Ramai la curent!

Cotidian

Angajații Filarmonicii Brașov îi dau replica primarului George Scripcaru: „Investiția în Cultură nu va reprezenta niciodată o irosire a banilor publici”

Publicat

in

În urma afirmațiilor făcute la adresa Filarmonicii Brașov și a altor intitutii locale de cultură de către domnul primar George Scripcaru, în cadrul dezbaterii publice a proiectului de buget al municipiului Brașov, din data de 17.02.2020, artiştii Filarmonicii Brașov au dorit să aibă o replică la spusele edilului, care afirmase că aceștia câștigă mai bine ca la Munchen.

Mesajul Sindicatului Filarmonicii Brașov:

„De-a lungul multor ani, artiștii brașoveni au fost unii dintre cei mai vitregiți din țară în privința salarizării, în ciuda existenței unor legi ce le erau favorabile, dar nepuse în aplicare de către Ordonatorul Principal de Credite, respectiv de către Primăria Municipiului Brașov. Drept urmare, singura cale a artiștilor de a fi remunerați conform legilor în vigoare, a fost acționarea în instanță.

Sentințele favorabile obținute de artiști, care prevăd și recuperarea diferențelor salariale din urmă, întăresc nepunerea în aplicare a legilor salarizării corespunzătoare, la momentul publicării acestora în Monitorul Oficial, exonerându-i pe artiști de orice vină, aceștia doar cerând drepturile bănești legale, conform legilor salariale în vigoare, în România.

La momentul actual, în cadrul Filarmonicii Brașov, pentru acelaşi post există 3 niveluri de salarizare. Salariul cel mai mic este cel căruia ordonatorul de credite nu a aplicat prevederile legii, al doilea este cel căruia în urma hotărârilor instanţelor judecătoreşti s-au aplicat prevederile legilor dar nu s-au calculat corect de către angajator si al treilea nivel, salariul câştigat şi calculat în instanţă conform legilor.

Conform modului său de exprimare, domnul primar lasă de înţeles că dreptatea statuată printr-o sentință judecătorească definitivă şi irevocabilă este ceva greșit, cu atât mai mult cu cât efectul este repararea unor nerespectări ale legii, făcute în instituția pe care-o conduce.

În ceea ce privește afirmațiile conform cărora nivelul de salarizare al artiștilor Filarmonicii Brașov este identic cu cel al unei orchestre simfonice din Munchen, domnul primar trebuia să compare salariile publicate de către Filarmonica Braşov pe siteul acesteia : http://www.filarmonicabrasov.ro/wp-content/uploads/2019/10/lista_functii_din_institutie_30_09_2019.pdf cu salariile publicate pe siteurile germane de incredere, unul dintre acestea fiind urmatorul : https://www.gehalt.de/beruf/orchestermusiker?location=munchen.

În ciuda acestor probleme cu care artiștii Filarmonicii Brașov s-au confruntat de foarte mult timp și încă se confruntă, niciodată nu au făcut compromisuri față de calitatea actului artistic! Dăruirea și dragostea artiștilor pentru muzică și respectul față de de public se regăsesc în valoarea concertelor aplaudate de publicul numeros, căruia, de multe ori, numărul de bilete puse în vânzare la concertele Filarmonicii Brașov i-au fost insuficiente, iar marii dirijori și soliști aflați pe scena Filarmonicii brașovene apreciind orchestra ca fiind dintre cele mai valoroase din țară.

Compararea atât a bugetelor, cât și a activității Filarmonicii cu cea a lui Andre Rieu este futilă, Andre Rieu aparținând showbizz-ului și dezvoltând un bussines pe baza muzicii clasice, departe de activitatea oricărei instituții europene de concerte. Arta nu are un produs finit, palpabil sau cuantificabil (ca showbizz-ul), neaducând investitorului profituri financiare imediate. Acestea se regăsesc în timp, arta „producând” armonie, echilibru, dezvoltând societății capacitatea de a se bucura de frumos, de a face oamenii compleți și complecși!

Investiția în Cultură nu va reprezenta niciodată o irosire a banilor publici, ci chiar o condiție permanentă, necesară și vitală societății pentru a-și păstra identitatea, a-și cultiva valorile, pentru a se dezvolta armonios și pentru a înflori. Cultura este condiția sine qua non pentru ca o societate dezvoltată să poată privi spre viitor!”

