Ramai la curent!

Cotidian

DNA cere încuviințarea urmăririi penale pe numele lui Călin Popescu Tăriceanu, pentru luare de mită

Publicat

in

DNA a cerut luni procurorului general sesizarea președintelui Klaus Iohannis pentru încuviințarea urmăririi penale împotriva lui Călin Popescu Tăriceanu. El este acuzat că în perioada 2007-2008, când era premier, ar fi primit de la reprezentanții unei companii austriece foloase materiale în valoare de 800.000 de dolari, constând în plata unor servicii de consultanță. În schimb, Tăriceanu și-ar fi exercitat atribuțiile, astfel încât să fie adoptate o serie de hotărâri de guvern în favoarea companiei.

DNA a anunțat luni că referatul cauzei a fost trimis procurorului general, pentru sesizarea președintelui Klaus Iohannis, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de „o persoană la data faptelor având funcția de prim ministru, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită”. Este vorba despre Călin Popescu Tăriceanu.

Pentru același dosar, DNA a trimis Senatului încă din noiembrie 2018 o cerere de încuviințare a urmăririi penale împotriva lui Tăriceanu, care la acel moment era senator. După nenumărate tergiversări, în iunie 2019 Senatul a respins solicitarea DNA. Procurorii spun acum că au fost administrate probe suplimentare și au rezultat elemente de noutate în acestă anchetă.

Conform unor surse judiciare, compania de la care Tăriceanu ar fi primit mită este Fujitsu Siemens Computers, de al cărei nume a fost legat şi dosarul Microsoft, în care au fost implicaţi mai mulţi demnitari români. În anul 2014, Fujitsu Siemens GmbH Austria a făcut un denunţ cu privire la infracţiuni efectuate de angajaţii români în legătură cu încheierea şi derularea contractului pentru licenţe Microsoft din 2004 cu Guvernul României. Fujitsu Siemens Computers a mai fost implicată în alte cauze penale privind închirierea de licenţe Microsoft.
 
Acuzațiile pe care DNA i le aduce lui Tăriceanu:
  • „Persoana respectivă ar fi primit, în mod indirect, în perioada 2007-2008, de la reprezentanții unei companii austriece, foloase materiale în valoare de 800.000 USD, constând în plata unor servicii de consultanță. În schimb, acesta și-ar fi exercitat atribuțiile, astfel încât să fie adoptate o serie de hotărâri de guvern în favoarea companiei.
  • Suma de 800.000 USD, reprezentând un comision din valoarea plăților făcute de statul roman către companie, ar fi fost folosită în beneficiul demnitarului, pentru acoperirea unor cheltuieli de campanie electorală, fiind transferată în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore.
  • Prezentul dosar a fost constituit în anul 2018, în urma reunirii a trei dosare penale, dintre care unul a fost preluat de procurorii D.N.A la cererea autorităților judiciare austriece.
  • La data de 7 noiembrie 2018, la solicitarea D.N.A, a fost sesizat Senatul României să încuviințeze efectuarea urmăririi penale față de aceeași persoană (la acea dată având funcția de senator), pentru săvârșirea unei infracțiuni de luare de mită, iar la data de 3 iunie 2019, Senatul a respins cererea de începere a urmăririi penale a persoanei respective.
  • Ulterior, au fost efectuate acte de urmărire penală cu privire la fapte și alte persoane, între care un om de afaceri trimis în judecată.
  • Ca urmare a administrării unor probe suplimentare, au rezultat elemente de noutate care au conturat starea de fapt sus menționată cu referire la fostul demnitar”.
Ce susținea Tăriceanu, la momentul votului în Senat:
 
„DNA a luat dosarul trimis de austrieci, a luat de acolo doar ce i-a convenit, așa că cel pe care i-a indicat parchetul austriac drept vinovați au fost transformați în martori. Și așa s-a născut acest dosar, la momentul oportun: apropierea campaniei prezidențiale. Așa s-au hotărât să îmi bage pumnul în gură.(…) Felul în care DNA și mașina de zgomote acționează nu mai e un secret: se alege o țintă, se aduc martori falși, se dă dosarul la presă și gata cu reputația politicianului sau omului de afaceri după modelul bolșevic: calomniază, calomniază, că tot va rămâne ceva”.
 
