Connect with us

Cotidian

Peste 300 de cântece ale sașilor din Transilvania, prinse într-o culegere publicată la Nurnberg. Coautoare este o brașoveancă născută la Cristian, ajutată de alți colaboratori din Brașov sau Sibiu

Published

on

Peste 300 de cântece ale saşilor din România, conţinând texte în dialectele săseşti, cu traducere în limba germană literară, au fost puse pe portativ în premieră și cuprinse într-o culegere editată la Nürnberg, de către două săsoaice din Transilvania.



Una dintre coautoarele culegerii, Rosemarie Chrestels, este născută în Cristian, judeţul Braşov, în 1950 și a studiat Germană-Engleză la Universitatea din Bucureşti. Acum locuieşte la Nürnberg şi este implicată activ de mai mulţi ani în conservarea valorile transilvane. Cealaltă coautoare, Angelika Meltzer, născută la Sighișoara, în 1952, este învăţătoare şi dirijoarea mai multor coruri de copii din Germania. Ea este, de asemenea, şi este co-autoarea mai multor manuale şcolare.

  Culegerea de texte din Transilvania se numește „E Liedchen hälft ängden – Alte und neue Lieder aus Siebernbürgen“ („Un cântec ajută întotdeauna – Cântece vechi şi noi din Transilvania“, în traducere din limba săsească) și cuprinde cântece populare despre locurile natale şi valorile lor, despre sărbătorile şi festivităţile saşilor, cântece despre natură, dragoste, supărare, tradiţii şi despre viaţa de familie. În culegere mai figurează cântece pentru copii, glume şi jocuri, dar şi cântece pentru coruri pe mai multe voci.



Cum a fost realizată culegerea?

Vicepreşedintele Asociaţiei Saşilor Senereuşeni din Germania, Alfred Gross, spune că cele două coautoare, Angelika Meltzer şi Rosemarie Chrestels, au lansat un apel public către toţi saşii plecaţi din România, să trimită textele cântecelor din zonele de baştină. Spre surprinderea lor, s-a lăsat cu o „avalanșă“ de melodii care le-au fost trimise.

„În anii 1952 şi în 1991 au mai fost cărţi tipărite cu cântece săseşti, însă niciodată acestea nu au fost puse pe portativ. Acum au reuşit să facă o culegere în care au fost puse pe note toate aceste melodii populare, chiar şi muzica pentru cor care se poate cânta acum inclusiv acompaniată de chitară şi pe trei sau patru voci. Saşii întotdeauna au avut fanfare şi toată lumea cânta aceste melodii, de bucurie, de necaz, pentru copii, la diferite evenimente, însă niciodată nu am avut aceste cântece puse pe note muzicale“, a spus Alfred Gross, citat de Agerpres.



Angelika Meltzer şi Rosemarie Chrestels au fost ajutate de o serie de colaboratori la realizarea lucrării, toţi plecaţi din România, Frieder Latzina (plecată din Braşov), Karin Schiel (Mediaş), Judith Chrestels (Braşov), Michael Markel (Viscri) şi profesorul Heintz Acker de la Universitatea de Muzică din Mainheim, născut la Sibiu.

„Dirijorii au mai probleme cu punerea pe note a textelor existente, pe care toţi le ştiau, dar nu erau niciodată puse pe portativ. Când am început lucrarea ne-am pus întrebarea ce fel de cântece se mai cântă astăzi? Oamenii au răspuns la un sondaj şi aşa am ajuns la actuala formulă. De-a lungul timpului cântecele au suferit modificări, dar am adoptat textele originale. Am fost surprinse în câte variante erau cântate aceste cântece! Întocmirea acestei culegeri a durat 3 ani, dar am fost suprinse câte cântece am primit şi astfel nu a trebuit să mergem noi să le culegem (…) Am tradus toate cântecele din limba săsească în limba germană literară, fiindcă fiecare sat avea alt dialect şi pentru ca aceste cântece să nu îşi piardă autenticitatea, am păstrat dialectele. Cântecele sunt puse pe note şi pentru instrumente, pentru chitară, acordeon, clape, nu doar pentru voce (…) Prin multe cântece am conservat dialectele săseşti, iar cântecele noi s-au conexat la cele vechi.(…) Dorin ca tinerii să înveţe limba, să o păstreze, să îşi conserve identitatea transilvană şi să facă un arc peste timp (…) Cântaţi cântecele noastre şi nu permiteţi nimănui niciodată să vă subaprecieze“, au arătat autoarele în prefaţa culegerii muzicale.