Citește mai departe
2 Comentarii

2 comentarii

  1. nirolf

    28/02/2020 at 10:00

    Un PUNCT DE VEDERE …. Domnule Primar .. dacă mâine prin absurd să zicem, nu mai puteți să Vă exercitați funcția (… până una alta Doamnye feri ! ) .. din câți locuitori are județul Brașov ( să tăt fie câți o fi …) cel puțin 100.000 Vă poate ține sau lua locul mintenaș .. FĂRĂ PROBLEME și nici o pregătire !…   Dar DACĂ TOT mâine sau cu o zi înaintea unui Concert Simfonic, fie el obișnuit, nu mai vorbim de ” Extraordinar” .. prim fagotistul sau concert maestru, sau ori care instrumentist șef de partidă și NU NUMAI, a călcat din neatenție pe vreo coaje de banană .. și-a fracturat oarece sau și-a spart buza, iar concertul are multe solouri și dificultăți în ce privește instrumentul & meseria … apăi Domnule primar tzucku-Vă , poți să cați mătăluță în tăt Județul în cei ” N ” mii de locuitori, că n-ai să găsești șoha-n veci pe unul să-l (i) înlocuiască … Pt. că Domnule Primar, meseria asta nu e ca strungăritul, frezatul, frizeritul, faianțatul, lăcătușeritul, oieritul sau șmenuitul … etc etc … Asta-i MESERIA GRE’ n-o face oricine și de aceea suntem puțini și rari… și-o faci în: 12 ani de școală (liceu), după care mai ” plusezi ” 5 – 6 ani de facultate (Conservator) .. deci 12 + 5 = 17 pân’ amu …. după care îți mai trăbă vreo 2-3 ani de acomodare și experiență-n orchestră .. și de abia ATUNCI poți să arăți ce ști și cum ști … Că Domnule Primar … mulți știu să ”cânte” … așa cum credeți Dumneavoastră & cei ” N ” mii de locuitori ai județului, dar PUȚINI .. foarte puțini știu și CUM ? !!! … E diferență MAAARE între a ști cânta … toată lumea știe, toată lumea cântă … și între a ști (și) CUM TRĂBĂ (să cânți)…iar ca să ajungi aici SĂ ȘTI (și) CUM TRĂBĂ … Domnule Primar, e muncă MULTĂ & chin, SACRIFICIU & renunțări … Copilul care a îmbrățișat meseria asta, după lecții, nu iese afară cu ”derbedeii” la joacă, barbut, tras pe nas sau cu cercul … pune mâna pe vioară sau la ce cântă .. și dă-i nene 3-4 ore de studiu ZILNIC … că de ”sari” o zi e așa de ” nasoală ” meseria … că imediat SE CUNOAȘTE … e genul de meserie din aceea: ” cum o lași, cum te lasă ” … Eiii .. pe chestia asta, băieții trebuiesc plătiți și nu ca la Miunhăn .. ci MAI CEVA, K pe Marte sau Jupiter … pt. că nici măcar 100 de instrumentiști nu sunt într-o orchestră .. mă refer la Brașov, Ce contează 100 de inși cu salarii K LUMEA, la o populație de ” N ” mii de locuitori, cât are județul sau orașul .. pt. că Domnule Primar .. Filarmonici, Opere, și Teatre .. nu sunt în toate orășelele județului, nu mai vorbim de sate, comune & coclauri … Poate-or fi în Moldova, eu nu știu că n-am fost pe acolo … .. așa că haideți să GÂNDIM CU CAPUL … Doamnye ajută și Bunul Doamnyezo să Vă înburde-n binye !… 

  2. Andre Rieu

    28/02/2020 at 10:40

    Ce primar cocalar este la Brașov. Fi-mi-ar scârbă de toți puturoșii, care fură și fac declarații ca maimuța asta de la Brașov, împreună cu colegii lui din alte cotețe. Habar nu are să scrie sau să citească și face afirmații de manelist samâmnțar. Rușine, să compari un violonist de mâna a3-a cu o instituție întreagă, de care își bate joc de ani de zile, cu zâmbetul pe buze iar când ajunge la interviuri se laudă cu ei. Așa primar să ai și tu d-le Scripcaru.