Ce declara Iohannis după ce Senatul a repins solicitarea DNA de începere a urmăririi penale a lui Tăriceanu:
 
„Cred că este atât de jalnic şi denotă o atitudine de dispreţ aşa de profund din partea PSD-ALDE faţă de voinţa românilor încât îmi e greu să şi găsesc o calificare pentru votul din Senat. Practic, PSD-ALDE, prin apărarea lui Tăriceanu cu acest vot, şi-au dat arama pe faţă. Nu au înţeles nimic din ce le-au spus românii la vot. Au mers mai departe aşa cum sunt obişnuiţi şi au făcut zid în jurul lui Tăricanu ca nu cumva marea valoare a politicii româneşti să fie atinsă de procurori. Jalnic şi ruşinos”.

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Cotidian

20 de străzi din zona Astra-Răcădău rămân fără apă. Compania Apa anunță că pune la dispoziție 3 cisterne pentru nevoile urgente

Mai multe străzi din zonele Astra și Răcădău din Brașov rămân fără apă joi, 4 iunie 2026, între orele 08:00–20:00, din cauza lucrărilor de modernizare a rețelei de distribuție. Autoritățile anunță amplasarea a trei cisterne pentru alimentarea de urgență a populației afectate.

Publicat

in

Locuitorii din cartierele Astra și Răcădău din municipiul Brașov vor rămâne fără apă potabilă joi, 4 iunie 2026, în intervalul orar 08:00–20:00, ca urmare a lucrărilor de modernizare a rețelei de distribuție, care au loc în zonă.

Intervențiile fac parte din proiectul „BV-CL-R03 – PDD Reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă în Municipiul Brașov”. Lucrările vor începe în zona străzii Alexandru cel Bun, la intersecția cu strada Carpaților.

În intervalul orar anunțat, furnizarea apei va fi oprită pe mai multe străzi și zone rezidențiale, respectiv Carpaților (între numerele 2–58, 53–61B, 74–76 și 89–97, precum și Cartierul Urban), Calcarului, Nicolae Grigorescu, Vasile Alecsandri, Mureșului, Cernei, Tâmpei, Dobrogeanu Gherea nr. 77, Padina, Eftimie Murgu, Crișului, Vârful cu Dor, Diana, Someșului, Privighetorii nr. 2, Zorilor (nr. 1–5 și 6–16), Strada Panselelor, Strada Poienelor (nr. 2–12), precum și la mai multe instituții și obiective, inclusiv Centrul Multifuncțional de Servicii Sociale, Farmacia Santa, Hotel Astra și Magnolia Center.

Pentru a sprijini locuitorii afectați, Compania Apa Brașov anunță că vor fi amplasate trei cisterne cu apă potabilă în puncte accesibile locuitorilor din zonă:

  • la Magnolia Center (parcare);
  • pe Strada Panselelor, în zona Centrului Multifuncțional de Servicii Sociale;
  • pe Strada Zorilor, la intersecția cu Strada Sitarului.

Citește mai departe

Cotidian

Justiția, în protest: activitate va fi suspendată parțial în instanțe și parchete în 2–5 iunie

În perioada 2–5 iunie 2026, instanțele și parchetele din România își reduc activitatea și suspendă parțial programul cu publicul, ca formă de protest față de proiectul Legii salarizării. Sindicaliștii din sistemul judiciar critică înghețarea veniturilor, lipsa majorărilor reale și riscul apariției unui nou val de litigii salariale, anunțând noi acțiuni după consultările de la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

Publicat

in

În perioada 2–5 iunie 2026, în intervalul orar 08:00–12:00, activitatea în instanțe și parchete va fi suspendată parțial, iar programul de lucru cu publicul va fi redus la jumătate, cu excepția cauzelor și lucrărilor urgente, stabilite de lege.

Anunțul a fost transmis de către reprezentanţii Sindicatului Național al Grefei Judiciare Dicasterial, care a precizat că pe 4 iunie, în prima parte a zilei, activitatea va fi suspendată complet:

„În data de 4 iunie 2026, în intervalul orar 08:00–12:00, în timpul consultărilor organizate pentru Familia ocupațională de funcții bugetare „Justiție”, activitatea în instanțe și parchete va fi oprită total, ca formă de protest față de modul în care proiectul Legii salarizării ignoră revendicările legitime ale personalului auxiliar de specialitate și conex din sistemul judiciar”.

