5 persoane, trimise în judecată pentru evazune fiscală în domeniul jocurilor de noroc. O parte dintre firmele anchetate sunt şi în Braşov

Cinci persoane au fost trimise în judecată de procurorii Parchetului General într-un dosar în care sunt acuzate de evaziune fiscală, după ce ar fi efectuat intervenţii directe neautorizate asupra mecanismelor/sistemelor de contorizare în cazul aparatelor de joc.

Potrivit unui comunicat al PÎCCJ, transmis joi AGERPRES, procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat cercetările şi au dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a cinci inculpaţi (un cetăţean ungar şi patru cetăţeni români) sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată (7 acte materiale – 1 inculpat cetăţean ungar şi 1 inculpat cetăţean român), respectiv a complicităţii la săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată (7 acte materiale – 2 inculpaţi cetăţeni români, 5 acte materiale – 1 inculpat cetăţean român).

Procurorii notează în rechizitoriul trimis instanţei că cetăţeanul ungar, în calitate de asociat şi administrator a trei societăţi comerciale din Târgu Mureş şi a uneia din judeţul Satu Mare, având ca obiect de activitate organizarea de jocuri de noroc, ar fi derulat operaţiuni ce au dus la fraudarea obligaţiilor fiscale prin modificarea mecanică sau electronică a indexului/contorului aparatelor electronice de jocuri de noroc.

Înţelegeri între firmele de jocuri de noroc şi proprietarii spaţiilor gazdă 

Anchetatorii spun că prin intermediul societăţilor respective erau exploatate la nivel naţional, în peste 200 de locaţii situate în judeţele Bacău, Bihor, Braşov, Călăraşi, Cluj, Covasna, Dâmboviţa, Harghita, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Timiş, Vâlcea, 283 de aparate electronice de jocuri de noroc.

„Societăţile comerciale închiriau spaţii comerciale situate atât în mediul urban, cât şi rural (de regulă în incinta unor localuri de alimentaţie publică), în care erau puse în exploatare aparate de joc, urmare a încheierii unor contracte cu proprietarii localurilor respective (chiria lunară fiind de aproximativ 1.200 lei/ aparat). Pe lângă contract, între cele două părţi se încheia şi o înţelegere neoficială prin care se stabileau cotele părţi din încasările rezultate pe parcursul unei luni, de regulă 60% din câştiguri pentru societăţile controlate şi 40% pentru proprietarul firmei care a pus la dispoziţie spaţiul necesar. În operaţionalizarea activităţilor ilicite erau implicate mai multe persoane angajate cu contract de muncă în cadrul societăţilor menţionate, respectiv persoana responsabilă cu întocmirea evidenţelor contabile şi responsabilii cu deconturile lunare”, se precizează în rechizitoriu. 

Potrivit sursei citate, modul de operare pus în practică ar fi constat în efectuarea de intervenţii directe neautorizate asupra mecanismelor/sistemelor de contorizare ale aparatelor de joc în scopul diminuării sumelor declarate, înregistrate şi impozitate ca venituri şi colectarea fondurilor nesupuse fiscalizării.

Parchetul General menţionează că, în conformitate cu legislaţia din domeniul jocurilor de noroc, intervenţia asupra componentelor funcţionale, hardware sau software, a aparatelor de jocuri de noroc se poate realiza doar în prezenţa reprezentanţilor Biroului Român de Metrologie Legală, care ulterior au obligativitatea de a sigila aparatele.  

„Frâne” pentru câştiguri, montate ilicit 

„Principalele modalităţi concrete utilizate pentru falsificarea mecanismelor/ sistemelor de contorizare ale terminalelor de jocuri de noroc electronice utilizate de persoanele sus-menţionate constau în modificarea parametrilor tehnici ai aparatelor prin resoftarea memoriilor amplasate pe plăcile de bază ale terminalelor de jocuri de noroc, modificarea contorului mecanic de ieşire (metodă ce nu necesită intervenţia fizică în aparat, precum şi scăderea ratei în care se generează posibilitatea de câştig prin instalarea unor dispozitive artizanale numite ‘frâne’, care încetinesc acumularea procentajului la care este generată posibilitatea de câştiguri mari (jackpot mare)”, explică procurorii. 

Aceştia spun că modul de operare ar fi presupus raportarea zilnică a datelor reale înregistrate de indexurile aparatelor, iar ulterior, în funcţie de cuantum, stabilirea sumelor nesupuse fiscalizării (fiind întocmite documente justificative pe circa 30% din sumele obţinute în urma exploatării terminalelor de joc), concomitent cu întocmirea registrului de casă astfel încât soldul de casă să corespundă cu numerarul efectiv rămas în casierie.  

„În cazul efectuării unor verificări inopinate ale instituţiilor din domeniul fiscal, diferenţele negative existente între sumele aflate în casieriile locaţiilor şi cele rezultate scriptic din consultarea indexului/contorului aparatelor de joc asupra cărora nu s-a intervenit în timp util erau justificate prin emiterea în fals de dispoziţii de plată corespunzătoare unor sume acordate drept câştiguri clienţilor. De menţionat faptul că, pentru a justifica sumele de bani care sunt retrase din aparatele de jocuri, bani care erau însuşiţi fără să fie fiscalizaţi, la sfârşit de lună se întocmea câte o dispoziţie de plată către un jucător care ar fi câştigat respectiva sumă sau o dispoziţie de plată globală”, arată procurorii.  

Parchetul General informează că prejudiciul total adus bugetului de stat de către inculpaţi, urmare a activităţii lor, este în sumă totală de 390.836 lei prin neînregistrarea, în evidenţa contabilă şi în declaraţiile fiscale depuse, în perioada 2015 – 2016, a unui profit de 1.574.869 lei. 

„Pe parcursul instrumentării prezentei cauze, s-a dispus luarea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra unui număr de 283 de aparate de jocuri de noroc, identificate şi indisponibilizate întrucât au fost folosite la săvârşirea faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor. De asemenea, s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra unor bunuri imobile aflate în proprietatea inculpaţilor, dintre care unele situate pe teritoriul Ungariei, instituirea măsurii realizându-se prin cooperare judiciară internaţională”, menţionează anchetatorii. 

Dosarul a fost trimis spre soluţionare Tribunalului Bucureşti 

În aceeaşi cauză, arată sursa citată, la data de 23 mai 2019, s-a încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu unul dintre bărbaţi pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, acord admis de Tribunalul Mureş la 1 octombrie 2019. 

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.