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Cotidian

AJOFM Brașov: aproape 8.000 de șomeri la final de an, dar rata rămâne sub 3%, iar piața e stabilă

Publicat

in

Județul Brașov a încheiat anul 2025 cu o rată a șomajului în ușoară creștere, de la 2,73% în ianuarie la 2,94% în decembrie, potrivit raportului anual al AJOFM Brașov. Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă prezintă aceste cifre indicând o piață a muncii activă. Aceasta nu reușește, însă, în prezent, să reducă semnificativ numărul persoanelor fără loc de muncă din județul nostru.

La finalul anului trecut, în evidențele agenției figurau 7.576 de șomeri, în creștere față de începutul anului. În același timp, structura șomajului evidențiază o problemă persistentă: peste trei sferturi dintre persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă au studii primare, gimnaziale sau profesionale, ceea ce limitează accesul la posturile disponibile pe piață.

„Structura șomajului din județul Brașov la finele anului 2025 după nivelul de educație școlară arată că 39% dintre cei neangajați sunt absolvenți de învățământ primar și fără studii, 37% – învățământ gimnazial, 8% – învățământ profesional/arte și meserii, 10% – învățământ liceal, 1% – învățământ postliceal, 5% – învățământ universitar”, a spus Liliana Dragomir în prezentarea făcută azi la Colegiul Prefectural prezidat de cei doi subprefecți ai Brașovului, Ambrus Isabella și Daniela Olariu.

Deși în 2025 au fost declarate peste 13.800 de locuri de muncă vacante și peste 4.300 de persoane au fost încadrate în muncă prin programele AJOFM, datele sugerează o diferență vizibilă între cererea și oferta de forță de muncă, în special în ceea ce privește nivelul de calificare.

Peste 50% dintre șomeri au vârste între 30 și 49 de ani

Problema este vizibilă și în distribuția pe vârste, unde segmentele de 30–49 de ani cumulează cele mai mari ponderi ale șomajului, ceea ce indică dificultăți de reintegrare pe piața muncii pentru persoane aflate în plin potențial profesional.

Conform raportului prezentat de AJOFM, la finalul anului 2025, pe segmente de vârstă, distribuția este următoarea:

  • sub 25 de ani – 15%;
  • între 25 și 29 de ani – 9%
  • între 30 și 39 de ani – 23%;
  • între 40 și 49 de ani – 22%;
  • între 50 și 55 de ani – 15%;
  • peste 55 de ani – 16%.

Care este totuși impactul programelor de consiliere și formare profesională?

În paralel, deși programele de consiliere și formare profesională au implicat mii de participanți, doar un număr relativ mic, de 500 de persoane (dintre care 334 femei), a fost cuprins în cursuri de recalificare, ceea ce ridică întrebări privind impactul real al acestor măsuri asupra reducerii șomajului structural.

Chiar dacă bursele locurilor de muncă organizate în 2025 au adus sute de angajatori și peste 1.100 de oferte cumulate la edițiile din mai și octombrie 2025, piața muncii din județ pare să funcționeze mai degrabă prin absorbție punctuală decât printr-o scădere constantă a șomajului pe termen lung., dacă este să ne raportăm la cifrele prezentate de AJOFM în cadrul Colegiului Prefectural.

„În luna mai 2025 a fost organizată Bursa generală a locurilor de muncă, pentru care AJOFM Brașov a contactat peste 1500 de agenți economici, 59 dintre aceștia confirmând participarea la Bursă, unde au oferit peste 570 de locuri de muncă.

În luna octombrie 2025 a fost organizată Bursa locurilor de muncă pentru absolvenți. În vederea acesteia, AJOFM Brașov a contactat peste 2500 de agenți economici, 55 dintre aceștia confirmând participarea la Bursă, unde au oferit peste 600 de locuri de muncă„, se mai arată în raportul AJOFM, prezentat de directorul Liliana Dragomir.   

Citește mai departe

Cotidian

Angajatorii încep să posteze joburi pentru vară. Domeniile cu cele mai multe poziții deschise sunt retailul, construcțiile, industria alimentară / HoReCa și turismul

Peste 11.500 de joburi au fost scoase pe piață în luna mai, pe fondul pregătirilor pentru sezonul de vară. Retailul, construcțiile, turismul și industria HoReCa conduc clasamentul angajărilor, iar Brașovul se află printre orașele cu cele mai multe oferte de muncă disponibile.

Publicat

in

De

Peste 10.000 de joburi au fost postate de la începutul lunii mai și până acum pe eJobs.ro și alte aproape 1.500 pe iajob.ro, aceasta fiind perioada în care angajatori din domenii precum turism sau HoReCa, dar și din retail sau construcții se pregătesc pentru vârful de activitate din sezonul cald.

