Ramai la curent!

Prima Pagina

Managementul deșeurilor în județul Brașov este din nou într-un punct mort. Consiliul Județean Brașov speră în prelungirea programelor europene ca să nu piardă finanţarea

Publicat

in

După locuitorii din Calbor (Comuna Beclean) au spus un „Nu” hotărât amenajării pe teritoriul satului lor a unui centru de management integrat al deșeurilor pentru Țara Făgărașului, iar Consiliul Local Prejmer a decis şi el că pe teritoriul comunei nu se va realiza o astfel de investiție, proiectul Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor din Județul Brașov (SMID) pare a fi intrat într-un punct mort. Pentru SMID, Consiliul Judeţean Braşov are în plan să acceseze o finanțare nerambursabilă de peste 100 de milioane de euro. 

Președintele Consiliului Județean  (CJ) Brașov, Adrian Veștea, a încercat miercuri să explice şi unde au apărut dificultăţile în acest proiect absolut necesar pe termen lung, pentru judeţul Braşov. Totul are legătură, se pare, cu terenurile (sau mai degrabă lipsalor) necesare construirii unor amenjări de gestionare a deşeurilor din întreg judeţul. 

Avem nevoie de terenuri pentru a construi staţii de sortare a deşeurilor, staţii de transfer, centre de tratare mecano-biologică, iar pentru acest tip de obiective Legea nr. 255/2010 nu ne permite să realizăm exproprieri pentru cauză de utilitate publică. CJ Braşov nu deţine terenuri în proprietate şi de aceea a cerut sprijinul primăriilor din judeţ pentru a asigura suprafeţele necesare facilităţilor de tratare a deşeurilor, însă a existat o reticenţă la nivelul comunităţilor locale. Să nu uităm că deşi beneficiarii gestionării deşeurilor sunt toţi locuitorii şi toate comunităţile locale din judeţul Braşov, ne-am confruntat cu o rezistenţă susţinută din partea unei părţi a populaţiei, atunci când ne-am manifestat interesul de a achiziţiona terenuri. De altfel, nici soluţia cumpărării nu este neapărat fezabilă, deoarece ea implică stabilirea preţului în urma unei evaluări independente, precum şi instituirea dreptului de preemţiune, iar exercitarea acestui drept de către alte părţi interesate ne-ar putea bloca demersurile. Am speranţa că în cazul în care cadrul legislativ privind exproprierile va fi îmbunătăţit printr-o Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului, vom putea intra în posesia terenurilor de care avem nevoie, vom uşura foarte mult implementarea proiectelor de gestionare a deşeurilor şi vom putea astfel să ne conformăm normativelor europene”, a spus Veştea. 

De altfel, reprezentantul administrației județene a declarat că din cauza reticenței comunităților și a cadrului legal incomplet, proiectul de management al deşeurilor din Braşov riscă să intre în blocaj. Totuși, el a menționat că este posibil să fie prelungite actualele linii de finanțare pe fonduri europene. 

Cum au „căzut” ultimele amplasamente propuse pentru centrele de management integrat al deșeurilor 

Reamintim că administrația județeană brașoveană are în plan amenajarea a două centre de management integrat al deșeurilor în județul nostru, unul lângă Făgăraș, iar celălalt lângă Brașov. Problema în cazul celor două investiții este legată de terenuri. 

În cazul centrului de la Brașov, Consiliul Județean a luat în calcul mai multe amplasamente, apoi a realizat o „listă scurtă”, în care erau incluse terenuri din Săcele și Prejmer. Varianta agreată de Consiliul Județean a fost Prejmerul, numai că recent, printr-un act normativ, consilierii locali din comună au spus „Nu” acestei investiții. În timpul ședinței de plen în cadrul căreia s-a aprobat respingerea proiectului, primarul comunei, Mihai Apafi (PNL) nu nu a avut nici o intervenție legată de acest proeict. La Prejmer, terenul necesar amenajării centrului de management integrat al deșeurilor ar fi urmat că fie cumpărat de la un proprietar.

De altfel, întrebat cum comentează faptul că primarul din Prejmer nu a susținut acest proiect atţt de important pentru gestionarea deşeurilor, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea (care este și președinte al PNL Brașov), a spus că primarii nu se pot opune voinței cetățenilor. 

În ceea ce privește terenul din Săcele, reprezentanții Consiliului Județean susțin că acesta are multe dezavantaje, inclusiv faptul că este destul de aproape de Brașov.  La Săcele, o parte din teren ar fi urmat să fie pus la dispoziția Consiliului Județean de Municipiul Săcele, iar diferența trebuia cumpărată de Consiliul Județean. De altfel, miercuri, primarul municipiului Săcele, Virgil Popa, ne-a declarat că, în cazul în care i se va solicita, va susține în continuare acest proiect. Totuși, el a menționat că de câteva luni nu a mai fost căutat de nimeni de la Consiliul Județean Brașov pe această temă. 