Cotidian

Arborii din Parcul de la „Șaguna”, bătrâni și bolnavi. Opt dintre ei vor fi tăiați

Published

on

Universitatea Transilvania din Brașov, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” și Garda Forestieră Brașov au evaluat în ultimele luni arborii periculoși din mai multe zone ale municipiului Brașov, pe listă fiind Tâmpa și Parcul Dima (parcul din fața Colegiului Național Andrei Șaguna). Arborii au fost analizați atât prin metode tradiționale, cât și prin tehnici de ultimă generație, unii arbori fiind studiați cu ajutorul tomografului și a unui echipament care permite realizaea unei rezistograme (analiza inelelor anuale ale arborilor).

Urmează tăierile

În cazul Parcului Dima, rezultatele nu au fost îmbucurătoare, specialiștii precizând că dintre toți cei 52 de arbori analizați sunt bătrâni și bolnavi. În aceste condiții, opt dintre ei vor fi tăiați, iar alți 44 vor fi toaletați.

Pe lista celor care vor fi tăiați este un castan la care, în trecut, coroana s-a rupt de două ori. De asemenea, urmează să fie tăiat și un arbore de lângă stația autobuzelor de pe liniile RATBV „Transport elevi” de pe Șirul Beethoven.

De ce se îmbolnăvesc arborii

Pe de altă parte, specialiștii au menționat că în Parcul Dima, unele scorburi au apărut în dreptul unor crăci tăiate prea târziu, în urmă cu mai multe zeci de ani. De asemenea, ei au menționat că în Brașov, o cauză a agravării sănătății arborilor este turnarea de asfalt, până aproape de trunchi.

O altă cauză, în special în pădurea de pe Tâmpa, este apariția ciupercii de Maciuria, care afectează frasinii. De altfel, arborele care a ucis anul trecut un tânăr care se plimba pe aleea de sub Tâmpa era din această specie și era afectat de ciuperca de Manciuria.
Tot pe Tâmpa au fost identificați arbori afectați de putregai de rădăcină sau de alte boli.

Continue Reading

Cotidian

Decizie oficială la Zărnești: Consiliul Local a interzis jocurile de noroc și pariurile. Brașovul este încă în etapa mesajelor politice pro și contra

Published

on

Dacă la Brașov, problema jocurilor de noroc este la stadiul de mesaje politice, în Zărnești situația a fost tranșată. Astfel, la începutul acestei săptămâni, Consiliul Local Zărnești a aprobat o hotărâre prin care sunt interzise sălile de jocuri de noroc și cele de pariuri. De asemenea, sunt interzise jocurile de noroc și cele de pariurile la distanță.

În aceeași jotărâre se mai arată că măsura nu vizează Loteria Română, care își va putea desfășura activitatea. Proiectul a fost inițiat de primarul Zărneștiului, Alexandru Igrișan (PSD).

Primarul Brașovului și consilierii USR își dispută întâietatea inițiativei

Problema interzicerii jocurilor de noroc a fost ridicată și în municipul Brașov, subiectul fiind discutat și în ultima ședință a Consiliului Local. Astfel, consilierii locali ai USR au anunțat că au depus un proiect de hotărâre privind interzicerea jocurilor de noroc în municipiul Brașov. Primarul Brașovului, George Scripcaru, le-a spus că nu este nevoie de să depună un astfel de proiect și a anunțat că el a spus încă din decembrie că, în cazul în care va permite legislația, va interzice jocurile de noroc.

„M-am consultat și al studiat ordonanța, iar în perioada următoare o vom pune în aplicare”, a declarat primarul.

