Ramai la curent!

Cotidian

Liberalizarea în energie: Consumatorii vor fi trecuți direct pe prețul concurențial, cel mai mic din ofertele actualilor furnizori, susţine ministrul Virgil Popescu

Publicat

acum 5 ani

in

Virgil Popescu, ministrul Energiei, acuză de abuz de poziție dominantă operatorii care au și statut de furnizori de ultimă instanță, fiind în același timp și distribuitori (ENEL, CEZ, Electrica, E.ON). Ministrul spune că vrea să schimbe legislația astfel încât toți consumatorii care au fost în regim reglementat până la 1 ianuarie 2021 (n.red. cam 75% din consumatorii casnici) și care nu au încheiat contract pe piața liberă „să intre direct pe preţul concurenţial, cel mai ieftin al furnizorului actual”. Adică, să nu mai fie trecuți automat pe serviciul universal, la preț mult mai mare decât pe piața liberă, așa cum se întâmplă acum.

Ulterior, consumatorul va avea posibilitatea să caute și să încheie ce contracte doresc, cu orice furnizor. Virgil Popescu spune că a discutat cu reprezentanții Consiliului Concurenței și este „perfect concurențială” o astfel de măsură.

A mai discutat și cu reprezentanții ANRE și îi lasă să se gândească până pe 15 ianuarie. 

„Ei au o bază de 6 milioane de clienţi reglementat pentru care nu au plătit niciodată. Deci asta este evident, când s-a făcut privatizarea, distribuţiile au luat distribuţiile de energie electrică, nu au luat clienţii. Automat au preluat această bază de date, au preluat clienţii, nu au plătit niciodată pe ei, iar acum îi folosesc ca şi monopol. Ori asta nu poate să rămână aşa. Nu pot să am eu monopol de 6 milioane de clienţi pe care îi gestionez cum vreau şi dacă eu mâine spun că trec în regim concurenţial îi duc întâi prin serviciul universal care este mai scump: eu îl stabilesc că este mai scump cu 26%, la anumiţi furnizori cu 15%, cu 20% la alţii şi îi las pe aceşti 6 milioane să opteze într-o lună, două, trei„, a declarat Virgil Popescu marți, la Digi24, potrivit Agerpres. 

Acesta a spus că lasă ANRE să se mai gândească, dar după data de 15 ianuarie, în Guvern va fi modificată legea energiei electrice şi a gazelor naturale în privința liberalizării. 

„Eu o să vin cu o propunere foarte clară: le-am spus-o astăzi celor de la ANRE. Am verificat-o cu Consiliul Concurentei, este perfect concurenţială: nu trec oamenii obligatoriu în serviciul universal care este mai scump. Nu. Le ofer oamenilor să intre direct pe preţul concurenţial, cel mai ieftin al furnizorului actual şi, dacă nu le convine, se pot schimba, dar nu îi duc în serviciul universal care este cel mai scump. Deci, furnizorii au o bază de date de clienţi, ştiu profilul clientului, ştiu cât consumă, au ofertele în concurenţial care sunt mult mai ieftine decât oferta în serviciul universal„, a spus ministrul. 

Acesta a precizat că Executivul face aceste modificări în condițiile în care ANRE nu intervine, chiar dacă are posibilitatea să facă acest lucru. 

„Dacă ANRE nu face acest lucru, că poate să facă, şi să le spunem foarte clar tuturor furnizorilor care au baza de date la toţi clienţii din regim reglementat că prima opţiune a clientului este cel mai mic preţ din portofoliul vostru de oferte: ăsta îl oferiţi! Şi este cu mult mai mic decât serviciul universal. Şi cu ocazia asta se închide absolut totul. Nu trebuie să se mai ducă omul să facă coadă, să opteze. Poate ANRE să verifice dacă i-a oferit preţul şi automat poate să intervină şi să penalizeze furnizorul dacă l-a minţit şi are altă ofertă care este deja înregistrată acum, că aveţi în calculatorul de preţuri al ANRE cu toate ofertele. Ele au fost notificate către ANRE. Deci nu mai putem vorbi că se poate jongla cu ofertele„, a mai spus Virgil Popescu. 

Reamintim că Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a emis ordine care ar putea favoriza furnizorii de ultimă instanță, adică ENEL, CEZ, Electrica, E.ON, în raport cu alți furnizori, în contextul liberalizării pieței energiei electrice. Teoretic, piața energiei s-a liberalizat de la 1 ianuarie 2021. Practic, reglementatorul intervine pe piață și prin tot felul de tertipuri creează avantaje acestor mari furnizori.

