Managementul deșeurilor în județul Brașov este din nou într-un punct mort. Consiliul Județean Brașov speră în prelungirea programelor europene ca să nu piardă finanţarea

După locuitorii din Calbor (Comuna Beclean) au spus un „Nu” hotărât amenajării pe teritoriul satului lor a unui centru de management integrat al deșeurilor pentru Țara Făgărașului, iar Consiliul Local Prejmer a decis şi el că pe teritoriul comunei nu se va realiza o astfel de investiție, proiectul Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor din Județul Brașov (SMID) pare a fi intrat într-un punct mort. Pentru SMID, Consiliul Judeţean Braşov are în plan să acceseze o finanțare nerambursabilă de peste 100 de milioane de euro. 

Președintele Consiliului Județean  (CJ) Brașov, Adrian Veștea, a încercat miercuri să explice şi unde au apărut dificultăţile în acest proiect absolut necesar pe termen lung, pentru judeţul Braşov. Totul are legătură, se pare, cu terenurile (sau mai degrabă lipsalor) necesare construirii unor amenjări de gestionare a deşeurilor din întreg judeţul. 

„Avem nevoie de terenuri pentru a construi staţii de sortare a deşeurilor, staţii de transfer, centre de tratare mecano-biologică, iar pentru acest tip de obiective Legea nr. 255/2010 nu ne permite să realizăm exproprieri pentru cauză de utilitate publică. CJ Braşov nu deţine terenuri în proprietate şi de aceea a cerut sprijinul primăriilor din judeţ pentru a asigura suprafeţele necesare facilităţilor de tratare a deşeurilor, însă a existat o reticenţă la nivelul comunităţilor locale. Să nu uităm că deşi beneficiarii gestionării deşeurilor sunt toţi locuitorii şi toate comunităţile locale din judeţul Braşov, ne-am confruntat cu o rezistenţă susţinută din partea unei părţi a populaţiei, atunci când ne-am manifestat interesul de a achiziţiona terenuri. De altfel, nici soluţia cumpărării nu este neapărat fezabilă, deoarece ea implică stabilirea preţului în urma unei evaluări independente, precum şi instituirea dreptului de preemţiune, iar exercitarea acestui drept de către alte părţi interesate ne-ar putea bloca demersurile. Am speranţa că în cazul în care cadrul legislativ privind exproprierile va fi îmbunătăţit printr-o Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului, vom putea intra în posesia terenurilor de care avem nevoie, vom uşura foarte mult implementarea proiectelor de gestionare a deşeurilor şi vom putea astfel să ne conformăm normativelor europene”, a spus Veştea. 

De altfel, reprezentantul administrației județene a declarat că din cauza reticenței comunităților și a cadrului legal incomplet, proiectul de management al deşeurilor din Braşov riscă să intre în blocaj. Totuși, el a menționat că este posibil să fie prelungite actualele linii de finanțare pe fonduri europene. 

Cum au „căzut” ultimele amplasamente propuse pentru centrele de management integrat al deșeurilor 

Reamintim că administrația județeană brașoveană are în plan amenajarea a două centre de management integrat al deșeurilor în județul nostru, unul lângă Făgăraș, iar celălalt lângă Brașov. Problema în cazul celor două investiții este legată de terenuri. 

În cazul centrului de la Brașov, Consiliul Județean a luat în calcul mai multe amplasamente, apoi a realizat o „listă scurtă”, în care erau incluse terenuri din Săcele și Prejmer. Varianta agreată de Consiliul Județean a fost Prejmerul, numai că recent, printr-un act normativ, consilierii locali din comună au spus „Nu” acestei investiții. În timpul ședinței de plen în cadrul căreia s-a aprobat respingerea proiectului, primarul comunei, Mihai Apafi (PNL) nu nu a avut nici o intervenție legată de acest proeict. La Prejmer, terenul necesar amenajării centrului de management integrat al deșeurilor ar fi urmat că fie cumpărat de la un proprietar.

De altfel, întrebat cum comentează faptul că primarul din Prejmer nu a susținut acest proiect atţt de important pentru gestionarea deşeurilor, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea (care este și președinte al PNL Brașov), a spus că primarii nu se pot opune voinței cetățenilor. 

În ceea ce privește terenul din Săcele, reprezentanții Consiliului Județean susțin că acesta are multe dezavantaje, inclusiv faptul că este destul de aproape de Brașov.  La Săcele, o parte din teren ar fi urmat să fie pus la dispoziția Consiliului Județean de Municipiul Săcele, iar diferența trebuia cumpărată de Consiliul Județean. De altfel, miercuri, primarul municipiului Săcele, Virgil Popa, ne-a declarat că, în cazul în care i se va solicita, va susține în continuare acest proiect. Totuși, el a menționat că de câteva luni nu a mai fost căutat de nimeni de la Consiliul Județean Brașov pe această temă. 

În ceea ce privește amplasamentul din zona Făgărașului, ultima variantă luată în calcul de administrația județeană a fost un teren de pe teritoriul satului Calbor (comuna Beclean). Amplasamentul a fost vizat și în trecut pentru realizarea unui depozit ecologic, însă, și atunci, dar și acum, locuitorii s-au opus.  Deocamdată, nu se știe unde și dacă se va mai face centrul de la Făgăraș, mai ales că administrația județeană nu pare dispusă să ia în calcul ca obiectivul să se realizeze pe un teren al fostei Platforme Nitramonia, care, la fel, ar trebui cumpărat. 

În acest caz, argumentul Consiliului Județean Brașov este că, potrivit unei adrese primite de la Agenția pentru Protecția Mediului, acel teren ar putea fi contaminat. De cealaltă parte, primarul municipiului Făgăraș susține că în zonă au fost emise avize de mediu și pentru alte obiective industriale, astfel că nu vede nici o problemă ca centrul să se realizeze pe amplasamentul fostei platforme Nitramonia. 

Problemele legate de posibila amenajare a centrului din zona Făgăraș pot avea însă și o explicație politică, având în vedere că relația dintre primarul municipiului Făgăraș, Gheorghe Sucaciu (ales ca independent) și PNL nu este una tocmai cordială.