Un consilier local PSD a ridicat problema veniturilor la bugetul local

În schimb, consilierul local Sorin Bâscă (PSD) a declarat că aceste jocuri de noroc angajează câteva mii de persoane în municipiul Brașov:

„Se plătesc chirii și autorizarea unei astfel de activități, care este absolut legală, implică lipsa datoriilor la bugetul de stat. Din salariile pe care angajații le încasează, cotele defalcate din impozitul pe venit se întorc la Brașov. Dar, bineînțeles, dacă apare ceva pe Facebook, trebuie să ne conformăm, pentru că așa zice Facebook. Rămâne să dezbatem”, a argumentat Bâscă.

Discuțiile privind interzicerea jocurilor de noroc vine în contextul în care Guvernul României a aprobat o ordonanță de urgență care oferă posibilitatea consiliilor locale să decidă dacă astfel de activități se pot desfășuta în localități.

Continue Reading

Cotidian

Să fie doar vina controlorilor RATBV? Primăria Brașov ia în calcul să renunțe la ei. Mai trebuie rezolvată o problemă: validatoarele

Published

on

Controlorii RATBV au intrat în colimatorul Primăriei Brașov. În ultima ședință de plen a Consiliului Local Brașov, primarul Brașovului, George Scripcaru, a reclamat lipsa lor de eficiență, afirmând că a făcut o analiză din care a rezultat că, pentru o anumită perioadă, pentru plata salariilor celor 60 de controlori, RATBV a cheltuit suma de 4 milioane de lei, iar suma încasată din amenzile aplicate de aceștia a fost de 200.000 de lei.

Analiza a fost prezentată de edil în contextul în care aleșilor locali brașoveni li s-a cerut votul pentru un proiect de hotărâre care prevede că polițiștii locali îi pot însoți pe controlori în autobuze. Aceasta ar fi o măsură prin care municipalitatea speră să reducă numărul celor care folosesc transportul în comun fără a avea un tichet de călătorie valabil. În plus, edilul a dat de înțeles că în viitor s-ar putea renunța la controlori, iar verificarea călătorilor ar urma să fie făcută doar de agenții Poliției Locale.

Validatoarele nefuncționale, un subiect ignorat

Însă, în aceeași ședință, edilul nu s-a referit la o altă problemă a operatorului metropolitan de transport în comun: validatoarele nefuncționale. Este o problemă veche, apărută odată cu implementarea sistemului informatizat al RATBV și amplificată în ultimii ani, de când a apărut și criza cipurilor.

Călători de bună credință, transformați fără voia lor în „blatiști”

În teorie, când un călător de bună credință urcă în autobuz, merge la primul validator pentru a scana cardul. În practică, destul de frecvent, călătorii fac ture de autobuz căutând un validator funcțional. După o perioadă ei se lasă păgubași și dau resemnați din umeri.

De exemplu, doar sâmbătă au fost probleme pe autobuze care circulau linia 37, 9 sau 220. Duminică, validatoarele au clacat pe un autobuz care circula pe linia 210, iar luni erau probleme similare într-un autobuz de pe linia 23.

Astfel de probleme afectează încasările operatorului, dar și monitorizarea graficului de încărcare. Ba mai mult, dacă validatoarele nu merg pe liniile metropolitane, sunt bune de plată primăriile, care trebuie să acopere din bugetul propriu cheltuielile aferente transportului în comun. În plus, supărător pentru RATBV este că din cauza acestor defecțiuni, numeroși călători de bună credință devin, fără voia lor, „blatiști”.

Controlorii raportează mai departe problemele

Defecțiunile la validatoare sunt aduse la cunoștința șoferilor de către călători. De asemenea, controlorii notează conștiincios defecțiunile, pentru a le raporta mai departe, în speranța că problema se va rezolva.

Din păcate, măsuri pentru rezolvarea problemelor sunt luate, cel puțin din declarațiile oficialilor, de mulți, ani, dar fără succes. De fiecare dată când le-a fost prezentată această problemă, reprezentanții RATBV anunțau că urmează achiziții sau că vor fi implementate proiecte. Rezultatele se lasă, însă, așteptate.

Continue Reading

Trending