Ramai la curent!

Cotidian

Celula 4 a Depozitului Ecologic de Deşeuri este în curs de autorizare a funcţionării. În 90 de zile s-ar putea deschide

Publicat

acum 5 ani

in

Reprezentanţii Depoyitului Ecologic de Deşeuri anunţă că sunt pe ultima sută de metri cu autorizarea celulei nr. 4  a platformei şi că trecerea la aceasta se va face în următoarea perioadă.

„Vă informăm că operarea Depozitului ecologic se desfășoară sub incidența dispozițiilor OUG nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, art. 72 alin. (2)Pe perioada stării de alertă, operatorii de apă, canal şi salubritate asigură continuitatea furnizării serviciilor de utilităţi respective, iar în situaţia în care este incident un motiv de debranşare /deconectare, amână efectuarea acestei operaţiuni până la încetarea stării de alertă. În condițiile definite de textul de lege invocat, începerea în regim de urgență a lucrărilor pentru construirea Celulei 4 a fost o soluție salutară, atât în contextul situației epidemiologice, cât și prin prisma faptului că depozitul ecologic zonal Brașov face parte din serviciile comunitare de utilitate publică, de salubrizare a localităţilor, fiind organizat pentru satisfacerea nevoilor comunităţilor locale, ale unităţilor administrativ-teritoriale din județul Brașov, în conformitate cu prevederile Legii nr. 101/ 2006 privind serviciul de salubrizare a localităților și ale Legii nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice. În prezent, FIN ECO S.A. are competența tehnică și operațională de a asigura continuitatea activității de depozitare în județul Brașov printr-o tranziție liniară de la celula 3 la celula 4″, a anunţat conducerea  companiei care operează depozitul. 

Pentru construcția Celulei 4 a Depozitului ecologic Brașov, a fost abordată strategia desfășurării paralele a activităților, respectiv construcția celulei, în paralel cu obținerea actelor de reglementare, conduita operatorului fiind stabilită ope legis, prin OUG nr. 70/2020, dar și prin Autorizația integrată de mediu SB Nr. 112/22.03.2010 revizuită la data de 19.05.2011 și la data de 19.06.2019, potrivit căreia FIN-ECO S.A. are obligația de a iniția acțiuni pentru deschiderea unei noi celule, în situația în care celula în operare atinge circa 75 % din capacitatea proiectată.

Construcția Celulei 4 a Depozitului ecologic Brașov este o investiție ce se ridică la 12.051.593,27 lei, exclusiv TVA, iar finanțarea a fost asigurată prin accesarea programului afectat întreprinderilor mici și mijlocii.

„Pentru Celula 4, FIN ECO S.A. a contractat cele mai bune tehnologii, acesta fiind începutul unui demers prin care FIN ECO S.A. își propune să devină, în următorii ani, unul din cele mai moderne centre de management al deșeurilor la nivelul României. În prezent, celula 4 este construită în proporție de 90%, urmează a fi instalat sistemul de drenaj conducte și pompe pentru sistemul de tratare a levigatului. În condițiile în care la depozit ajung, în continuare, 95% din deșeurile generate la nivelul județului, trebuie subliniat că nivelul de umplere a celulei 3 se încadrează în termenii autorizației integrate de mediu. Vă asigurăm de totala noastră transparență în activitatea pe care o desfășurăm, de faptul că toate acțiunile noastre sunt îndreptate către asigurarea performanței în activitatea de depozitare a deșeurilor, precum și de faptul că protejarea mediului este un obiectiv pe care îl urmărim constant. În atingerea acestui obiectiv, ne dorim să devenim un partener de încredere al autorității publice, dar și al societății civile”, a mai subliniat compania.

În urma determinărilor specifice făcute de specialiștii în domeniu, se impune ca, în termen de 90 de zile de la data prezentei, celula 4 a depozitului FIN ECO S.A. să devină operațională, pentru a asigura tranziția de la stoparea depozitării deșeurilor în celula 3 la depozitarea în celula 4, conform cerințelor autorizației integrate de mediu și regulilor de bună practică, susţin reprezentanţii FIN ECO. 

