Connect with us

Cotidian

Interpelările verbale, interzise în Consiliul Județean Brașov. Argumentul lui Adrian Veștea: „Aici nu e sală de lectură”

Published

on

Consiliului Județean i se mai spune Deliberativ (A delibera: a examina, a chibzui împreună, a dezbate pentru a lua o hotărâre – DEX) , sintagmă folosită inclusiv de specialiștii în administrație publică sau drept. Asta înseamnă că în timpul ședințelor de plen, aleșii își spun părerea despre un proiect, mai mult sau mai puțin „expertă”, își prezintă argumentele, uneori se contrazic, pentru că așa este în democrație. 
 
Latura „deliberativă” a Consiliului Județean (CJ) Brașov pare a se fi încheiat joi, după ce șeful administrației județene, Adrian Veștea, cu votul a 21 dintre cei 34 de aleși județeni, a stabilit că interpelările verbale sunt interzise.
Mai  exact, după un dialog cu Erwan Joliff (USR PLUS) – cunoscut drept „Francezul din Cobor” – Adrian Veștea a propus ca de la următoarea ședință, toate interpelările să se facă în scris, iar hotărârea a fost aprobată. Practic, nici un consilier județean nu va mai lua cuvântul în plen, pentru interpelări, un lucru care nu se întâmplă nici în Consiliul Local Brașov și nu s-a întâmplat nici în trecut, în Consiliul Județean Brașov.
 

Cum s-a „aprins fitilul”? 

Un punct suplimentar pe ordinea de zi a Consiliului Județean Brașov a fost proiectul de hotărâre privind aprobarea Ghidului de finanțare a serviciilor sociale asigurate de ONG-uri, asociații și fundații. Înainte de vot, unul dintre consilierii județeni, Marius Stoianovici (USR PLUS), a reclamat faptul că proiectul nu are avizul Comisiei Juridice, din care face parte, iar aleșii din Comisia de Sănătate au dat  un aviz pe WhatsApp. 
 
„Proiectul a fost încărcat la ora 16.00, după ce s-a încheiat ședința comisiei. Eu nu cred că este o procedură OK, știu că a fost în dezbatere publică de două ori, dar nu cred că s-a putut da un vot informat. Atât am avut de spus”, a declarat Stoianovici. 
 
Adrian Veștea a răspuns: „Dacă doriți, se poate amâna. Eu nu am nimic împotrivă, dar va fi nevoie de timp pentru a se putea urma procedurile. A stat o lună jumătate în transparență”. 
Proiectul a fost supus votului și nu a fost contabilizat niciunul împotrivă. 
 
Ulterior, a solicitat să ia cuvântul și „Francezul din Cobor”. Acesta a spus că a discutat cu toate părțile implicate, inclusiv cu ONG-urile.
 
„Amendamentele lor au fost mult mai multe, dar singura propunere care se regăsește în hotărâre este reducerea cofinanțării din partea beneficiarilor de la 15  % la 10 %. Mi s-a spus că legea nu permite mai mult, dar am citit Legea nr. 350 din 2005 și mi-am dat seama că aceasta nu este atât de restrictivă pe cât mi s-a prezentat. Dar, avem în aparatul nostru administrativ niște reguli care par să complice tot procesul. O altă problemă este că dosarele nu pot fi depuse online, chiar dacă ne lăudăm cu digitalizarea în Consiliul Județean. Cred că ar fi timpul să sprijinim mult mai mult serviciile sociale. Mi-aș dori să fim mai curajoși în ceea ce privește externalizarea acestor servicii”, a declarat alesul.
 
În interpelarea sa, Francezul din Cobor a invocat invocat și un material de presă în care era citat președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan. 
 
În replică, Adrian Veștea i-a spus consilierului județean că nu facem aici lectură. Nu suntem la sala de lectură”. 
 
„Punctul a trecut și tocmai l-ați votat. Mai departe, dacă aveți aprecierile faceți-le în scris, ajung la direcțiile de specialitate și cred că aceasta este procedura. Ceea ce scriu unii în presă, mai ales dacă citiți pe internet sunt fel și fel de opinii ale unor oameni”, a mai spus Veștea.
 