Ce reclamă sindicaliștii din Justiție

Sindicaliștii din sistem reclamă faptul că proiectul legislativ nu răspunde revendicărilor formulate și ar putea repeta problemele generate de aplicarea Legii nr. 153/2017, care a dus în trecut la plafonări salariale, litigii extinse și costuri semnificative pentru stat. Aceștia susțin că personalul auxiliar și conex nu a beneficiat de creșteri salariale reale în ultimul deceniu, majorările fiind obținute mai ales prin hotărâri judecătorești definitive.

Reprezentanții angajaților avertizează că noul proiect ar putea duce la înghețarea salariilor pentru următorii cinci ani și la declanșarea unui nou val de procese în sistemul de justiție.

În plus, în data de 4 iunie 2026, în intervalul 08:00–12:00, activitatea instanțelor și parchetelor va fi complet oprită pe durata consultărilor organizate la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, ca formă suplimentară de protest.

Sindicaliștii au anunțat și convocarea unei Adunări Generale Extraordinare pe 5 iunie 2026, unde vor fi decise următoarele forme de acțiune în funcție de rezultatul negocierilor.

Citește mai departe

Cotidian

Tradiția care „se poartă”: brand din Țara Făgărașului, exemplu european pentru valorificarea patrimoniului imaterial

Publicat

in

În Țara Făgărașului, o afacere locală care a readus în actualitate motivele cusute de altădată, a devenit exemplu european de bune practici pentru modul în care tradiția poate fi transformată în produs contemporan. Brandul Mândra Chic, creat de antreprenoarea făgărășeană Alina Zară, a fost inclus ca studiu de caz în cadrul proiectului InThrace, dedicat patrimoniului cultural imaterial, ca instrument de promovare a comunităților mici.

Mândra Chic, exemplu de valorificare sustenabilă a poveștilor locului

Prezentarea brandului Mândra Chic a avut loc în cadrul conferinței finale a proiectului, organizată la Universitatea Transilvania din Brașov, pe data de 29 mai, unde cercetători, specialiști și practicieni din mai multe țări europene au analizat felul în care tradițiile locale pot fi integrate în modele economice sustenabile.

Coordonatoarea proiectului Inthrace, conf. dr. Arabela Briciu, spune că Mândra Chic ilustrează tocmai felul în care patrimoniul imaterial poate fi reinterpretat fără a-și pierde esența, ci dimpotrivă, fiind readus în circuitul contemporan prin produse vestimentare și elemente de design inspirate din portul tradițional, din „cusăturile bunicii”.

„Sunt cusături pe care le făceau bunicile noastre și care, altfel, s-ar pierde dacă nu ar fi integrate în produse actuale, în vestimentații moderne”, a explicat aceasta, subliniind caracterul dinamic al patrimoniului cultural imaterial.

„Cusăturile bunicii”, sub brandul Mândra Chic

Azi, prin afacerea dezvoltată de Alina Zară, „cusăturile bunicii” sunt prezente pe diverse materiale, de la tricouri, hanorace sau eșarfe, la semne de carte sau alte obiecte de decor din material textil.

De asemenea, ele sunt prezentate publicului larg prin Muzeul de Pânze și Povești, inițiat de Alina Zară și Ioana Zară și organizat ca un mic centru cultural dedicat comunității și memoriei satului Mândra dinȚara Făgărașului. Parte din proiectul Mândra Chic, spațiul reunește colecții de pânze tradiționale, povești locale în formate diverse (cărți poștale, volume, expoziții), ateliere creative de „zestre contemporană”, activități gratuite pentru copii, campanii civice și de mediu, tururi ghidate, proiectul internațional „Suveica Mamei Ruța” și o grădină model inspirată din gospodăria tradițională a satului.

Patrimoniul imaterial, ca valoare economică și culturală pentru comunitățile mici

Patrimoniul imaterial sau intangibil include meșteșuguri, obiceiuri și cunoștințe transmise între generații, multe dintre ele aflate în risc de dispariție dacă nu sunt adaptate contextului actual. În acest sens, Mândra Chic a fost analizată ca studiu de caz în cadrul proiectului INTHRACE și prezentat ca exemplu de afacere care reușește să păstreze identitatea culturală a Țării Făgărașului, fiind, astfel un element de valoare economică și culturală pentru zonă.

Proiectul InThrace este derulat pe o perioadă de doi ani și jumătate de Universitatea Transilvania din Brașov, în calitate de coordonator, și este finanțat prin programul Erasmus+. Parteneriatul include universități și organizații din România, Polonia, Grecia, Croația, Portugalia și Bulgaria.

Citește mai departe

Trending