Ramai la curent!

Cotidian

Puțini brașoveni care nu pot merge la vot din cauza coronavirusului au cerut urna mobilă

Publicat

in

Brașovenii infectați cu noul coronavirus aflați în spital sau izolați la domiciliu, dar și cei care sunt în carantină au putut solicita urna mobilă pentru a vota. Totuși, puține persoane din Brașov aflate în această situație au și apelat solicitat deplasarea urnei mobile. Astfel, potrivit datelor Biroului Electoral Județean Brașov, la nivelul județului a fost solicitată urna mobilă pentru 995 de alegători, dintre care 669 nedeplasabili și 296 „COVID”.
Până la ora 14.00, au votat prin intermediul urnei mobile 604 de brașoveni.
Conform datelor Prefecturii, în data de 5 decembrie, în județul Brașov erau internați în spital 405 pacienți cu coronavirus, dintre care 27 la ATI. De asemenea, 2.973 persoane cu test pozitiv se află în izolare la domiciliu, iar alte 743 erau în carantină la domiciliu.

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Cotidian

Modificări în transportul public din Brașov: linii suspendate temporar și program special de 1 Iunie

RATBV anunță suspendarea temporară a circulației pe liniile 4, 50 și 52 în zona Pieței Unirii, dar și posibile întârzieri cauzate de Brașov Marathon. De 1 Iunie, transportul public va circula după program de duminică.

Publicat

in

În următoarele zile, circulația mai multor linii de transport public din Brașov va suferi modificări temporare, ca urmare a unor evenimente publice și sportive, dar și a programului special din minivacanța de 1 Iunie.

Programul pentru liniile RATBV vizate este următorul:

  • vineri, 29 mai, circulația autobuzelor de pe linii 4, 50 și 52 va fi oprită între orele 11.35 și 12.00 în zona Pieței Unirii, pe durata desfășurării activităților ceremoniale ocazionate de ”Ziua rezervistului militar”. Imediat după finalizarea evenimentului se va relua circulația, însă pentru scurt timp pot apărea unele dereglări în graficele de circulație ale liniilor menționate; 
  • în zilele de 30 mai, 31 mai și 1 iunie pot apărea foarte mici modificări ale graficelor de circulație liniilor 4, 50 și 52, în intervalele orare 08.00 – 10.00, determinate de faptul că în prin zona străzii Poarta Schei se vor desfășura probele competiției sportive ”Brașov Marathon”;
  • luni, 1 iunie, zi liberă prin lege, mijloacele de transport public vor circula în Municipiul Brașov și zona metropolitană potrivit orarelor specifice unei zile de duminică. De asemenea, și punctele de vânzare RATBV vor funcționa pe 1 iunie conform orarelor unei zile de duminică;
  • în zilele de luni, 1 iunie și vineri, 5 iunie (Ziua învățătorului), nu se fac cursuri în învățământul școlar și liceal, motiv pentru care nu se vor efectua cursele de transport pentru elevi și profesori.  

Citește mai departe

Cotidian

În PUZ Centrul Civic va fi prevăzută Catedrala Brașovului de 25 de metri. Lăcașul se va construi, iar noua controversă este: Cum ar trebui să arate

Proiectul Catedralei Brașovului, inclus în noul PUZ al Centrului Civic, continuă să împartă opinia publică. Deși construcția este obligatorie printr-o sentință definitivă, dezbaterea s-a mutat asupra aspectului viitorului lăcaș de cult și a impactului său asupra orașului.

Publicat

in

Aproximativ 100 de brașoveni au participat miercuri la o întâlnire publică organizată de Primăria Brașov, având ca temă proiectul Planului Urbanistic Zonal (PUZ) Centrul Civic, în care este inclusă și Catedrala Brașovului, o investiție care i-a împărțit pe brașoveni în două tabere. Cu toate că sunt brașoveni care se opun acestui construirii acestui lăcaș de cult, acesta se va realiza, având în vedere că în anul 2017 a fost pronunțată o sentință judecătorească prin care municipalitatea brașoveană a fost obligată să includă proiectul în Planul Urbanistic Zonal.

Înălțimea de 25 de metri se va regăsi în noul PUZ

Pe de altă parte, în timpul întâlnirii publice a fost clarificată problema înălțimii catedralei. Mai exact, conform conceptului prezentat în timpul dezbaterii pubice, catedrala va avea o înălțime de 25,42 de metri la nivelul cupolei principale, iar cu tot cu cruce va ajunge la 27,41 de metri. În aceste condiții, reprezentanții firmei care realizează PUZ-ul au anunțat că în documentul final va fi modificată înălțimea maximă admisă pentru lăcașul de cult în propunerea supusă consultării publice: 80 de metri (înâlțimea maximă a volumului central) și 100 de metri cu tot cu turle.

Cum ar trebui să arate Catedrala Brașovului?

Catedrala Brașovului se va construi lângă Bisericuța de lemn din Centrul Civic, care va fi demontată și mutată pe alt amplasament. Conform conceptului prezentat în timpul întâlnirii publice, viitoarea catedrală ar urma să se construiască în stil bizantin, proiectantul care realizat acest concept afirmând că în acest mod se afirmă apartenența la biserica răsăriteană.