În ceea ce privește amplasamentul din zona Făgărașului, ultima variantă luată în calcul de administrația județeană a fost un teren de pe teritoriul satului Calbor (comuna Beclean). Amplasamentul a fost vizat și în trecut pentru realizarea unui depozit ecologic, însă, și atunci, dar și acum, locuitorii s-au opus.  Deocamdată, nu se știe unde și dacă se va mai face centrul de la Făgăraș, mai ales că administrația județeană nu pare dispusă să ia în calcul ca obiectivul să se realizeze pe un teren al fostei Platforme Nitramonia, care, la fel, ar trebui cumpărat. 

În acest caz, argumentul Consiliului Județean Brașov este că, potrivit unei adrese primite de la Agenția pentru Protecția Mediului, acel teren ar putea fi contaminat. De cealaltă parte, primarul municipiului Făgăraș susține că în zonă au fost emise avize de mediu și pentru alte obiective industriale, astfel că nu vede nici o problemă ca centrul să se realizeze pe amplasamentul fostei platforme Nitramonia. 

Problemele legate de posibila amenajare a centrului din zona Făgăraș pot avea însă și o explicație politică, având în vedere că relația dintre primarul municipiului Făgăraș, Gheorghe Sucaciu (ales ca independent) și PNL nu este una tocmai cordială. 

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Cotidian

O ursoaică de 4 ani, eutanasiată de Primăria Brașov. În luna mai, peste 120 de apeluri la 112 semnalau prezența urșilor în zone locuite din oraș

Autoritățile din Brașov anunță peste 120 de apeluri la 112 în luna mai din cauza urșilor observați în oraș. Un exemplar capturat în cartierul Noua a fost eutanasiat după ce s-a constatat că fusese relocat anterior și revenise în municipiu.

Publicat

in

O ursoaică în vârstă de 4 ani a fost capturată eutanasiată, după ce ieri a fost capturată în cartierul Noua, într-una din cuștile amplasate în zonă. potrivit viceprimarului Dan Ghiță, ar fi vorba despre același exemplar care a fost observat în urmă cu câteva zile în zona Green Valley și în apropierea Lacului Noua.

„Echipa noastră de intervenție a acționat aseară în cartierul Noua, unde a reușit să captureze, în cușca amplasată în urmă cu câteva zile, un exemplar de urs. Cel mai probabil, este vorba despre animalul semnalat duminică în zona Green Valley și în apropierea Lacului Noua. După tranchilizare, s-a constatat că ursul mai fusese capturat și relocat anterior, având crotaliu de identificare. În aceste condiții, conform prevederilor legale, animalul a fost eutanasiat.”, a explicat Dan Ghiță.

Peste 120 de apeluri la 112, pentru semnalarea unor urși în zone locuite din Brașov

Datele prezentate de Municipalitate arată că în luna mai au fost înregistrate peste 120 de apeluri la 112 privind prezența urșilor în Brașov. În aproximativ 70 de cazuri, animalele nu au mai fost găsite la sosirea echipajelor de jandarmi, iar în alte 50 de situații urșii au fost alungați către pădure.

A existat însă și o situație în care s-a intervenit pentru a tranchiliza sau chiar a împușca un urs.

„Două exemplare au fost tranchilizate în zona Șprenghi și relocate la Timișu de Sus. Unul dintre urși s-a întors ulterior în oraș, fiind identificat în Răcădău, în spatele Școlii 25. Pentru că erau îndeplinite toate condițiile de siguranță prevăzute de lege, animalul a fost împușcat”, a declarat viceprimarul Dan Ghiță.

Autoritățile fac apel la cetățeni să respecte avertizările RO-ALERT și spun că deocamdată, cotele de prevenție la urs solicitate de Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt nu au fost încă aprobate, ceea ce face dificilă rezolvarea problemei:

„Trebuie să înțelegem că apelurile la 112 sunt extrem de importante. De asemenea, este esențial ca oamenii să respecte avertizările RO-ALERT și să conștientizeze limitele legale în care pot acționa autoritățile. Nu putem împușca urșii pe stradă, în zone locuite sau intens circulate, deoarece riscul unor accidente este foarte mare. Legislația în vigoare prevede etape clare de intervenție: alungare, tranchilizare, relocare și abia apoi, dacă există dovezi că animalul este habitual și revine constant în oraș, se poate decide eutanasierea sau împușcarea acestuia.

Din păcate, în acest moment nu există alte soluții eficiente. Cotele de prevenție la urs solicitate de Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt nu au fost încă aprobate, iar Ministerul Mediului, proprietarul de drept al fondului cinegetic, nu vine cu măsuri concrete pentru rezolvarea problemei. Responsabilitatea este transferată către primării, fără instrumente reale și eficiente de intervenție”, a mai declarat viceprimarul Dan Ghiță.

