Ramai la curent!

Politica

Mariana Câju a început ofensiva pentru Consiliul Județean Brașov. Primul front deschis: Țara Făgărașului și Zona Rupea. Mesajul ei: „Împreună suntem Judeţul Braşov”

Publicat

in

Mariana Câju, care și-a anunțat încă din primăvară  intenția de a candida ca independent pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Brașov la alegerile locale din 27 septembrie a deschis „primul front” al campaniei electorale: decalajul dintre cele trei regiuni ale județului: Ţara Bârsei, Zona Rupea şi Ţara Făgăraşului, despre care spune că „merită aceeaşi atenţie şi acelaşi respect”. De altfel, sloganul anunțat de ea este „Împreună suntem Judeţul Braşov”.

„Aceste două cuvinte (atenţie şi respect) se traduc în administraţia publică prin proiecte, investiţii, transparenţă şi colaborare cu toate unităţile administrativ teritoriale din componenţa judeţului. Într-un singur cuvânt: strategie. În prezent există decalaje între zonele administrate de Consiliul Judeţean Braşov. Mi-am propus omogenizarea investiţiilor şi dezvoltării pe întreaga suprafaţă administrativă a judeţului pentru reducerea diferenţelor. Încă nu este prea târziu. Să nu omitem că a avea o dezvoltare omogenă angrenată în secolul al XXI-lea duce la creşterea nivelului de trai, reducerea migraţiei populaţiei din zonele mai puţin dezvoltate ale judeţului şi implicit reţinerea forţei de muncă. Dramele de familie există şi trebuie să fie reduse. Consiliul Judeţean Braşov trebuie să îşi ia rolul în serios. Decalajele existente au fost create de lipsa de viziune şi a unei strategii coerente, de jocuri politice şi de politicieni care au pus interesul pentru oameni pe plan secundar. Aici este rolul unui manager, al unui preşedinte de Consiliu Judeţean”, spune Mariana Câju.

Ea a amintit că în ultima perioadă a și-a desfășurat activitatea în Ţara Făgăraşului, unde, din 2017 până în prezent, în calitate de manager de proiect, a constituit Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitara ITI (Investiţii Teritoriale Integrate) Microregiunea Ţara Făgăraşului pentru judeţele Braşov şi Sibiu.

„Este singurul proiect de asemenea anvergură din România după cel din Delta Dunării. Este un proiect integrat care abordează toate domeniile, indiferent că vorbim de educaţie, sănătate, infrastructură, mediu, economie. Fondurile care urmează să fie investite se ridică la aproximativ 2.500.000.000 euro, dedicate comunităţilor reprezentate de 35 de UAT-uri (primării conduse de primari din majoritatea partidele politice şi două consilii judeţene) din judeţele Braşov şi Sibiu. Acest proiect este o dovadă de transparenţă, colaborare instituţională şi comunitară. Îmi propun acelaşi lucru şi în cazul în care voi reuşi să câştig competiţia pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov. Culoarea politică nu trebuie să fie o piedică atunci când vorbeşti de oameni, ba din contră, fiecare partid ar trebui să se implice cât mai mult atunci când vine vorba de oameni”, a continuat Câju.

Ea a lansat și o provocare privind campaniile electorale ce urmează: „Ar trebui să fie o competiţie bazată pe importanţa realizărilor şi proiectelor implementate, dar şi pe o strategie dedicată tuturor cetăţenilor, nicidecum pe promisiuni şi manipulări”.

Meritocraţie, competenţă şi profesionalism în spitalele brașovene… 

Pe lângă decalajul dintre cele trei regiuni ale județului, Mariana Câju a anunțat și strategia ei pentru sistemul sanitar brașovean promisiunea ei fiind că va readuce la viață „conceptul de meritocraţie, competenţă şi profesionalism”. Mariana Câju a spus că în perioada în care a coordonat Direcția de Sănătate și Asistență Medicală a Județului Brașov, în calitate de preşedinte al comisiei de sănătate, vicepreşedinte şi preşedinte interimar al Consiliului Judeţean Braşov,  a depolitizat funcţiile de conducere ale administrațiilor spitalelor din subordinea Consiliului Județean Brașov.