Ulterior, șeful administrației județene a stabilit regula interpelărilor scrise. 
 

„Eu mă întreb serios ce fel de democrație este aceasta”

După ședința de plen, Erwan Joliff a scris pe rețelele de socializare că în timpul ședinței „se pare că am reusit să-l supăr pe președintele consiliului domnul Adrian Vesta, în urma unei interpelări în legătură cu ghidul solicitantului pentru fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea de proiecte de asistență socială în județul Brașov pe anul 2021”. 
 
„Am reușit să declanșez și prima mea ”initiațivă indirectă” de hotărâre de consiliul asupra regulamentului intern al consiliul județean. De acum încolo nu mai avem voie la intervenții verbale în timpul ședințelor. Totul trebuie să fie scris. Ni s-a tăiat microfonul.
Știu că-i deranjez în general pe ”boși” și lucru ăsta îl știu de foarte mulți ani. Însă mai știu că nimic nu se schimbă cu plimbatul hârtiilor. Asta se întâmplă de ani de zile în țara noastră cu toate consecințele pe care le vedem în jurul nostru. Politica este un mix de luare de cuvânt, de muncă de investigație și de documentare, de dialog real cu cetățeni și de fapte, multe fapte. Dacă ni se taie în interiorul ședințelor de plen dreptul de a lua cuvântul eu mă întreb serios ce fel de democrație este aceasta. Se pare că de acum încolo va fi și mai multa liniște. Asta este atmosfera, din păcate, în „forumurile democratice” din țara noastră, unde domnește executivul și unde restul este doar de formă”. 
 

„Drepturile și obligațiile unui ales local sau județean nu pot fi îngrădite”

Tot pe rețelele de socializare, Marius Stoianovici a scris după ședință că „interpelarea colegului Erwan Joliff l-a determinat pe președintele CJ, Adrian Veștea, să propună plenului o chestiune aberantă: consilierii județeni, începând cu ședința viitoare, să nu mai poată face interpelări verbale, ci doar scrise! În deruta și perplexitatea momentului, majoritatea controlată de președinte a votat ”pentru” în timp ce eu și colegii mei, evident, împotrivă. Drepturile și obligațiile unui ales local sau județean sunt precizate extrem de clar în Codul administrativ și nu pot fi îngrădite printr-o astfel de hotărâre. Cred că acest gest nu poate rămâne așa!”. 
 
 
 

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cotidian

Să fie doar vina controlorilor RATBV? Primăria Brașov ia în calcul să renunțe la ei. Mai trebuie rezolvată o problemă: validatoarele

Published

on

Controlorii RATBV au intrat în colimatorul Primăriei Brașov. În ultima ședință de plen a Consiliului Local Brașov, primarul Brașovului, George Scripcaru, a reclamat lipsa lor de eficiență, afirmând că a făcut o analiză din care a rezultat că, pentru o anumită perioadă, pentru plata salariilor celor 60 de controlori, RATBV a cheltuit suma de 4 milioane de lei, iar suma încasată din amenzile aplicate de aceștia a fost de 200.000 de lei.

Analiza a fost prezentată de edil în contextul în care aleșilor locali brașoveni li s-a cerut votul pentru un proiect de hotărâre care prevede că polițiștii locali îi pot însoți pe controlori în autobuze. Aceasta ar fi o măsură prin care municipalitatea speră să reducă numărul celor care folosesc transportul în comun fără a avea un tichet de călătorie valabil. În plus, edilul a dat de înțeles că în viitor s-ar putea renunța la controlori, iar verificarea călătorilor ar urma să fie făcută doar de agenții Poliției Locale.

Validatoarele nefuncționale, un subiect ignorat

Însă, în aceeași ședință, edilul nu s-a referit la o altă problemă a operatorului metropolitan de transport în comun: validatoarele nefuncționale. Este o problemă veche, apărută odată cu implementarea sistemului informatizat al RATBV și amplificată în ultimii ani, de când a apărut și criza cipurilor.

