proporție de peste 93%.

Se schimbă și siguranța clădirii

Pe lângă renovarea energetică propriu-zisă, proiectul include și lucrări esențiale pentru siguranța și funcționalitatea secției. Intervențiile pentru adaptarea clădirii la normele de protecție împotriva incendiilor au ajuns deja la aproximativ 85%, au mai precizat reprezentanții CJ. În plus, la corpurile C2 și C3 se fac lucrări pentru creșterea rezistenței la foc, înlocuirea unor planșee, amenajarea unei rampe pentru persoanele cu dizabilități. Aceste lucrări au depășit deja pragul de 73%.

Proiectul mai include și o anexă provizorie pentru deșeurile periculoase, necesară pentru funcționarea în condiții moderne a unității medicale.

Costurile cresc.Proiectul ajunge la aproape 19 milioane de lei

Trebuie spus că dată cu extinderea intervențiilor și includerea unor lucrări suplimentare, investiția a crescut semnificativ față de valoarea inițială. Astfel, în ședința de vineri, 27 martie, consilierii județeni vor trebui să aprobe actualizarea indicatorilor tehnico-economici ai proiectului.

Noua valoare totală a investiției este de 18.574.143,53 lei. Din această sumă, doar 5,34 milioane de lei reprezintă cheltuieli eligibile prin PNRR, iar peste 13,22 milioane de lei sunt bani suportați din bugetul județului Brașov.

Cu alte cuvinte, cea mai mare parte a investiției este acoperită din fonduri locale, după ce autoritățile au decis să includă în proiect și lucrări suplimentare care nu erau prinse în finanțarea europeană.

În urma acestei investiții, Consiliul Județean Brașov estimează că emisiile de CO2 se vor reduce cu aproape 56%, iar consumul total de energie ar urma să scadă cu peste 50%;

Citește mai departe

Trending