Aristotel Căncescu și-a găsit un nou partid gazdă care să îi susțină candidatura la Consiliul Județean Brașov  

După ce a plecat din PNL și a tatonat terenul pe la mai multe partide sau platforme politice, fostul președinte al Consiliului Județean Brașov, Aristotel Căncescu, s-a înregimentat în rândurile ecologiștilor. Anunțul oficial l-a făcut sâmbătă, într-o conferință de presă, când a anunțat și că va fi propunerea PER pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Brașov. La conferință a fost prezent și Sebastian Grapă, un alt fost liberal din „vechea gardă”, trecut și el pe la mai multe partide, de la PRM la PSD, PNL sau UNPR. 

În timpul discursului prin care și-a anunțat noul partid, Aristotel Căncescu a amintit că în 2020 se împlinesc  30 de ani de când este în „prima linie a politicii românești” și a spus că, probabil, PER va fi ultima lui aventură politică.  De altfel, și când era președinte al Consiliului Județean Brașov și al PNL Brașov, cel puțin spre finalul acelei „aventuri politice”, Aristotel Căncescu anunța frecvent „se retrage” și că va preda ștafeta celor ai tineri.  

Cum  a devenit Căncescu „verde”

Totodată, Căncescu și-a „redescoperit” preocuparea pentru protecția mediului. „Până în anul 1991 eram unul dintre oamenii care nu dădeam mare importanță acestei doctrine și protecției mediului în general. În anul 1991 a venit în România un renumit oceanograf, Jaques-Yves Cousteau, pentru a face niște studii în Marea Neagră. A avut o întâlnire cu premierul de atunci, Petre Roman, iar eu am vrut să fiu prezent la această întâlnire. Am plecat de acolo cutremurat. Prognoza lui era că dacă nu se va face absolut nimic în România, Marea Neagră riscă să devină o mare moartă. S-au făcut multe de atunci, iar Marea Neagră nu este o  moartă. Inclusiv la nivelul județului Brașov am muncit mult. Toate apele din județ erau poluate. Acum, apele din județul Brașov sunt curate, avem stații de epurare. Pentru asta am făcut un efort care a însemnat un sfert de miliard de euro, bani proveniți, în mare parte, din surse europene (…) În anul 2005 am organizat un seminar la care au participat doi foști președinți ai României, Ion Iliescu și Emil Constantinescu pe tema protecției mediului, iar atunci am spus că «dacă aș mai fi o dată în Parlament, cred că aceasta ar fi principala mea preocupare». Atunci, m-am cutremurat pentru a doua oară, pentru că a fost prezentat în premieră un film documentar  care a prezentat care sunt pericolele care pândesc omenirea”, a povestit noul candidat PER pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Brașov. 

„E obligatoriu ca acest partid să intre în Parlamentul României”

În ceea ce privește proiectul PER, el a spus că, pentru a crește, „va trebui foarte mult să îi convingem pe oameni. O să fac tot ce se poate ca și Partidul Ecologist Român să devină o organizație cât mai puternică. Nu este ușor (…) Principalul nostru obiectiv este să constituim structuri la nivelul județului, să câștigăm simpatia cât mai multor oameni, iar acest lucru îl putem face și cu această doctrină. În Europa, verzii reprezintă un curent puternic. Sunt țări în care verzii sunt la guvernare de 30 – 40 de ani, iar un exemplu în acest sens este Danemarca. Eu zic că e obligatoriu ca acest partid să intre în Parlamentul României și o va face dacă îi va convinge pe cetățeni că protecția mediului este o chestiune vitală, de care depinde soarta noastră și a copiilor noștri”.

De asemenea, el le-a   transmis și un mesaj celor politicienilor brașoveni din alte partide: „Fie că sunt competitori, adversari sau prieteni, vreau să le transmit că o să îmi iau foarte în serios rolul de candidat și voi face tot ce se poate pentru a câștiga Consiliul Județean și pentru a scoate un număr cât mai mare de consilieri, dar și pentru a face cunoscută doctrina ecologistă”.

Căncescu a reamintit de „marea vânătoare”

Aristotel Căncescu nu a ratat ocazia de a vorbi despre „vânătoarea” din perioada 2014 – 2016: „Legătura mea cu politica s-a rupt în anul 2014 și nu din cauza partidului sau a alegătorilor, ci din cauza unei instituții care a reușit în acel an să scoată din viața politică  38 din 41 de primari ai municipiilor reședință de județ, adică peste 90 %, și tot atâția președinți de consilii județene. A fost vânătoare. Una este să prinzi un om că greșește, una este să îl prinzi cu un om cu mită, alta este să faci tot felul de speculații. Sunt și aici în sală tot felul de colegi pentru care am fost acuzat și eu, dar și ei, că suntem prieteni… Dacă faci dosare pe prieteni și nu le faci pe probe, nu vei ajunge nicăieri”.  

PER Brașov este acum „în insolvență”, iar mulți membri încearcă să se „lipească” de alte proiecte politice.  Astfel, după ce a obținut un scor record la alegerile locale din anul 2016, au apărut și problemele. La momentul respectiv,    PER Brașov nu a reușit să gestioneze postura de arbitru în Consiliul Județean Brașov, iar partidul s-a „scindat” în două. De atunci, nici o tentativă de revigorare a PER nu a mai reușit.

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.