„Construcția va pune accentul pe spațiul interior, pe orizontalitate, nu pe verticalitate. Spațiul interior va pune în valoare cupola centrală. Clădirea va avea o înălțime de aproximativ 25 de metri, o lățime maximă de 33 de metri și o lungime de 42 de metri”, a declarat arhitectul care a făcut prezentarea conceptului.

În replică, mai mulți participanți au apreciat că forma propusă pentru catedrală, care va avea o formă masivă, nu este potrivită zonei și au solicitat organizarea unui concurs de soluții de către Ordinul Arhitecților din România.

De asemenea, au fost propuse și câteva soluții. O idee a fost ca noua construcție să combine arhitectura religioasă din cele trei provincii istorice românești (Transilvania, Moldova și Țara Românească). O altă propunere a fost ca viitoarea catedrală să fie construită într-un stil modern, așa cum este biserica din Predeal sau cea din Valea Cetății. De asemenea, o brașoveancă a propus ca în documentația de urbanism să fie menționat explicit că nu sunt admise învelitori metalice, strălucitoare, aluzie la bisericile din Făgăraș sau Ghimbav.

Citește mai departe

Cotidian

AJOFM Brașov: aproape 8.000 de șomeri la final de an, dar rata rămâne sub 3%, iar piața e stabilă

Publicat

in

Județul Brașov a încheiat anul 2025 cu o rată a șomajului în ușoară creștere, de la 2,73% în ianuarie la 2,94% în decembrie, potrivit raportului anual al AJOFM Brașov. Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă prezintă aceste cifre indicând o piață a muncii activă. Aceasta nu reușește, însă, în prezent, să reducă semnificativ numărul persoanelor fără loc de muncă din județul nostru.

La finalul anului trecut, în evidențele agenției figurau 7.576 de șomeri, în creștere față de începutul anului. În același timp, structura șomajului evidențiază o problemă persistentă: peste trei sferturi dintre persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă au studii primare, gimnaziale sau profesionale, ceea ce limitează accesul la posturile disponibile pe piață.

„Structura șomajului din județul Brașov la finele anului 2025 după nivelul de educație școlară arată că 39% dintre cei neangajați sunt absolvenți de învățământ primar și fără studii, 37% – învățământ gimnazial, 8% – învățământ profesional/arte și meserii, 10% – învățământ liceal, 1% – învățământ postliceal, 5% – învățământ universitar”, a spus Liliana Dragomir în prezentarea făcută azi la Colegiul Prefectural prezidat de cei doi subprefecți ai Brașovului, Ambrus Isabella și Daniela Olariu.

Deși în 2025 au fost declarate peste 13.800 de locuri de muncă vacante și peste 4.300 de persoane au fost încadrate în muncă prin programele AJOFM, datele sugerează o diferență vizibilă între cererea și oferta de forță de muncă, în special în ceea ce privește nivelul de calificare.

Peste 50% dintre șomeri au vârste între 30 și 49 de ani

Problema este vizibilă și în distribuția pe vârste, unde segmentele de 30–49 de ani cumulează cele mai mari ponderi ale șomajului, ceea ce indică dificultăți de reintegrare pe piața muncii pentru persoane aflate în plin potențial profesional.

Conform raportului prezentat de AJOFM, la finalul anului 2025, pe segmente de vârstă, distribuția este următoarea:

  • sub 25 de ani – 15%;
  • între 25 și 29 de ani – 9%
  • între 30 și 39 de ani – 23%;
  • între 40 și 49 de ani – 22%;
  • între 50 și 55 de ani – 15%;
  • peste 55 de ani – 16%.

Care este totuși impactul programelor de consiliere și formare profesională?

În paralel, deși programele de consiliere și formare profesională au implicat mii de participanți, doar un număr relativ mic, de 500 de persoane (dintre care 334 femei), a fost cuprins în cursuri de recalificare, ceea ce ridică întrebări privind impactul real al acestor măsuri asupra reducerii șomajului structural.

Chiar dacă bursele locurilor de muncă organizate în 2025 au adus sute de angajatori și peste 1.100 de oferte cumulate la edițiile din mai și octombrie 2025, piața muncii din județ pare să funcționeze mai degrabă prin absorbție punctuală decât printr-o scădere constantă a șomajului pe termen lung., dacă este să ne raportăm la cifrele prezentate de AJOFM în cadrul Colegiului Prefectural.

„În luna mai 2025 a fost organizată Bursa generală a locurilor de muncă, pentru care AJOFM Brașov a contactat peste 1500 de agenți economici, 59 dintre aceștia confirmând participarea la Bursă, unde au oferit peste 570 de locuri de muncă.

În luna octombrie 2025 a fost organizată Bursa locurilor de muncă pentru absolvenți. În vederea acesteia, AJOFM Brașov a contactat peste 2500 de agenți economici, 55 dintre aceștia confirmând participarea la Bursă, unde au oferit peste 600 de locuri de muncă„, se mai arată în raportul AJOFM, prezentat de directorul Liliana Dragomir.   

Citește mai departe

Trending