În cadrul procedurilor de autorizare, au fost obținute următoarele documente:

  • Certificat de urbanism nr. 51 /11.02.2019 pentru “Obținerea autorizației de construire execuție celula 4 Depozit ecologic zonal Brașov, prin excavare agregate minerale ( perimetru temporar-Durbav- FIN-ECO 4) ”.
  • Notificare asistență de specialitate nr. 420/A/07.03.2019, prin care Direcția de Sănătate Publică a solicitat realizarea Studiului de Sănătate asupra stării de sănătate a populației din zona, pentru Celula 4 – Depozit ecologic zonal Brașov.
  • Notificare nr. 10924 /19.06.2019 emisă de AGENȚIA DE PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOV pentru obținerea acordului de mediu Celula 4 Depozit ecologic zonal Brașov, prin excavare agregate minerale (perimetru temporar Durbav-FIN-ECO 4) .
  • Notificare 1981 /05.03.2019 pentru emiterea avizului de gospodărire a apelor pentru proiectul “Execuție Celula 4 Depozit ecologic zonal Brașov, prin excavare agregate minerale (perimetru temporar Durbav-FIN-ECO 4)”.
  • Decizia etapei de evaluare inițială nr. 10924 / 03.07.2019 pentru “Obținerea autorizației de construire Celula 4 Depozit ecologic zonal Brașov, prin excavare agregate minerale(perimetru temporar Durbav-FIN-ECO 4) ”.
  • Decizia etapei de încadrare nr. 182 / 16.10.2019 pentru “Obținerea autorizației de construire Celula 4 Depozit ecologic zonal Brașov, prin excavare agregate minerale ( perimetru temporar Durbav-FIN-ECO 4)”.
  • Îndrumar emis de AGENȚIA DE PROTECȚIA MEDIULUI BRAȘOV, etapă definire nr. 10924 /03.12.2019.
  • Autorizația de construire nr. 52 /15.06.2020 emisă de Municipiul Săcele pentru “Executie celula 4 Depozit ecologic zonal Brașov, prin excavare agregate minerale (perimetru temporar-Durbav – FIN-ECO 4)” în condițiile art. 7, alin. 16^ 4 din Legea nr. 50/ 1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de construcții coroborat cu dispozițiile 17 din Normele Metodologice din 2009 de aplicare a Legii nr. 50/1991.
  • Îndrumar emis de Agenția de Protecția Mediului Brașov, etapă analiză nr. 10924 /12.10.2020.
  • Studiul de olfactometrie dinamică pentru amplasamentul Depozitului Ecologic Zonal, întocmit de ECOIND (Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Ecologie Industrială București) – proces verbal de recepție Nr. 73 / 09.07.2020.
  • Studiul de dispersie a poluanților pentru amplasamentul Depozitului Ecologic Zonal, întocmit de ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. București – proces verbal de predare-primire Nr. 100/ 03.09.2020.
  • Studiul de evaluare a impactului asupra sănătății populației, întocmit de Institutul Național de Sănătate publică – Centrul Regional de Sănătate Publică Cluj, primit în data de 08.09.2020.

Studiile enumerate au fost solicitate de Agenția de Protecția Mediului Brașov prin îndrumarul etapei de definire Nr. 10924 /03.12.2019.

  • Raport privind impactul asupra mediului pentru „Execuţie Celula 4 Depozit Ecologic Zonal Braşov, prin excavare agregate minerale (perimetru temporar Durbav – FIN ECO 4)” , întocmit de evaluator – dr. ing. Cornel Florea Gabrin, înregistrat la APM Brașov sub nr. 15193/30.09.2020
  • Agenția de Protecția Mediului Brașov a solicitat prin adresa cu nr. 10924/12.01.2021, completarea documentației de susținere a solicitării de obținere a acordului de mediu pentru proiectul “Obținerea autorizației de construire execuție celula 4 Depozit ecologic zonal Brașov, prin excavare agregate minerale ( perimetru temporar-Durbav- FIN-ECO 4)”.
  • Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Execuţie Celula 4 Depozit Ecologic Zonal Brașov, prin excavare agregate minerale (perimetru temporar Durbav –FIN-ECO 4)”, întocmit de evaluator Mabeco S.R.L. înregistrat la APM Brașov sub nr. 1405 /26.01.2021.