Călători de bună credință, transformați fără voia lor în „blatiști”

În teorie, când un călător de bună credință urcă în autobuz, merge la primul validator pentru a scana cardul. În practică, destul de frecvent, călătorii fac ture de autobuz căutând un validator funcțional. După o perioadă ei se lasă păgubași și dau resemnați din umeri.

De exemplu, doar sâmbătă au fost probleme pe autobuze care circulau linia 37, 9 sau 220. Duminică, validatoarele au clacat pe un autobuz care circula pe linia 210, iar luni erau probleme similare într-un autobuz de pe linia 23.

Astfel de probleme afectează încasările operatorului, dar și monitorizarea graficului de încărcare. Ba mai mult, dacă validatoarele nu merg pe liniile metropolitane, sunt bune de plată primăriile, care trebuie să acopere din bugetul propriu cheltuielile aferente transportului în comun. În plus, supărător pentru RATBV este că din cauza acestor defecțiuni, numeroși călători de bună credință devin, fără voia lor, „blatiști”.

Controlorii raportează mai departe problemele

Defecțiunile la validatoare sunt aduse la cunoștința șoferilor de către călători. De asemenea, controlorii notează conștiincios defecțiunile, pentru a le raporta mai departe, în speranța că problema se va rezolva.

Din păcate, măsuri pentru rezolvarea problemelor sunt luate, cel puțin din declarațiile oficialilor, de mulți, ani, dar fără succes. De fiecare dată când le-a fost prezentată această problemă, reprezentanții RATBV anunțau că urmează achiziții sau că vor fi implementate proiecte. Rezultatele se lasă, însă, așteptate.

Continue Reading

Cotidian

IAR Brașov, în Programul de înzestrare al Armatei, prin SAFE. În parteneriat cu Airbus Helicopters, fabrica brașoveană va fi implicată în montajul noului elicopter al Armatei Române

Published

on

IAR Brașov are mari șanse să fie parte din Programul de înzestrare al Armatei Române prin programul SAFE. Astfel, fabrica brașoveană, în parteneriat cu Airbus Helicopters și cu implicarea industriei aeronautice românești ar putea fi implicată în montajul general al elicopterului H 225, ce urmează să intre în dotarea Armatei Române. De asemenea, tot IAR ar urma să funcționeze un centru de mentenanță a acestui tip de aeronavă, dar și un centru de formare pentru piloți, personalul tehnic și personalul navigant.  

Demersurile în acest sens sunt destul de avansate și, dacă guvernele României și Franței vor încheia parteneriatul, fabrica brașoveană va putea începe implementarea programului. De altfel, la finalul săptămânii trecute, ministrul Economiei, Irineu Darău, a venit la Ghimbav pentru discuta detaliile implicării IAR în acest proiect. El a avut discuții atât cu managementul IAR Brașov, cât și cu specialișii, pentru a vedea care este situația actuală a fabricii și ce mai trebuie pus la punct pentru a se asigura trecerea de la Puma la H 225.

O adaptare din mers

„IAR Brașov a împlinirt 100 de ani de tradiție aeronaurtică la cel mai înalt nivel. Această tradiție merge mai derparte. Trecerea de la Puma la H 225 reprezintă un salt calitativ semnificativ, pentru că Armata Română va benefcia de o aeronavă multirol de ultimă generație, care mai are multe decenii până la finalizarea ciclului de viață. De asemenea, este benefic faptul că industria aeronautică românească va fi implicată pe orizontală în acest program. Este o adaptare din mers a industriei aeronautice românești, iar colaborarea noastră cu Airbus Helicopters oferă României posibilitatea de a deveni un jucător important în domeniul secutității aeronautice”, a declarat directorul IAR Brașov, Marian Rasaliu.

După guvernele României și Franței vor încheia parteneriatul și SAFE va fi funcțional, IAR Brașov va începe pregătirile pentru implicarea în proiectul noului elicopter. Astfel, fabrica va fi adaptată pentru noile cerințe, iar personalul va trece printr-un program de specializare.