„Amploarea dramei COVID-19 ar fi putut fi redusă printr-un management corect, profesionalism, viziune, colaborare şi implicare. Din păcate suntem în situaţia de astăzi. Suntem conştienţi că orice decizie politică afectează pe termen scurt şi lung tot bunul mers al unei instituţii. Când vorbim de sănătate, trebuie să ne gândim bine la cine urmează să aibă grijă de noi. De trei ani de zile coordonez Spitalul Municipal Făgăraş în calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie. Am reuşit să redau demnitatea oamenilor din această zonă a judeţului, rezolvând câteva chestiuni simple dar absolut necesare pentru bunul mers al unui spital: aducerea unui computer tomograf, introducerea spitalului în programul naţional de terapie intensivă, dotarea blocului operator cu săli de operaţie moderne, modernizarea secţiei de pediatrie, iniţierea transformării spitalului în spital de urgenţă şi dezvoltarea centrului de dializă. Am reuşit, împreună cu cetăţenii, să scoatem Spitalul Municipal Făgăraş de pe lista spitalelor suport Covid-19. Ne-am implicat activ, Făgăraşul fiind un model pentru întreaga ţară în lupta împotriva virusului Sars Cov-2. Toate aceste demersuri şi realizări au fost posibile prin colaborare, transparenţă şi mai ales cunoaşterea procedurilor legale”, a continuat candidatul independent pentru funcția de președinte al CJ Brașov. 

Pe de altă parte, Mariana Câju a spus că, deși candidează independent, este „deschisă susţinerii tuturor organizaţiilor şi partidelor politice care se regăsesc în strategia mea. Braşovenii au nevoie de o dezvoltare omogenă şi încredere!”

„Colaborarea instituţională necondiţionată politic este o obligaţie atunci când reprezinţi oamenii şi nicidecum un interes de grup. Avem această obligaţie! Votul este dat de oameni, pentru oameni! Împreună suntem Judeţul Braşov”, a încheiat Câju. 

 

Cotidian

Sistemul de Management al Deșeurilor în Județul Brașov, în pericol din cauza disputelor politice. Administratorul public al județului Brașov: „În ceasul al doisprezecelea, sunt unii care încearcă să ne împiedice”

Consiliul Județean Brașov riscă să piardă finanțarea europeană pentru Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor, după ce unele primării întârzie semnarea contractelor de asociere necesare depunerii proiectului.

Publicat

in

Consiliul Județean Brașov mai are la dispoziție aproximativ o lună pentru a depune cererea de finanțare pentru Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor în județul Brașov. În mare, dosarul este pregătit, însă, conform administratorului public al Județului Brașov, Szenner Zoltan, mai trebuie obținute câteva semnături, din partea unor primării, iar unele autorități locale încă se mai gândesc.

Valoarea totală a proiectului, pentru care Consiliul Județean Brașov, după aproape 2 ani de consultări, modificări și completări ale documentațiilor, a obținut acordul JASPERS (o etapă premergătoare obținerii finanțării europene), se ridică la 185 de milioane de euro cu TVA, iar proiectul va viza toate localitățile din județ. Pentru acest proiect, primăriile nu vor avea de suportat cofinanțări.