„Candidații care se află în căutarea unui loc de muncă pe timp de vară sau chiar un job pe durată nedeterminată au în acest moment o serie de oportunități în domenii precum retail, servicii, construcții, industria alimentară / HoReCa sau turism. O parte din aceste joburi sunt sezoniere sau pe bază de proiect, iar sectoarele în care apar cel mai frecvent astfel de oportunități sunt turismul, retailul, naval – aeronautic, serviciile și industria alimentară / HoReCa”, declară Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Pe lângă acestea, care cumulează mai puțin de 5% din numărul total de locuri de muncă postate în ultima lună, au mai fost scoase în piață și 1.700 de poziții part-time. Cele mai multe aparțin angajatorilor din asigurări, servicii, retail, imobiliare, financiar – bancar, advertising / marketing / PR și call – center / BPO.

50% din job-uri sunt pentru candidații entry-level

Peste 50% dintre joburile postate se adresează candidaților entry-level (0-2 ani de experiență). Tot în număr mare sunt căutați și candidații mid-level (2-5 ani de experiență). Urmează cei care nu au deloc experiență, în timp ce, pentru joburile de vară, cele mai puține opțiuni sunt pentru seniorii cu mai mult de 5 ani de experiență și pentru manageri.

„Dacă ne referim strict la joburile pentru cei care nu au studii superioare, respectiv cele de pe iajob.ro, distribuția arată astfel: 37% sunt pentru muncitorii calificați, 33% pentru absolvenții de liceu și 24% pentru muncitorii necalificați”, mai spune Roxana Drăghici.

Cele mai multe oferte sunt pentru București,  Brașov, Ilfov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Constanța și Ploiești.

Un element distinctiv al acestui sezon este gradul mai ridicat de transparență salarială comparativ cu anii trecuți. Aproape 45% din numărul total de joburi postate pe eJobs au salariul afișat, în timp ce, pe iajob.ro, procentul crește până la 80%. Exclusiv în cazul joburilor sezoniere, procentul joburilor cu salariul publicat este de 50%.

„Și candidații sunt pregătiți pentru vârful de activitate din sectoarele care cresc în sezonul cald. Numărul de aplicări din ultima lună se apropie de pragul de 1,1 milioane, cele mai multe fiind îndreptate către anunțurile din retail, servicii, financiar – bancar, construcții, call-center / BPO, industria alimentară / HoReCa și turism. O bună parte dintre candidați profită de creșterea volumului de activitate din domeniile care sunt influențate, însă opțiunea lor merge tot înspre job-urile full time pe perioadă nedeterminată și mai puțin spre part-time și joburile sezoniere, cu toate că, spre deosebire de anul trecut, numărul de aplicări pentru pozițiile cu jumătate de normă a crescut cu 32%”, explică Roxana Drăghici.

Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, salariile medii nete pentru sectoarele care se pregătesc să își extindă echipele pe timp de vară sunt de 4.500 de lei pentru industria alimentară / HoReCa și turism, 4.000 de lei pentru retail ș 6.000 de lei pentru construcții.

În acest moment, 18.000 de locuri de muncă sunt disponibile pe eJobs.ro și 7.000 pe iajob.ro, platforma de locuri de muncă lansată de eJobs România și dedicată candidaților care își doresc să se angajeze rapid, fără a mai trece prin pașii tradiționali ai unui proces de recrutare, precum crearea unui CV.

Citește mai departe

Cotidian

Duelul „grelei moșteniri” între fostul și actualul primar al Brașovului. Cei doi își reproșează pierderea finanțărilor europene

Schimb dur de replici între actualul primar al Brașovului, George Scripcaru, și fostul edil Allen Coliban pe tema fondurilor europene pierdute și a proiectelor întârziate. Actuala administrație vorbește despre finanțări de peste un miliard de lei ratate, în timp ce fostul primar acuză o campanie de dezinformare și blocaje interne din Primărie.

Publicat

in

Actualul primar al Brașovului, George Scripcaru, dar și fostul primar al municipiului, Allen Coliban, s-au duelat zilele acestea în tot felul de rapoarte, declarații și explicații, fiecare dintre ei invocând „greaua moștenire” și pierderea unor finanțări europene.