Teme similare:
Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Cotidian

Prefectul USR de Timiș a demisionat, după percheziția Parchetului European. Elena Micicoi reclamă „un linșaj politic”

Publicat

acum 10 ore

in

13/06/2026

De



 Prefectul de Timiș, Elena Micicoi (USR) și-a anunțat demisia vineri seara, după ce procurorii Parchetului European (EPPO) au făcut o percheziție la domiciliul său, într-un dosar ce vizează posibile fraude din fonduri europene.

Ea s-a declarat nevinovată și a declarat pentru Digi 24 că „există probabil interese ca imaginea mea să fie făcută praf, ca eu să fiu decredibilizată (…) Am încurcat, am deranjat (…) Mă simt victoma unui linșaj politic”.

Potrivit publicației Opinia Timișoarei, prejudiciul în acest caz ar fi de câteva sute de mii de euro, bani ce ar fi trebuit să fie folosiți pentru o serie de cursuri de formare pentru persoane defavorizate.

În acest dosar au fost făcute, în total, 11 percheziții în Timiș la persoane suspectate de fraudă cu bani europeni.
Procurorii EPPO fac cercetări pentru săvârșirea unor fapte extrem de grave: constituire de grup infracțional organizat, infracțiuni de fals și obținere ilegală de fonduri europene.

„Este un proiect pe care asociația pe care am fondat-o l-a derulat prin GAL-ul Freidorf. Nu știu mai multe să vă spun. N-am fost manager de proiect… vă dau mai multe detalii… Asociația pe care am fondat-o eu, și o vreme am condus-o, a derulat acest proiect. Ceva cu formare profesională sau ceva de genu’ ăsta…. Parchetul european își face datoria… au ieșit cu 3 hărtii din casă. (…) Eu sunt deschisă“, a spus Elena Micicoi pentru publicația din Timișoara.

Citește mai departe

Cotidian

La 36 de ani de la Mineriadă, o expoziție cu documente desecretizate arată cum a fost privită în lume intervenția violentă din iunie 1990

La 36 de ani de la Mineriada din iunie 1990, Ministerul Afacerilor Externe expune documente diplomatice desecretizate care arată cum au fost percepute în străinătate violențele din București. Dosarul Mineriadei rămâne și astăzi fără o soluție definitivă.

Publicat

acum 11 ore

in

13/06/2026

De

Au trecut 36 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990, unul dintre cele mai controversate și violente episoade din România postcomunistă. Cu această ocazie, Ministerul Afacerilor Externe prezintă publicului, în premieră, într-un eveniment public sub forma unei expoziții, documente diplomatice și fotografii de arhivă care arată cum au fost percepute în străinătate evenimentele care au zguduit Bucureștiul la doar câteva luni după Revoluție.

Expoziția este organizată după declasificarea unor documente emise de Ministerul Afacerilor Externe în cursul anului 1990, în baza unei hotărâri de Guvern adoptate în luna mai.

„Am avut ocazia de a studia documentele, în contextul pregătirii lor pentru a fi prezentate în cadrul expoziției. Încercările autorităților din epocă de a justifica intervențiile brutale împotriva protestatarilor și populației din Capitală au fost respinse, mediul politic internațional susținând cu hotărâre revenirea la un cadru al dialogului democratic, ca singur garant al dezvoltării unei societăți libere și prospere”, a declarat șefa interimară a diplomației române, Oana Țoiu, pe pagina de socializare a MAE.

Protestul care a transformat Piața Universității într-un simbol

Evenimentele care aveau să fie cunoscute ulterior sub numele de Mineriada din iunie 1990 au început, de fapt, pe 22 aprilie, când în Piața Universității s-a format unul dintre cele mai ample proteste civice din perioada de după căderea regimului comunist.

Participanții cereau aplicarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara, care prevedea interzicerea accesului în funcții publice pentru foști activiști comuniști și cadre ale Securității. Manifestanții au numit zona „liberă de neocomunism”, în timp ce președintele de atunci, Ion Iliescu, i-a catalogat drept „golani”.

Cum au degenerat evenimentele din 13 iunie 1990

În dimineața zilei de 13 iunie, forțele de ordine au intervenit pentru evacuarea Pieței Universității. Operațiunea a fost urmată de confruntări violente în centrul Capitalei. Au fost atacate și incendiate mai multe instituții, printre care sediul Poliției Capitalei, Ministerul de Interne și Televiziunea Română.

