Guvernul vrea ca prefecţii să redevină demnitari, să nu mai fie înalt funcționari publici. Astfel s-ar reveni la numirile politice „la vedere”

Guvernul a discutat, miercuri, în primă lectură, un proiect de act normativ privind delimitarea funcțiilor politice de cele publice, a anunțat Cseke Attila, ministrul Dezvoltarii. Acesta a spus că a propus Guvernului modificarea statutului prefectului astfel încât să nu mai fie înalt funcționari publici, ci să aibă funcție de demnitate publică. „Această situație pe care am avut-o până acum este o ipocrizie”, a spus ministrul, care consideră că astfel sunt eliminate acele „tertipuri” prin care oameni veniți din sfera politică ajung înalt funcționari publici.

Potrivit acestuia, Constituția României prevede la articolul 123 că prefectul este reprezentantul Guvernului în teritoriu, ceea ce înseamnă că este numit politic, la fel ca miniștrii și secretarii de stat. „Reprezentantul Guvernului în teritoriu nu poate fi decât politic”, a afirmat ministrul.

Cseke a mai spus că au existat discuții cu Comisia Europeană pe domeniul administrației, iar în perioada 2017-2018, aceasta a cerut delimitarea categoriei politice de nivelul funcționarilor publici. 

Cseke Attila spune că au devenit notorii cazurile în care persoane venite din sfera politică au fost promovate temporar ca înalt funcționari publici, fără a trece prin stagii de specialitate și fără a ocupa posturile prin concurs. 

Actul normativ ar urma să fie pus miercuri seara în dezbatere publică, urmând să obțină avizele necesare pentru a fi aprobat de Guvern.

Despre ce ipocrizie vorbeşte Cseke Attila: 

Până la data de 1 ianuarie 2006, prefecții erau oameni politici cu carnet de membru de partid. Odată cu intensificarea procesului de integrare în Uniunea Europeană s-a impus însă depolitizarea acestei instituții după modelul francez.

Astfel, după 1 ianuarie 2006, prefecții și-au pierdut statutul de demnitari și au devenit înalți funcționari publici. Prefecții în funcţie la acea dată au fost obligați să demisioneze din partidele politice din care făceau parte, pentru a-şi păstra locul. A urmat, de atunci, până în prezent, o perioadă în care prefecţii şi subprefecţii au fost numiţi din corpul înalţilor funcţionari (în cazurile fericite) sau, având o experienţă de minim trei luni într-o funcţie publică.

Aşa se face că unii dintre acoliţii partidelor sau membrii de partid care voiau să acceadă la funcţiile de prefect sau subprefect au ajuns să demisioneze (de multe ori doar temporar din partid), să se angajeze, tot cu ajutorul partidului, în diferite funcţii publice prin primării mici din judeţ pentru a acumula experienţa minimă în administraţie pentru a ajunge apoi apoi să fie numiţi în Instituţia prefectului.