Elevii care se înscriu în aceste zile la examenul de Bacalaureat trebuie să acorde o atenție specială probelor de competențe, mai ales celei digitale, care poate fi echivalată în anumite condiții. În acest an, la evaluarea pentru Bacalaureat apar mai multe modificări.

Probele de competențe lingvistice și digitale pot fi echivalate

Odată cu înscrierea la examen, absolvenții care dețin certificări recunoscute internațional, precum ICDL pentru competențele digitale sau certificate lingvistice precum Cambridge, IELTS ori TOEFL, pot solicita echivalarea probelor de competențe. Cei care solicită recunoașterea acestror competențe, trebuie să adauge și copia certificatului obținut, împreună cu cererea tip de recunoaștere și echivalare.

Noutatea acestui an este simplificarea semnificativă a procedurii. Prin Ordinul nr. 3.739 din 23 aprilie 2026, emis de Ministerul Educației, a fost eliminată obligația prezentării unei copii legalizate la notar a certificatului de competențe digitale.

Două etape la proba D, pentru evaluarea competențelor digitale

Proba digitală, cunoscută drept proba D, este susținută înaintea examenelor scrise și se desfășoară pe calculator. Evaluarea durează 90 de minute și este împărțită în două etape.

Prima parte verifică abilitatea elevilor de a utiliza internetul pentru căutarea informațiilor, descărcarea fișierelor, utilizarea poștei electronice și navigarea online. A doua parte se concentrează pe utilizarea unor aplicații precum Word, Excel, PowerPoint sau Access, dar și pe organizarea fișierelor și realizarea unor operațiuni simple de editare a paginilor web.

De precizat este că, spre deosebire de ceea ce cred mulți candidați, examenul nu include programare și nici noțiuni avansate de informatică. Accentul este pus pe competențele digitale de bază pe care elevii le-au studiat în cadrul disciplinelor TIC în clasele a IX-a și a X-a. Rezultatul nu este exprimat prin note, ci prin calificative care reflectă nivelul de competență digitală dobândit de candidat de-a lungul anilor de liceu.

Unde își pot testa elevii competențele digitale înainte de evaluarea de la Bac?

Pentru elevii care vor să vadă cum arată exercițiile de la examen sau să repete înainte de Bac, există o platformă dedicată pregătirii pentru competențele digitale: competentedigitale.ro. Site-ul conține modele de exerciții și explicații pentru principalele tipuri de cerințe care apar la examen: Word (editare și formatare documente); Excel (formule, tabele și grafice); PowerPoint (prezentări electronice); Access (baze de date); organizarea fișierelor și folderelor; noțiuni de internet și comunicare online.

Ce calificative se pot obține la proba de competențe digitale

Spre deosebire de probele scrise ale Bacalaureatului, la competențele digitale elevii nu primesc note de la 1 la 10. Rezultatul este exprimat printr-un calificativ care reflectă nivelul competențelor digitale demonstrate în timpul examenului.

Potrivit metodologiei, punctajul maxim este de 100 de puncte, iar calificativele se acordă astfel:

• 0-10 puncte: fără nivel de competență;
• 11-30 de puncte: utilizator începător;
• 31-55 de puncte: utilizator de nivel mediu;
• 56-74 de puncte: utilizator avansat;
• 75-100 de puncte: utilizator experimentat.

La prima vedere, diferența dintre un „utilizator avansat” și un „utilizator experimentat” poate părea importantă. În practică însă, lucrurile sunt mai nuanțate:

„Cele două calificative reprezintă o clasificare formală. La această probă se verifică competențele digitale la nivel de bază. Diferența de competență «reală» testată la BACALAUREAT este minoră”, explică profesoara Constanța Năstase, citată de .

Primăria Brașov a încheiat un contract cu o valaore totală de 82.250 de lei, fără TVA, cu o firmă care va asigura mentenanța a 15 stații de încărcare a vehiculelor electrice din oraș. Conform documentației de atribuire, una dintre obligațiile prestatorului va fi să remedieze defecțiunile apărute în urma utilizării necorespunzătoare a echipamentelor de către șoferii care merg să își încarce mașinile. De asemenea, firma va interveni pentru a readuce stațiile la parametri optimi după blocajele apărute din cauza condițiilor meteo sau a unor probleme la rețeaua electrică de alimentare.

