Deputatul Augustin-Florin Hagiu anunță adoptarea, cu o largă majoritate, a legii care
introduce oficial în legislația din România noțiunea de „resort turistic”. Proiectul inițiat de
Hagiu în 2025, la început de mandat, a fost votat în Camera Deputaților cu 285 de
voturi „pentru” și 0 voturi „împotrivă”, după ce a obținut toate avizele necesare, inclusiv
din partea Consiliul Concurenței, Consiliul Economic și Social și Consiliul Legislativ.
Legea urmează să fie promulgată de Președintele României.

„Este un vot care arată foarte clar că turismul nu are culoare politică. Este un domeniu în care putem construi împreună, dincolo de diferențele politice, pentru a valorifica un potențial economic uriaș al României. Le mulțumesc tuturor colegilor parlamentari care au susținut acest demers”, a declarat Augustin-Florin Hagiu.

Noua lege creează un cadru juridic clar pentru dezvoltarea resorturilor turistice – acele
structuri integrate care oferă servicii complete, de la cazare și restaurante, până la
agrement și wellness. Recunoașterea oficială a acestor structuri permite României să
intre competitiv pe piețele externe cu pachete turistice integrate, la standarde
internaționale, ceea ce poate crește semnificativ atractivitatea țării pentru turiștii străini.

„Până acum, România nu avea o definiție clară pentru resorturi turistice, deși aceste concepte există și funcționează în toată lumea. Prin această lege, facem un pas esențial pentru a putea vinde servicii turistice integrate pe piețele externe și pentru a
atrage turiști care cheltuiesc mai mult și rămân mai mult timp în România”, a subliniat inițiatorul.

Potrivit datelor oficiale ale Institutul Național de Statistică, în anul 2024 aproximativ 2,17
milioane de turiști străini au fost cazați în România, generând cheltuieli totale de circa
1,3 miliarde de euro. Cheltuiala medie este de aproximativ 600 de euro per turist, cele
mai mari sume fiind direcționate către cazare, alimentație, transport și activități turistice.

„Dacă România va reuși, prin dezvoltarea resorturilor turistice reglementate, să atragă anual cel puțin 300.000 de turiști străini în astfel de structuri, vorbim de un impact economic estimat la aproximativ 300 de milioane de euro. Este o oportunitate reală de a echilibra balanța comercială pe zona de servicii turistice și de a genera dezvoltare economică în comunitățile locale”, a precizat Augustin-Florin Hagiu.

Organizația județeană Brașov a Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR) are un nou lider. În cadrul Adunării Generale a Delegaților, desfășurată recent, Varga Nándor a fost ales președinte al organizației pentru următorul mandat.

La funcția de conducere au candidat Varga Nándor și Toró Tamás, după ce Győrfi Tünde-Róza s-a retras din competiție înainte de vot. Din totalul de 216 voturi valabil exprimate, Varga Nándor a obținut 151, ceea ce reprezintă aproximativ 71%, în timp ce contracandidatul său, Toró Tamás, a primit 60 de voturi.

Noul președinte va avea ca principale obiective în perioada următoare consolidarea comunităților maghiare din județul Brașov, revitalizarea organizațiilor locale ale UDMR și întărirea reprezentării politice a maghiarilor la nivel județean.

În cadrul aceleiași adunări, delegații au decis și asupra componenței celorlalte structuri de conducere ale organizației județene. Rezultatele complete ale acestor alegeri interne urmează să fie comunicate de organizație, au anunțat reprezentanții UDMR Brașov.

Consilierii locali brașoveni au avut multă treabă anul trecut… Au participat la 18 ședințe de plen, au dezbătut și votat 1.143 hotărâri, au participat la ședințele consiliilor de administrație din școli, la ședințele adunărilor generale ale firmelor din subordinea municipalității, au mers în deplasări sau au avut discuții cu cetățenii.

Mai puțin de jumătate dintre cei 26 de membri ai Consiliului Local Brașov și-au rezumat munca lor de aleși în rapoarte de activitate, pe care le-au publicat pe site-ul Primăriei Brașov. Fiecare a elaborat aceste documente așa cum a putut, dar prin faptul că au redactat aceste rapoarte au demonstrat respect față de alegători. Ceilalți, probabil că nu au avut timp, energie sau dispoziția necesară pentru acest lucru.

Astfel, conform datelor disponibile pe site-ul Primăriei Brașov, 11 aleși și-au publicat rapoartele de activitate pe anul 2025:

• Horațiu Balasz (USR);
• Sorin Bâscă (PSD);
• Alexandru Cențiu (USR);
• Alexandra Crivineanu (PSD);
• Ilinca Ghiza (USR);
• Vasile Mezdrea (PNL);
• Beatrice Moraru (USR);
• George Boroda (USR, consilier local din februarie 2025);
• Alexandru Gheorghe (USR);
• Sebastian Ichim (USR);
• Sebastian Lupu (USR).
  

Ceilalți 15 consilieri locali, inclusiv cei doi viceprimari ai municipiului, nu au rapoarte de activitate publicate pe site-ul Primăriei Brașov:

• Lucian Patrașcu (PSD, viceprimar);
• Dan Ghiță (PNL, viceprimar);
• Raluca Stancu (PSD);
• Adrian Codreanu (PNL),
• Ciprian Chiricheș (PNL);
• Anton Cătălin (PNL);
• Ioana Henegar (PSD);
• Pamela Diaconu (PNL);
• Sîngeap Petru (PNL, consilier local din decembrie 2025);
• Cristina Timariu (PNL);
• Olivia Grigoriu (FDGR, aliat cu USR);
• Marius Neculăescu (PMP);
• Ciprian Iftime (USR);
• Constantin Dimitrescu (AUR);
• Gheorghe Cojocaru (AUR).

Ce au raportat aleșii

Cei 11 consilieri care și-au publicat rapoartele de activitate au trecut în aceste documente comisiile de specialitate din care fac parte. De asemenea, au amintit că au fost activi în ședințele de plen și în cele ale comisiilor, au amintit de interpelările depuse, au precizat că au participat la ședințele consiliilor de administrație din școli sau la adunările generale ale agenților economici aflați în subordinea municipalității brașovene. Totodată, au ținut să precizeze că au avut numeroase întâlniri cu cetățenii și că au încercat să rezolve problemele ridicate de aceștia.

Totodată, fiecare dintre consilieri a încercat să scoată în evidență punctele forte, un domeniu, proiect sau inițiativă „de suflet”.

De exemplu, Alexandra Crivineanu (PSD) a amintit că anul trecut a fost președinte de ședință și că a asigurat desfășurarea dezbaterilor din Consiliul Local Brașov „în condiții de legalitate, eficiență și dialog constructiv”.

Ilinca Ghiza (USR) a ținut să menționeze că este la primul mandat de consilier local și a spus că a încercat să fie „vocea tinerilor”. Colegul ei de partid, Alexandru Gheorghe, a menționat în raport faptul că a atacat în instanță mai multe hotărâri de Consiliu Local.

Alți consilieri locali, cum au fost Beatrice Moraru și Sebastian Ichim, pe lângă „informațiile standard” (activitatea în ședințele de plen și ale comisiilor de specialitate) au enumerat în raportul de activitate și lista de probleme preluate de cetățeni, pe care au încercat să le rezolve, inclusiv prin interpelările din ședințele de plen.

Nu în ultimul rând, fiecare consilier a încercat să se remarce prin designul raportului (unii au publicat documente multicolore, cu poze), dar și prin discurs.