Totul este pregătit, mai puțin contractele de asociere

„Există locațiile pentru investiții, au fost date Hotărâri de Consiliu Local prin care comunele și-au exprimat acordul referitor la realizarea investițiilor, am obținut toate avizele, iar PUZ-urile au fost aprobate prin noi Hotărâri de Consiliu Local. A fost finalizat Studiul de Fezabilitate cu toate anexele lui, toate studiile de specialitate, și este în curs emiterea Acordului de mediu de către Direcția Județeană de Mediu. Înaintea depunerii cererii de finanțare mai trebuie doar să semnăm Contractul de asociere între Consiliul Județean și toate Unitățile Administrativ Teritoriale, toate localitățile, din județul Brașov. Pentru că nu vrem să lăsăm pe nimeni în urmă. Avem totul pregătit, termenul final de depunere a Cererii de finanțare este luna iunie. Și totuși, mai sunt localități unde încă se mai gândesc. Chiar și acum, în ceasul al doisprezecelea, sunt unii care încearcă să ne împiedice. În ultimele săptămâni atât eu, cât și colegii de la ADI ISO MEDIU Brașov, inclusiv președintele Consiliul Județean Brașov, Adrian Ioan Veştea, am mers și am discutat cu primari, secretari, administratori publici, consilieri locali, am participat la ședințe de consiliu, am vorbit la telefon non-stop, ca să le oferim detalii și să le răspundem la întrebări. În majoritatea localităților au înțeles importanța proiectului, au răspuns prompt la apelul nostru și le mulțumesc pentru asta. Este ultimul tren, pe care nu ne permitem să îl pierdem”, a declarat administratorul public al județului, Senner Zoltan, care coordonează proiectul.

Totodată administratorul public al județului, a făcut un apel către toate partidele politice, cărora le-a solicitat să se implice în continuarea acestui proiect.

Consiliul Județean și primăriile nu pot suporta costurile

„Fac un apel către partidele politice, către primari, către consilierii locali să înțeleagă importanța acestui moment și să se mobilizeze, astfel încât să putem semna contractul de asociere la timp. Nu este un proiect al Consiliului Județean Brașov. Este proiectul întregului județ, de care vor beneficia toți locuitorii, infiferent de simpatiile lor politice”, a continuat Szenner Zoltan.

Reprezentantul administrației județene a avertizat că, în cazul în care este pierdută finanțarea europeană, Consiliul Județean sau primăriile ar fi puse în situația de a finanța investițiile din fonduri proprii:

„Nici Consiliul Județean Brașov, nici toate autoritățile locale la un loc nu vor dispune de banii necesari pentru gestionarea problemei deșeurilor în județul Brașov”.

În Sitemul de Management Integrat al Deșeurilor sunt prevăzute trei investiții principale: o instalaţie integrată de sortare şi tratare a deşeurilor reciclabile colectate separat şi reziduale, în vederea reciclării şi valorificării materiale şi energetice a deşeurilor la Măieruş; un centru de sortare şi tratare a deşeurilor pentru reciclarea şi valorificarea deşeurilor, de capacitate mai redusă la funcţiona la Părău; o staţie de transfer, la Hoghiz.

Citește mai departe

Politica

Augustin Hagiu (deputat PSD Brașov): Introducem în legislație conceptul de „spațiu de siguranță” la semafor. Pentru că motocicleta nu are culoare politică

Publicat

in

Camera Deputaților se pregătește să voteze în plen modificările aduse Codului Rutier prin care se introduce, pentru prima dată în legislația românească, conceptul de „spațiu de siguranță” la semafor: o zonă marcată de 3 metri, plasată în fața coloanei de mașini la intersecțiile semaforizate și la trecerile cu calea ferată. Acolo, motocicliștii și mopediștii se vor putea poziționa legal în fața autoturismelor când semaforul e pe roșu. Este exact modelul aplicat de ani buni în marile capitale europene, cunoscut sub numele de „advance stop box”, un model european cu rezultate dovedite în fluidizarea traficului și creșterea siguranței rutiere. În plus, motocicliștii vor avea dreptul să se strecoare printre coloanele de mașini oprite la roșu sau la calea ferată, cu condiția să nu depășească 20 km/h, să păstreze o distanță laterală suficientă și să nu îi încurce pe ceilalți participanți la trafic. Practic, filtering-ul, manevra pe care orice motociclist o cunoaște din capitalele europene, devine o practică legală și în România. Un alt câștig important este că motocicletele și mopedele vor putea circula pe banda dedicată mijloacelor de transport în comun, în condițiile stabilite de administratorul drumului.