„Din punct de vedere al resurse umane suntem pregătiți pentru acest salt calitativ. Ne bazăm pe experiența actualei echipe și sperăm să pregătim o nouă generație de specialiști. În acest sens avem o colaborare strânsă cu Universitatea Transilvania din Brașov, dar și cu Colegiul Transilvania din Brașov”, a mai spus directorul IAR Brașov.

12 elicoptere H 225 pentru Armata Română

Potrivit ministrului Apărării Naționale, Radu Miruță, prin Programul SAFE, România va achiziționa 12 elicoptere H225M, cu o valoare estimată de 852 milioane de euro.

Amintim că prin mecanismul SAFE, România a obținut suma de 16,6 miliarde de euro, țara noastră fiind a doua la nivel european în ceea ce privește suma alocată, după Polonia. Din cele 16,6 miliarde de euro, România va folosi 9,53 miliarde de euro (pentru 21 de programe de inzestrare a Armatei Române), 4,2 miliarde euro pentru construirea segmentelor din Autostrada „Moldovei” A7 Pașcani – Suceava – Siret și Autostrada „Unirii” A8 Moțca – Iași – Ungheni, iar suma de 2,8 miliarde de euro va fi folosită pentru achiziții pentru Ministerul Afacerilor Interne și celelalte instituții din zona de siguranță și securitate națională.

IAR Brașov pe profit în anul 2025

IAR Brașov este una dintre unitățile de top din industria de apărare românească, iar anul fiscal 2025 l-a încheiat pe profit. În prezent, printre altele, la această unitate este asigurată mentenanța aeronavelor Puma, principalul elicopter din dotarea Armatei Române.

Amintim că în ultimii ani a fost luată în calcul preluarea de către IAR Brașov a licenței pentru elicopterul H 215, însă demersurile nu au fost finalizate, după ce Armata Română a optat pentru modelul H 225M.

Continue Reading

Cotidian

Constatarea specialiștilor din Compania Apa Brașov: Conducta care alimentează Ghimbavul și Codlea a devenit sticlă

Published

on

Avariile dese ale conductei magistrale ce alimentează municipiul Codlea și orașul Ghimbav are o explicație. Aceasta a fost oferită miercuri de directorul de Programe Externe al Companiei Apa Brașov, Doru Șopterean, care a precizat că această conductă pare mai degrabă de sticlă. Operatorul brașovean de apă nu este singurul din țară care are probleme de acest fel.

„Este o problemă națională. S-a întâmplat ca în Țara Românească să apară un producător, care a și dispărut între timp, dar mai mulți operatori din țară s-au trezit cu o marfă care, deși era pe hârtie era impecabilă, s-a dovedit în timp că are ceva probleme. Este polietilenă, dar după 4 – 5 ani a devenit sticlă. Și spărturile sunt atipice. În cazul unei conducte de polietilenă apare o umflătură și face «poc». Asta se sparge diferit, în lung”, a explicat reprezentantul Companiei Apa Brașov.

Un segment dintre Codlea și Ghimbav, înlocuit „pe bucățele”

Cele mai dese avarii s-au produs între Codlea și Ghimbav, însă nu au fost lipsiți de probleme nici consumatorii din Ghimbav. De altfel, anul acesta, în luna ianuarie, din cauza unei avarii în Ghimbav, locuitorii din oraș au stat fără apă mai multe ore.

„Jumătate din conductă a fost înlocuită, pe tronsonul cuprins între Codlea și pârâul Bârsa. S-a întâmplat acest lucru pentru că, pe măsură ce apăreau spărturile, erau instalate segmente noi, de 30 – 40 de metri de țeavă nouă”, a mai spus directorul de programe externe al Companiei Apa Brașov.

Problema ar putea fi rezolvată anul acesta

Problema acestei conducte magistrale ar putea fi rezolvată în cursul acestui an, când este programată înlocuirea conductei dintre Bârsa și Brașov. Astfel, Doru Șopterean a anunțat că biroul de proiectare al companiei a realizat documentația tehnică, iar în perioada următoare va fi lansată și licitația de lucrări, iar acestea ar putea fi terminate până la sfârșitul acestui an.

Continue Reading

Trending