După ce au scăpat au scăpat întregi după bombardamentele din americane din anul 1944, au rămas în picioare în perioada comunistă și nu au ajuns pe mâna unor investitori care să le demoleze pentru face loc zonelor rezidențiale, hangarele fostei Flotile 1 Bombardament Brașov ar putea fi „readuse la viață”, în cadrul proiectului de reconversie a Platformei Rulmentul. 

Halele sunt acum „în conservare”, adică nici lăsate de izbeliște, nici întreținute, iar în multe spații ai impresia că în anul 2007, când a fost închisă fabrica de rulmenți, muncitorii au fost evacuați în mare grabă. Și acum se mai găsesc fișe de producție, obiecte de birou, câte un scaun sau afișe pe pereți.

De asemenea, se „vede” și paragina: vată de sticlă transformată într-o pastă albicioasă sau plante care încep să crească în halele care, nu cu foarte mult timp în urmă, erau adevărate furnicare. 

Întreaga platformă industrială Rulmentul, din care, 32 de hectare sunt în proprietatea Municipiului Brașov a făcut obiectul unui studiu istoric, realizat de Institutului Național al Patrimoniului (INP) și plătit de Primăria Brașov, acesta fiind primul pas al proiectului de reconversie celor 32 de hectare aflate în proprietatea municipalității. 

Analiza a fost făcută atât din perspectivă istorică, economică și a utilității lor pentru comunitatea brașoveană, dar și a modalității de punere în valoare a patrimoniului industrial pe care îl mai are Brașovul, iar rezultatele au fost prezentate marți într-o conferință de presă, urmată de o vizită prin prin hangare. 

În urma analizei realizate de specialiștii INP, aceștia au constat că păstrarea anumitor clădiri ar aduce avantaje din punctul de vedere al istoriei industriei brașovene, dar și din punct de vedere economic și social pentru comunitatea brașoveană, pentru că în aceste spații s-ar putea amenaja o serie de facilități culturale, sportive, educaționale, de petrecere a timpului liber.

,,Toată această structură este încă în bună stare. Lucrurile astea favorizează o transformare care poate să fie dintre cele mai diverse. Funcțiunile pe care le poate primi un astfel de spațiu sunt multe, de la culturale, sport, de recreere și de ce nu, business, servicii, educație etc. Era nevoie de un astfel de studiu pentru că altfel, înțeleg că scenariul pentru care se optase era cel de a demola cea mai mare parte a acestor clădiri, 90% la sută, practic. (…) De altfel, s-au invocat sumele alocate pentru această transformare în parc și acestea nu erau suficiente nici măcar pentru demolare. Demolarea în sine este un act nesustenabil, neecologic. De ce să demolez ceva ce poți să reutilizez? Cheltuiesc foarte mult, las amprentă de carbon cu demolarea”, a precizat directorul adjunct INP, arh. Irina Iamandescu.

Evaluarea clădirilor de pe fost platformă industrială s-a făcut ținând cont de mai mulți factori, astfel încât concursul de soluții să plece de la niște premise concrete. Specialiștii de la INP au analizat fiecare obiectiv ținând cont de valoarea istorică și cea urbanistică, de semnificația pentru patrimoniul tehnic și industrial, de valoarea de raritate-unicitate și de valoarea memorial-simbolică.

Cele mai importante clădiri din punct de vedere istoric aflate pe fosta platformă Rulmentul sunt cele 6 hangare construite pentru Flotila 1 Bombardament, în perioada 1936 – 1938 . Ele deserveau aerodromul amenajat între aceste hangare și fosta fabrică de avioane IAR, care funcționa în acea perioadă pe fost platformă Tractorul. 

„Erau două tipuri: patru hangare mici, cu deschidere de 50 de metri, care în interior nu aveau nici un punct de sprijin. Mai erau două hangare de dimensiuni mai mari, care aveau deschidere de 100 de metri. S-au construit astfel de hangare doar în două orașe din țară, Brașov și Cluj. Modelul mai redus ca dimensiune s-a construit pe mai multe aerodromuri. Față de ceea ce se vede acum, inițial, pe fațada principală era un gol de dimensiuni foarte mari care se închidea cu porți metalice care rulau, astfel încât să se poată introduce aparatele de zbor și scoate pe aerodrom, care era în fața hangarelor construite unul după celălalt. În momentul în care flotila a fost desființată și locul ei a fost luat de uzina de reparat material volant, hangarele au fost transformate în ateliere. S-au făcut niște minime modificări pentru adaptarea la noua funcțiune, s-au scos porțile metalice, s-au închis golurile. Modificări mai ample s-au făcut după ce s-a înființat Uzina Rulmentul, în 1959. Au început să se construiască anexe, astfel încât să funcționeze linia de producție, și extinderi de construcție au fost pe toată perioada de funcționare a platformei Rulmentul. Hangarele 5 și 6 sunt două astfel de situații. În anii ’80, pe latura principală a hangarului 5 s-a construit un alt spațiu de producție, la fel de amplu aproape ca hangarul propriu-zis, și o situație similară întâlnim la hangarul 6, care a fost extins în mai multe etape, o primă fază la sfârșitul anilor ’60, după care a existat o etapă contemporană probabil cu cea în care a fost realizată extinderea hangarului 5”, a explicat arhitectul Ioana Petrescu, din partea INP. 

„De ce să demolez ceva ce pot să reutilizez?”

„Toată această structură este încă în bună stare. Lucrurile astea favorizează o transformare care poate să fie dintre cele mai diverse. Funcțiunile pe care le poate primi un astfel de spațiu sunt multe, de la culturale, sport, de recreere și de ce nu, business, servicii, educație etc. Era nevoie de un astfel de studiu pentru că altfel, înțeleg că scenariul pentru care se optase era cel de a demola cea mai mare parte a acestor clădiri, 90% la sută, practic. (…) De altfel, s-au invocat sumele alocate pentru această transformare în parc și acestea nu erau suficiente nici măcar pentru demolare. Demolarea în sine este un act nesustenabil, neecologic. De ce să demolez ceva ce pot să reutilizez? Cheltuiesc foarte mult, las amprentă de carbon cu demolarea”, a precizat directorul adjunct INP, arh. Irina Iamandescu.

Odată cu finalizarea acestui studiu, Municipalitatea va elabora tema de proiectare și documentația necesară pentru organizarea unui concurs de soluții, în cadrul care va da imaginea exactă a celui mai bun scenariu de reconversie a acestei zone. Totodată, câștigătorul concursului va trebui să elaboreze studiul de fezabilitate și planul urbanistic zona, pentru a putea fi identificate cele mai bune soluții de finanțare a lucrărilor de amenajare a acestei zone.

„Rulmentul păstrează, în mod distinct și destul de clar, toate etapele arhitecturale și industriale prin care această platformă a trecut în ultimul secol. Este important să înțelegem istoria aceasta, să înțelegem care clădiri și care elemente păstrează o valoare patrimonială, dar și o valoare istorică, iar tot ceea ce înseamnă reconversia întregii platforme trebuie să pornească de la acest fundament, un fundament corect. Considerăm că aceasta este varianta cea mai bună și cea care ne va da soluția optimă de reconversie a întregii zone industriale Rulmentul”, a declarat primarul Brașovului, Allen Coliban.