Nu în ultimul rând, prestatorul va trebui să verifice periodic stațiile și programele informatice, astfel încât să prevină apariția unor defecțiuni.

Contractul de mentenanță are o valabilitate de 11 luni și vizează stațiile de încărcărcare din parcările de la Poiana de Jos, Spitalul Militar, Gara Brașov, Stadionul Municipal,  precum și pe cele de la Terminalul RATBV Poienelor și de pe strada 13 Decembrie nr. 131D.

Direcția Națională Anticorupție anunță că șeful Statului Major al Apărării, generalul Vlad Gheorghiță, are calitatea de suspect într-un dosar penal ce vizează infracțiunea de complicitate la uzurparea funcției.

Potrivit procurorilor militari, ancheta ar avea legătură cu un ordin prin care ar fi fost suplimentat numărul de locuri pentru 20 de studenți admiși la taxă la Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport din București, aceștia fiind transferați la buget. Dintre aceștia, trei ar fi urmat să fie încadrați ca ofițeri în cadrul Ministerul Apărării Naționale.

Generalul Gheorghiță s-a prezentat marți dimineață la secția militară a DNA, unde a fost audiat de procurori în legătură cu acuzațiile. La finalul audierilor, instituția a confirmat oficial calitatea sa de suspect în dosar. Însă, la ieșirea de la sediul DNA, șeful Armatei nu a făcut nicio declarație în fața jurnaliștilor care îl așteptau.

Acuzațiile DNA la adresa șefului Statului Major

DNA îl acuză pe generalul Vlad Gheorghiță că l-a ajutat pe generalul-locotenent Iulian Berdilă să trimită către Ministerul Educației o solicitare pentru 20 de locuri bugetate suplimentare la Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport București. Potrivit procurorilor, această solicitare trebuia făcută de o altă structură a MApN.

„În cursul lunii iulie 2025, generalul Vlad Gheorghiță, șeful Statului Major al Apărării din cadrul M.Ap.N., prin actele sale de complicitate, ar fi înlesnit emiterea și semnarea de către general-locotenent Berdilă Iulian, locțiitorul pentru operații și instrucție al Șefului Statului Major al Apărării, a unei solicitări adresate Ministerului Educației și Cercetării, privind suplimentarea locurilor de la buget pentru Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport București – Facultatea de Educație Fizică și Sport, cu depășirea limitelor atribuțiilor conferite de legislație, în condițiile în care, solicitarea în cauză era atributul exclusiv al Direcției Generale Management Resurse Umane, structură centrală în cadrul M.Ap.N”, a transmis DNA, într-un comunicat de presă.

Ca urmare a solicitării făcute de Gheorghiță Vlad, 20 de candidați admiși inițial pe locuri cu taxă au fost mutați pe locuri finanțate de la buget, se adată în comunicarae oficială:

„Înscrisul oficial emis în condițiile mai sus descrise ar fi determinat luarea deciziei pentru suplimentarea cu un număr de 20 de locuri de la buget, prin promovarea candidaților admiși inițial pe locurile cu taxă, pe locurile de la buget suplimentate”, potrivit DNA.

Procurorii anticorupție spun că astfel acești candidați au obținut un avantaj necuvenit, în sensul în care dintre ei, 3 urmau să fie încadrați ca ofițeri la MApN după terminarea studiilor:

„Prin această modalitate, ar fi fost vătămate interesele legitime ale Ministerului Apărării Naționale, prin afectarea relațiilor instituționale, și, corelativ, ar fi fost creat un folos necuvenit în beneficiul celor 20 de candidați, prin promovarea acestora, de pe locurile cu taxă, pe locurile de la buget suplimentate, urmând ca la finalizarea studiilor universitare, un număr de 3 candidați, să fie încadrați pe posturi de ofițer, la Ministerul Apărării Naționale”, menționează DNA.

Ancheta este în desfășurare, iar procurorii continuă cercetările pentru a stabili toate împrejurările cauzei.