Citește mai departe

Cotidian

Vama Brașov s-ar putea muta. Conducerea instituției a început discuțiile cu Primăria Ghimbav

Direcția Regională Vamală Brașov poartă discuții cu Primăria Ghimbav pentru mutarea sediului vamal în apropierea aeroportului internațional. Decizia este legată de dezvoltarea transportului cargo și de viitoarele conexiuni de autostradă din zonă.

Publicat

in

Vămuirea mărfurilor importate în județul Brașov s-ar putea face la Ghimbav. Conducerea Direcției Regionale Vamale Brașov a început discuțiile în acest sens cu Primăria Ghimbav, în această perioadă căutându-se cel mai potrivit amplasament.

Decizia de a reloca, în viitor, sediul regional al Vămii este motivată de faptul că Vama nu are un sediu suficient de compact la Brașov. Un amplasament luat în calcul pentru sediul regional de vama, la Ghimbav, este un teren din proximitatea aeroportului, după cum a confirmat primarul orașului, Ionel Fliundra.

Atuurile Ghimbavului pentru a fi viitoarea „poartă” de intrare a mărfurilor din județ

Ghimbavul este luat în calcul pentru această în contextul în care orașul pare să devină un nod logistic important pentru transportul de mărfuri, odată cu operaționalizarea Aeroportului Internațional Brașov – Ghimbav. De altfel, reamintim că de curând, AIBG a primit certificarea oficială pentru operarea aeronavelor de tip Boeing 747, unul dintre modelele cele mai cunoscute de transport aerian, inclusiv pe cargo. În plus, importanța Ghimbavului în ceea ce privește transportul de marfă ar putea crește exponențial, în viitorul apropiat, și în contextul realizării autostrăzilor Brașov – Sibiu, Brașov – Bacău, Ploiești Brașov, drumuri de mare viteză care se vor uni într-un nod rutier ce va fi construit lângă Codlea.

Care sunt atribuțiile Vămii

În prezent, în incinta Aeroportului Internațional Brașov – Ghimbav există un birou vamal de frontieră, unde sunt procesate doar mărfurile transportate pe cale aeriană. Atribuțiile vămii sunt însă mult mai largi și vizează mărfurile venite și pe alte căi, decât cea aeriană.

Autoritatea vamală are o gamă foarte largă de responsabilități în materie de supraveghere și control în ceea ce privește mărfurile importate pe teritoriul vamal al Uniunii Europene. Aceasta colectează taxe vamale, TVA și accize, după caz, pentru mărfurile importate. În plus, verifică mărfurile respective în multe scopuri de natură nefiscală, astfel încât să se asigure că îndeplinesc cerințele UE privind conformitatea produselor, standardelor și normelor alimentare, de sănatate și de mediu, precum și multe altele.

De asemenea, autoritatea verifică dacă mărfurile importate respectă normele privind protecția drepturilor de proprietate intelectuală, controlează importurile de precursori de droguri pentru a preveni deturnarea lor ilegală către producția de droguri, controlează comerțul cu bunuri culturale, comerțul cu specii sălbatice de faună și floră și transporturile de deșeuri, pentru a impiedica exportul și importul ilegal și aplică norme de combatere a fluxurilor de numerar ilicit, care intră sau ies din Uniunea Europeană, ca parte a legislației U.E. privind combaterea spălării banilor.

Citește mai departe

Cotidian

Un fost prefect maghiar al Brașovului, „ultranaționalist român”? AUR a anunțat înscrierea lui în partid, dar a retras postarea prin care a comunicat acest lucru

Fostul prefect și subprefect al județului Brașov, Romer Sandor Mihaly, ar putea face pasul către AUR, după ce un lider local al partidului i-a transmis public un mesaj de bun venit pe Facebook. Postarea a fost ștearsă la scurt timp.

Publicat

in

După ce a plecat de la UDMR și a avut o încercare de relansare a carierei politice în ALDE, fostul prefect și subprefect al Brașovului, Romer Sandor Mihaly pare a avea o nouă încercare politică. Astfel, Dragoș Botorog, coordonator regional la AUR Brașov, a postat public pe Facebook un mesaj prin care i-a urat bun venit în partid fostului subprefect.

După câteva ore însă, reprezentantul AUR a șters postarea de pe Faceboook, care a devenit astfel inaccesibilă publicului larg.

Dacă se confirmă, transferul lui Romer Sandor este unul spectaculos, având în vedere că în AUR, catalogat ca fiind un partid „ultranaționalist” și „extremist”, a racolat în rândurile sale un nume important în trecut în UDMR Brașov.

Romer Sandor a fost prefect al județului Brașov din partea UDMR timp de câteva luni, în perioada 13 martie – 31 decembrie 2014, când a preluat funcția de la Mihai Mohaci (pe atunci la PSD). Anterior, el a fost subprefect al județului. tot funcția de subprefect a ocupat-o și în perioada ianuarie – septembrie 2015.

De asemenea, el a mai fost director al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Brașov.

Citește mai departe

Trending