Scripcaru reclamă pierderea a 1,05 miliarde lei din fonduri europene

Astfel, timpul ședinței de plen a Consiliului Local Brașov de la finalul săptămânii trecute, actuala conducere a Primăriei Brașov a reclamat faptul că fosta administrație a pierdut finanțări europene de 1,05 miliarde de lei din fonduri europene, pe programe precum Programul Operațional Regional (POR), Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și Programul Regiunea Centru (PRC).


„Am făcut o analiză la zi pe toate programele de finanțare, fie că vorbim de POR, fie că vorbim de PNRR sau Programul Regiunea Centru, dar am început pregătirile și pentru următorul exercițiu financiar, 2028 – 2034. Consider că este important să știm de unde am plecat și ce erori s-au făcut în vechea administrație, ca să nu le mai repetăm, să știm unde suntem la acest moment și, nu în ultimul rând, să ne pregătim viitorul. Trebuie să fim conștienți cu toții, executiv și legislativ, că nu ajunge doar să scrii un titlu frumos pentru un proiect, pompos, dar după aceea să nu faci pașii necesari. Din păcate, am constatat că în 2024, la finalul anului, când am preluat mandatul, erau proiecte care n-aveau decât titlu, în rest, nu se făcuse niciun pas înainte, nu se derulase nicio etapă”, a precizat atunci primarul Brașovului, George Scripcaru.

Scripcaru susține că principalele probleme identificate au fost nerespectarea termenelor, lipsa etapelor de implementare și, în unele cazuri, proiecte aflate doar la nivel de titlu, fără pași concreți făcuți pentru realizarea lor. Unele proiecte finanțate prin PNRR erau, în noiembrie 2024, la stadiul de implementare „zero”. Pentru alte proiecte nu s-a ajuns nici măcar la 5% implementare în decurs de 4 ani. Pe Programul Regiunea Centru nu fusese depus niciun proiect nou din alocarea municipiului Brașov pe actualul exercițiu financiar european 2021–2027, a spus primarul George Scripcaru, la ședința de Consiliu Local de vineri.

Coliban reclamă o campanie de dezinformare

De cealaltă parte, primarul Brașovului în mandatul 2020 – 2024, Allen Coliban, a reclamat că că actuala administrație că este vinovată de pierderea finanțărilor europene.

„Actuala administrație încearcă să acopere propriile blocaje și întârzieri administrative printr-o campanie de dezinformare construită pe ideea falsă că Brașovul ar fi pierdut 500 de milioane de lei din PNRR în mandatul USR. Toate proiectele majore invocate de administrația Scripcaru – campusul de învățământ dual, locuințele «nZEB», autobuzele electrice, spitalul de pneumoftiziologie și boli infecțioase, infrastructura velo – au fost inițiate, pregătite și depuse în mandatul 2020–2024”, a declarat Allen Coliban, luni, într-o conferință de presă atent pregătită.


Conform fostului edil, pentru contracte semnate în 2022–2023, primii doi ani sunt în mod normal destinați licitațiilor și elaborării documentațiilor tehnice. Absența deconturilor în această perioadă nu reprezintă un eșec, ci o etapă standard de implementare.

Referitor la Programul Regiunea Centru, acesta a precizat că „apelurile au fost necompetitive, iar majoritatea proiectelor din numeroase municipii au fost depuse în apelul al doilea – 55 de proiecte, față de 35 câte au fost depuse în primul apel. Cât timp numeroase municipii au depus proiecte mari, importante ca valoare a investițiilor, în cel de al doilea apel, nu se mai poate vorbi de un eșec al administrației USR care și-a încheiat mandatul în 2024”.

Totodată, despre întârzierea proiectelor implementate prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020 (cum a fost cazul garajului RATBV sau parcarea multietajată din Bartolomeu), fostul edil a spus că documentația inițială avea lacune și a fost nevoie de actualizarea ei.


„Scripcaru încearcă să explice fiecare eșec prin «Coliban e de vină». Au preluat proiecte mature, cu finanțări obținute, cu documentații pregătite și cu proceduri lansate”, a încheiat Allen Coliban.

Totodată, Coliban nu s-a sfiit să arunce acuze directe, invocând „sabojate” chiar din interiorul primăriei, în mandatul său. Numele vehiculat de fostul primar este cel al Biancăi Kraila, actuala șefă a Direcției Programe-Comunicare” și coordonatoarea Serviciului Proiecte și Strategii, în ultimii zece ani, după cum a prezentat-o Coliban.

Citește mai departe

Trending