De altfel, conducerea ANRE s-a întâlnit cu reprezentanții operatorilor care sunt și furnizori de ultimă instanță (ENEL, CEZ, Electrica, E.ON) înainte de a pune în dezbatere publică un ordin controversat care îi favorizează pe aceștia, potrivit informațiilor HotNews.ro.

Una dintre întâlniri a avut loc chiar luni, cu puțin timp înainte ca proiectul să fie publicat pe site-ul ANRE. La discuții nu au fost chemate toate părțile interesate, cum ar fi reprezentanții consumatorilor sau și alți furnizori în afară de cei patru.

Întrebați de HotNews.ro de ce nu au fost chemate toate părțile interesate, reprezentanții ANRE au spus că ordinul creează obligații doar pentru furnizorii de ultimă instanță, ceea ce nu este adevărat. Ordinul creează obligații și pentru ceilalți furnizori, însă partea controversată este că îi favorizează pe cei de ultimă instanță. Practic, ANRE permite prin legislație practici anticoncurențiale, unele prevederi părând a fi cu dedicație.

Teme similare:
Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Cotidian

Nemulțumire la Hălchiu. Peste 600 de locuitori cer interzicerea traficului greu de tranzit pe drumul județean care trece prin localitate

Publicat

acum o zi

in

07/05/2026

De

Proiectul „Ocolitoarei mari” a municipiului Brașov implementat de Consiliul Județean Brașov a stârnit nemulțumirea unor locuitori din Hălchiu. Prin acest proiect, Consiliul Județean Brașov va moderniza o rețea de drumuri județene care vor putea fi folosite pentru ocolirea municipiului Brașov. Însă, problema ridicată de locuitorii din Hălchiu este drumul trece prin localitate și, după ce va fi utilizat de mai multe vehicule grele decât în prezent, problemele existente deja se vor agrava.

De altfel, în timpul dezbaterii publice a bugetului județului Brașov, un locuitori din Hălchiu a anunțat că a depus la Registratura Consiliului Județean Brașov o petiție semnată de 603 persoane, prin care sunt solcitate mai multe măsuri.

Camioane grele la 1,2 metri de case

„Sunt case aflate la 1,2 – 1,5 metri de drum, iar programul de acordare a permiselor de liberă trecere (contra cost – n.red) nu rezolvă problema. Trebuie să ne gândim la oameni, nu doar la transportatori”, a declarat cetățeanul.

El a precizat că, prin această petiție, sunt propuse mai multe măsuri, inclusiv includerea în proiectul de modernizare a unor lucrări suplimentare, pentru realizarea cărora să fie prevăzute sume în bugetul Consiliului Județean pe anul 2026.

Ce au propus locuitorii:

– Interzicerea traficului greu, de tranzit;

– Permisele de Liberă Trecere să fe acordate doar pentru riverani (cu un număr limitat de permise gratuite) și pentru vehiculele care descarcă sau încarcă în Hălchiu;

– Amenajarea unor treceri de pietoni inteligente (cu semafoare care trec pe roșu când este depășită viteza legală) cu iluminare suplimentară;

– Realizarea unei variante ocolitoare, astfel încât vehiculele grele să nu mai treacă prin sat.

De cealaltă parte, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a a declarat că propunerile vor fi analizate.

Proiectul „Ocolitoarei mari” prevede modernizarea a cinci tronsoane din drumurile judeţene DJ 103B, DJ 103A, DJ 112, DJ 112A, şi DJ 112B, a căror lungime totală este de 53,129 km. Această rețea de drumuri tranzitează 11 localități, respectiv Teliu, Budila, Tărlungeni, Săcele, Hărman, Bod, Hălchiu, Codlea, Vulcan, Râşnov Cristian.

Valoarea totală a proiectului est estimată la 268.562.183 lei, fără TVA, iar în acest an ar putea începe lucrările.

Citește mai departe

Cotidian

Salariile „la vedere” devin noua regulă pe piața muncii. Aproape jumătate dintre joburile din România afișează deja venitul oferit

Aproape 45% dintre joburile publicate în România afișează deja salariul oferit, cu o lună înainte ca transparența salarială să devină obligatorie prin legislația europeană. Cele mai transparente sunt joburile entry-level, în timp ce pozițiile de management rămân aproape complet opace.

Publicat

acum o zi

in

07/05/2026

De

Cu doar o lună înainte ca obligația afișării salariului în anunțurile de angajare să intre în legislația românească, aproape jumătate dintre joburile publicate online includ deja informații despre venit.