A doua zi, pe 14 iunie, mii de mineri din Valea Jiului au ajuns în București și au fost direcționați către principalele puncte considerate focare ale protestului: Piața Universității, Universitatea București, Institutul de Arhitectură, sedii ale partidelor de opoziție și redacții critice la adresa puterii.

La Universitatea din București și în Institutul de Arhitectură, minerii au lovit studenți și alte persoane aflate în clădiri, au devastat spații și au distrus bunuri. Alte grupuri au mers la sediile partidelor de opoziție, inclusiv PNȚCD și PNL, precum și la redacții considerate critice față de Frontul Salvării Naționale.

Au urmat agresiuni asupra protestatarilor, studenților, jurnaliștilor și trecătorilor, precum și numeroase arestări și rețineri.

Pe 15 iunie, minerii veniți din Valea Jiului la chemarea șefului statului de atunci, au fost adunați la Romexpo, unde au fost întâmpinați de președintele Ion Iliescu, care le-a mulțumit public pentru intervențiile în forță din București.

Ce dezvăluie documentele desecretizate ale MAE

Noua expoziție organizată de Ministerul Afacerilor Externe oferă acum o perspectivă mai puțin cunoscută asupra acelor zile.

Vizitatorii pot consulta instrucțiuni transmise de centrala MAE către ambasadele României, rapoarte diplomatice și telegrame primite din capitale occidentale, documente care surprind reacțiile internaționale după imaginile violente difuzate din București.

Potrivit MAE, documentele evidențiază îngrijorarea exprimată de partenerii externi ai României față de evoluțiile politice din țară și față de viitorul procesului democratic aflat atunci la început. De asemenea, se poate vedea că presa internațională a relatat pe larg evenimentele, iar în mai multe state occidentale au avut loc și manifestații de solidaritate cu victimele violențelor.

O rană deschisă a istoriei recente

Mineriada din iunie 1990 rămâne unul dintre cele mai disputate momente ale tranziției postcomuniste. Potrivit datelor oficiale, patru persoane au fost împușcate și au murit atunci, peste 1.388 au fost rănite, iar aproximativ 1.250 de persoane au fost ridicate de pe stradă și duse în spații de detenție.

La 36 de ani de la evenimente, Dosarul Mineriadei nu are nici astăzi o soluție definitivă, iar responsabilitățile pentru violențele din acele zile continuă să fie analizate în instanță și în spațiul public.

Expoziția dedicată evenimentelor din iunie 1990 poate fi vizitată în acest weekend, între orele 11.30 și 19.30, la sediul Biroului de Informare al Ministerului Afacerilor Externe de pe Calea Victoriei nr. 88 din București.

Citește mai departe

Cotidian

Râșnovul nu va mai avea păcănele în câteva luni. Operatorii au început să scoată aparatele din funcțiune

Publicat

acum 12 ore

in

13/06/2026

De

Operatorii din domeniul jocurilor de noroc din Râșnov au început să scoată din funcține aparatele din oraș. Astfel, potrivit primarului orașului Râșnov, Horia Motrescu, din 80 de aparate existente în luna februarie – când au început demersurile privind interzicerea jocurilor de noroc în localitate – 26 au fost scoase din uz.

„De la 80 de aparate existente în luna februarie, am ajuns la 54 în prezent. Retragerea lor continuă etapizat: o parte deja au fost scoase din exploatare, iar restul vor dispărea complet până la final de noiembrie”, a precizat Horia Motrescu.

Proiectul de hotărâre privind interzicerea jocurilor de noroc în oraș a fost anunțat de autoritățile locale în luna februarie și a fost aprobat de Consiliu Local Râșnov după ce proiectul a trecut prin etapa transparenței decizionale.

Hotărâre a fost aprobată după ce Guvernul României a adoptat o ordonanţă ce le primăriilor posibilitatea de a  aproba sau de a interzice desfăşurarea jocurilor de noroc, pentru că operatorii vor fi obligaţi să obţină de la autoritățile locale o autorizaţie anuală de funcţionare.

Citește mai departe

Trending