Fii la curent cu cele mai importante știri din Brașov, direct pe telefonul tău. Descarcă aplicația BrasovMetropolitan pentru iphone-ul tău!
Peste 12.000 pacienți au sesizat oficial Ministerul Sănătății în legătură cu faptul că li s-au solicitat bani sau atenții în timpul internării în spitale românești în perioada 2017-2019. Ministerul Sănătății nu a luat nicio măsură în urma acestor sesizări în tot acest timp. În schimb, a pregătit un proiect de modificare a mecanismului de feedback al pacienților, prin intermediul căruia au fost transmise sesizările, care “va îngreuna considerabil și va complica inutil demersurile pacienților de sesizare a actelor de corupție din spitalele publice”, atrage atenția Observatorul Român de Sănătate.
12.773 de pacienți au sesizat Ministerul Sănătății, prin mecanismul de feedback, în legătură cu faptul că li s-au solicitat bani sau atenții în timpul internării, în perioada 2017-2019. Ministerul Sănătății, în scimb, nu a luat nicio măsură în cazul celor 12.773 de sesizări oficiale cu privire la acte de corupție din spitale, depuse în perioada 2017-2019. 17 cazuri de corupție la nivel înalt în sistemul medical românesc au primit condamnări definitive sau sunt în curs de cercetare în ultimii 2 ani.
Mecanismul de feedback al pacienților, prin SMS și formular web, a fost introdus în anul 2016, în timpul mandatului de ministru al Sănătății al lui Vlad Voiculescu.
3 din 5 spitale din România au sub 5% chestionare de feedback completate raportat la numărul de externări, iar unul din 5 spitale are zero chestionare completate, a arătat un raport al Observatorului Român de Sănătate, publicat pe data de 8 iulie.
Observatorul Român de Sănătate cerea, la momentul publicării raportului, îmbunătățirea mecanismului. O lună și jumătate mai târziu, Ministerul Sănătății vrea să îl complice.
Pas cu pas: Cum vrea Ministerul Sănătății să complice sesizarea corupției din spitale
În prezent, după externare, pacienții pot răspunde prin intermediul mecanismului de feedback, prin formular web sau SMS, la 10 întrebări, dintre care una legată de condiționarea actului medical. Dacă pacientul răspunde că i s-au cerut bani sau atenții din partea medicilor sau asistentelor, primește o nouă întrebare: “Doriți să raportați responsabilului anticorupție al Ministerului Sănătății faptul că vi s-au solicitat bani sau atenții?”.
În cazul în care răspunsul este “DA”, Compartimentul de integritate al Ministerului Sănătății are obligația legală de a intra în legătură cu pacientul pentru a clarifica speţa şi, după caz, de a sesiza autorităţile abilitate.
Ministerul Sănătății dorește să complice procesul de sesizare a potențialului act de corupție prin introducerea mai multor pași birocratici “inutili”, subliniază Observatorul Român de Sănătate. În noua formulare, pacienții care deja au sesizat prin formular un act de corupție vor fi rugați să trimită o nouă sesizare pe adresa de email folosită de Ministerul Sănătății pentru comunicarea cu mass-media: presa@ms.ro. Alternativ, pacientul va fi direcționat către autoritățile abilitate, fără niciun alt sprijin.
Observatorul Român de Sănătate arată că a depus oficial o avertizare cu privire la modificarea Ordinului Ministrului Sănătății nr. 1501/2016. “Prin promovarea acestei modificări, Ministerul Sănătății încearcă să scape de responsabilitatea legală de a gestiona sesizările de condiționare a actului medical.”
Forma actuală a mecanismului de feedback trebuie menținută, alături de introducerea obligativității de raportare trimestrială a evidenței statistice a transmiterii sesizărilor de către minister către autoritățile competente, subliniază reprezentanții Observatorului Român de Sănătate.
Corupția din sistemul medical românesc între 2018 și 2020: manageri de spital, șefi din CNAS, medici și asistenți condamnați sau cercetați
În ultimii 2 ani au fost condamnați definitiv pentru acte de corupție 4 manageri de spital, 3 persoane aflate la conducerea unor direcții de spital, un medic și un asistent medical.
Tot în ultimii 2 ani au fost trimiși în judecată pentru acte de corupție un președinte și un director general adjunct al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, 5 funcționari de rang înalt ai Casei de Asigurări de Sănătate A Municipiului București, 3 manageri de spital, 15 medici și 3 asistenți medicali.
În anul 2019, prin Telverde anticorupție (0800.806.806) al Direcției Generale Anticorupție, o linie telefonică dedicată sesizării actelor de corupție dar separată de mecanismul de feedback al pacientului, au fost primite 39 de sesizări cu privire la posibile fapte de corupție săvârșite de personal medical.
Observatorul Român de Sănătate este un ONG care își propune să contribuie la îmbunătățirea sistemului de sănătate din România prin desfăşurarea de studii de cercetare privind performanța politicilor si a serviciilor de sănătate. Președintele Observatorului Român de Sănătate este Vlad Mixich, expert în politici de sănătate și membru în conducerea Alianței Europene de Sănătate Publică. Echipa completă a Observatorului Român de Sănătate aici.
Fii primul care comentează