Datele publicate de eJobs România arată că aproximativ 8.000 de locuri de muncă active pe platformă au salariul afișat, adică 45% din totalul anunțurilor disponibile. Procentul este cu aproape 10% mai mare față de ultimele luni și marchează cea mai mare creștere a nivelului de transparență salarială din ultimii ani. După o perioadă de stagnare la aproximativ 35%, angajatorii au început să publice tot mai des salariile oferite, pe fondul pregătirilor pentru transpunerea directivei europene privind transparența salarială, care va deveni obligatorie și în România din luna iunie.

Cele mai deschise domenii în privința salariilor sunt retailul, serviciile, turismul, industria alimentară, transporturile, logistica și call-center-ele. La polul opus se află industriile în care salariile continuă să fie negociate mai discret: energie, IT, telecom, automotive și sănătate.

Joburile entry-level sunt cele mai transparente

Diferențele sunt și mai evidente atunci când vine vorba despre experiența candidaților. Joburile entry-level sunt cele mai transparente, 35,5% dintre anunțuri afișând salariul oferit. Pentru pozițiile care nu cer experiență, procentul este de 23%.

În schimb, pe măsură ce crește nivelul de senioritate, transparența scade drastic. Doar 18,6% dintre joburile mid-level afișează salariul, în timp ce la pozițiile senior procentul coboară la 6,4%. În cazul managerilor, doar 0,5% dintre anunțuri includ venitul oferit.

Reprezentanții platformei explică diferențele prin faptul că joburile entry-level au grile salariale mai apropiate între companii, în timp ce pentru specialiști și manageri apar variații importante în funcție de industrie, experiență și strategia fiecărui angajator.

Anunțurile cu salariul „la vedere” atrag mai multe aplicații

Potrivit eJobs, anunțurile care includ salariul generează cu până la 40% mai multe aplicări decât cele fără informații despre venit, semn că transparența salarială devine un criteriu decisiv pentru candidați.

Fenomenul este vizibil și în cazul joburilor externe. Aproape 10% dintre anunțurile publicate în prezent sunt pentru locuri de muncă din afara țării, iar tot mai mulți angajatori aleg să afișeze direct salariul pentru a atrage rapid candidați.

În acest moment, peste 18.000 de locuri de muncă sunt disponibile pe eJobs.ro, iar alte aproximativ 5.000 pe platforma iajob.ro, destinată candidaților care vor să se angajeze rapid, fără CV și fără proceduri complicate de recrutare.

Citește mai departe

Cotidian

Brașovul câștigă din parcurile industriale. Consiliul Județean încasează dividende de aproape 870.000 de lei de la Carfil și Metrom

Carfil Industrial Parc și Metrom Industrial Parc, companii aflate în subordinea Consiliului Județean Brașov, au încheiat anul 2025 pe profit și vor aduce aproape 870.000 de lei la bugetul județean sub formă de dividende.

Publicat

acum o zi

in

07/05/2026

De

Cele două societăți comerciale aflate în subordinea Consiliul Județean Brașov, care administrează platforme industriale în județ, au încheiat anul 2025 pe profit, iar administrația județeană urmează să încaseze dividende de aproape 870.000 de lei.

Este vorba despre Metrom Industrial Parc SA și Carfil Industrial Parc SA, două companii care gestionează infrastructura industrială a județului și care au raportat rezultate financiare pozitive pentru anul trecut.

Potrivit documentelor supuse aprobării în ședința de plen a Consiliului Județean din 7 mai, Metrom Industrial Parc SA a înregistrat în 2025 un profit net de 779.730 de lei. Din această sumă, administrației județene îi revine un dividend de 379.869 de lei, reprezentând jumătate din profitul distribuibil.

La rândul său, Carfil Industrial Parc SA a raportat un profit net de peste un milion de lei, respectiv 1.039.987 de lei. Consiliul Județean Brașov va încasa de aici dividende în valoare de 490.086 de lei.

În total, cele două societăți vor aduce la bugetul județean suma de 869.955 de lei, bani care pot fi utilizați pentru investiții sau proiecte administrative.

În paralel, administrația județeană continuă procesul de reorganizare a celor două entități economice. Oficialii CJ Brașov au anunțat deja intenția de fuziune între Carfil și Metrom, măsură care ar urma să reducă cheltuielile administrative și să eficientizeze activitatea economică a celor două parcuri industriale.

Citește mai departe

Trending