FOTO&VIDEO. Cosmonautul Dumitru Prunariu, întâmpinat la Brașov de un tânăr cu o colecție impresionantă de timbre. Băiatul a venit de la Sinaia, pentru întâlnirea de la Aula Universității Transilvania

Chiar dacă au trecut 40 de ani de când Dumitru Prunariu a zburat în spațiu, fiind atunci primul și singurul român care a „văzut cerul de sus”, reușita cosmonautului născut la Braşov rămâne și acum un model pentru cei tineri şi foarte tineri. Iar ieri, Adam David Alexandru – un elev de clasa a VII-a din Sinaia fascinat de zborul în spaţiu al lui Prunariu a avut ocazia să îl întâlnească pe primul român care a ajuns în cosmos, la evenimentul găzduit de Aula „Sergiu T. Chiriacescu” a Universităţii Transilvania din Braşov. 

Cu clasorul de timbre, printre oficialități și specialiști în domeniul aviatic şi al astronauticii, Alexandru i-a „smuls” un autograf lui Dumitru Prunariu, pe o coliţă din clasor şi pe coperta celor două reviste ştiinţifice care au marcat şi ele evenimentul aniversar. 

 

Băiatul povestete că s-a aplecat spre astronautică de aproximativ un an jumătate şi spune că i se pare „mai interesant faţă de alte domenii cu maşini sau cu trenuri”.  Cunoaşte povestea lui Gagarin şi pe cea a lui Dumitru Prunariu, iar momentul întâlnirii de ieri de la Aulă, cu primul român care a zburat în spaţiul cosmic, i s-a părut „mai frumos decât o vizită la Disneyland”.

Nu ştie încă dacă vrea să se îndrepte spre acelaşi domeniu, pentru o carieră, dar îl atrage zborul. Timp de gândit pentru o hotărâre bună despre viitorul său mai are destul, după cum spune chiar el…

Un bust „just in case…”

Cei 40 de ani de la zborul primului român în cosmos au fost marcaţi la Aula Universității Transilvania, acolo unde Dumitru Prunariu a istorisit experiența sa din 1981. Cosmonautul brașovean a vorbit despre zborul din perioada 14 – 22 mai 1981, povestind cum a fost selectat, pregătit, apoi cum s-a derulat misiunea spațială. 

„În selecția inițială au intrat 7 persoane. Am fost recrutat în anul 1977, când îmi satisfăceam stagiul militar la o unitate militară din Bacău. În primă fază, toți cei 7 candidați au picat testele, apoi au intrat în reevaluare 5 dosare. Din cei cinci rechemați, doi au renunțat. Cei trei care am rămas am mers la Moscova, unde s-a făcut un noi test medical. Am mai rămas doi: eu și Mitică Dediu. În martie 1978 am început pregătirea în fosta USRSS, unde am stat cu familia. Au urmat doi ani de cursuri teoretice cu examene foarte dificile. Vara se făceau zboruri cu avioane cu reacție, salturi cu parașuta sau simularea imponderabilității. Misiunea spațială a început în în 14 mai, când am decolat cu o navetă Soiuz. Apoi, timp de 7 zile an stat în laboratorul spațial, unde am realizat mai multe experimente, cele mai multe dintre ele pregătite de România. Aterizarea s-a produs în siguranță, dar nu fără emoții, în 22 mai”, a povestit Prunariu. 

Printre altele, el și-a amintit și un detaliu inedit din timpul perioadei de pregătire din URSS:

„La un moment dat, a venit un artist să ne ia mulajele pentru realizarea unor busturi. L-am întrebat de ce acum și nu după încheierea misiunii spațiale. Mi-a dat de înțeles că face acest lucru ”just in case”… Atunci am realizat cât de riscantă este misiunea”. 

Și o lecție… 

Pe lângă activitatea științifică, Prunariu a spus că în spațiu a învățat și o lecție:  „De acolo, de sus, am văzut cât de subțire este atmosfera terestră și că trebuie să facem ceva pentru a nu o mai polua”. 

De altfel, el a amintit și că în anul 1985  fost înființată Asociația Exploratorilor Spațiali, care are acum peste 400 de membri din 38 de țări. Una dintre misiunile acestei asociații este de a promova măsurile de protejare a planetei. 

Cosmonauții erau sovieticii, astronauții erau americani 

La evenimentul de la Universitatea Transilvania din Brașov a participat și președintele Agenției Spațiale Române – ROSA, Marius Ioan Piso. El a menționat că în anii 1980, cele mai multe zboruri spațiale erau și „politice”, în Programul Intercosmos al URSS fiind cooptate țările din fostul bloc sovietic. De altfel, el a menționat că perioada respectivă, navele spațiale sovietice duceau în spațiu „cosmonauți”, iar cele americane „astronauți”. 

„În acea perioadă, misiunile spațiale sovietice și americane avea, în primul rând, o motivație politică. Dumitru Prunariu au fost cel de-al 103-lea pământean care a ajuns în spațiu. El a trebuit să resolve 17 experimente științifice, dintre care 11 au fost elabotare de laboratoarele românești”, a spus Marius Ioan Piso.

Pe de altă parte, el a menționat că zborul lui Prunariu ar fi trebuit să impulsioneze cercetarea românească din domeniul aerospațial, însă, acest lucru s-a întâmplat abia după anul 1989. „Agenția Spațială Română a fost înființată în anul 1990, iar după 20 de ani a a fost admisă în Agenția Spațială Europeană”, a declarat Piso.