De ce contează asta pentru toți șoferii, nu doar pentru motocicliști

„Sunt aproape 225.000 de motociclete și peste 6.600 de mopede înmatriculate în România. Vorbim de o comunitate mare, nu de o nișă. Iar fiecare motociclist care alege să meargă pe două roți în loc de patru este o mașină în minus la semafor”, a explicat deputatul Augustin Hagiu (PSD Brașov).

Datele arată că Bucureștiul este, de ani buni, cea mai aglomerată capitală din Uniunea

Europeană. În 2025, un șofer bucureștean a pierdut, în medie, 171 de ore în trafic, cu 15% mai mult decât în 2024, conform TomTom Traffic Index. Un studiu belgian citat de inițiatorii proiectului arată că, dacă 10% dintre șoferi ar renunța la mașină în favoarea unui scuter sau a unei motociclete, timpul mediu de așteptare în trafic ar putea scădea cu până la 40%.

„Le dăm celor care vor să meargă pe motocicletă reguli normale, care funcționează deja în toată Europa. Iar de asta vor beneficia toți cei care rămân pe patru roți, pentru că vor avea mai puține mașini în față la semafor. Vreau să le mulțumesc, pe această cale, colegilor din Comisia pentru transporturi și infrastructură pentru sprijinul acordat acestui proiect și pentru amendamentele care au îmbunătățit forma finală a textului. A fost o muncă serioasă, făcută responsabil, dincolo de orice calcul politic. Vreau, însă, să spun un lucru foarte clar: o asemenea schimbare cere maturitate și responsabilitate din partea tuturor, cel puțin în primii ani de la aplicare. Șoferii au nevoie de timp să se obișnuiască cu motocicletele care vin în față la semafor, iar motocicliștii trebuie să înțeleagă că noul cadru legal nu este o invitație la abuz. Cei 20 km/h, distanța de siguranță și respectul față de ceilalți participanți la trafic nu sunt detalii, sunt chiar fundamentul acestei reforme. Doar așa o regulă europeană bună va funcționa și pe străzile din România”, a încheiat deputatul

Citește mai departe

Cotidian

Cum îl face haina pe om: Sacoul lui Scripcaru, motiv de dispută în „războiul bulelor”

O dispută online pornită de la sacoul purtat de primarul Brașovului, George Scripcaru, readuce în atenție felul în care rețelele sociale transformă subiecte minore în teme centrale de dezbatere publică, în timp ce probleme importante rămân în plan secund.

Publicat

in

Zilele trecute, pe plan local, rețelele sociale au fost luate cu asalt, după o postare în care era prezentat un „caz revoltător” pentru Brașov. Primarul municipiului, George Scripcaru, a mers pe teren cu un sacou. „Bula USR” a reacționat instantaneu pe rețelele sociale, „dezvăluind” că haina primarului costă peste 8.200 de dolari. Mesajul subliminal, nescris, al acestei postări se dorea probabil să fie acela că „în timp de poporul moare de foame, primarul aruncă mii de dolari pe haine de lux”…

Această acuzație deosebit de gravă a fost „combătută cu fermitate” de edil, tot pe rețelele de socializare. Scripcaru a spus – cum altfel decât tot printr-un reel, că haina a costat „undeva la 300 de euro” și că este veche de trei ani.

Ba mai mult, s-a oferit să își vândă haina de pe el cu 400 de euro, pentru a avea și un profit.

Astfel de non-subiecte sunt frecvente în spațiul public, pentru cei care derulează campanii de acest tip fiind mult mai ușor să „agațe” audiența. De altfel, exemple recente în acest sens sunt și ceasurile lui Grindeanu. La fel cum, în trecut, vizate de astfel de „dezvăluiri” erau pantofii sau poșetele Elenei Udrea.

În tot acest timp, atât pe plan local, cât și pe plan național, trec „pe sub radar” subiecte și decizii importante, iar când acestea „explodează” este prea târziu.

Citește mai departe

Trending