Ramai la curent!

Politica

Top 10 al celor mai vizibili miniștri din Guvernul Ciucă. Urcare spectaculoasă pentru ministrul Muncii. Şi miniştrii Virgil Popescu şi Petre Daea câştigă câteva poziţii

Publicat

in

Premierul Nicolae Ciucă, ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila, ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu şi cel al Transporturilor Sorin Grindeanu se menţin pe primele locuri în topul vizibilităţii şi în luna august. Ministrul Muncii Marius Budăi, pe locul 16 în iulie, urcă spectaculos pe locul al şaselea, alţi miniştri care urcă în top fiind cel al Energiei, Virgil Popescu, şi cel al Agriculturii, Petre Daea, în timp ce titularii de la Finanţe, Externe şi Mediu pierd câteva poziţii, conform Barometrului vizibilităţii miniştrilor, o analiză realizată de News.ro şi de Agenţia de monitorizare Klarmedia, pe baza monitorizării presei scrise şi online.

  1. Prim-ministrul Nicolae Ciucă are 18.369 de menţiuni în presa scrisă şi online, în contextul declaraţiilor din mai multe şedinţe de Guvern în care a solicitat Consiliului Concurenţei să verifice evoluţia preţului la energie, a făcut precizări referitoare la gradul de umplere a depozitelor de gaze, a comentat aprobarea legilor justiţiei în Guvern, exprimându-şi speranţa că MCV va fi ridicat şi că vom intra în Schengen, a făcut afirmaţii referitoare la remaniere şi a comentat pe tema propunerii PSD de mărire a salariilor şi pensiilor de la 1 ianuarie.
  2. Pe poziţia a doua în top, cu peste 7.600 de menţiuni, se află ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila, al cărui vârf de vizibilitate este dat în principal de declaraţia prin care a îndemnat toate persoanele cu vârsta de până la 40 de ani să se prezinte cât mai repede la medicul de familie de la care trebuie să primească prescripţia pentru iodura de potasiu, ceea ce a creat panică, dar a generat şi critici din partea adversarilor politici şi a necesitat noi precizări din partea sa. De asemenea, vizibilitatea ministrului a fost dată şi de  afirmaţiile privind finanţarea Spitalului Regional de Urgenţă Craiova, evoluţia cazurilor de COVID, dar şi de anunţul potrivit căruia sezonul gripal ar putea fi unul mai serios anul acesta.
  3. Locul al treilea în top îi revine ministrului Educaţiei Sorin Cîmpeanu, care a a avut cele mai multe menţiuni în contextul evaluării stadiului în care se află şcolile în perspectiva începerii anului şcolar, al precizărilor referitoare la admiterea la liceu, la plagiate şi la învăţământul universitar, dar şi al discuţiilor generate de remarcile sale referitoare la şcolile cu toaleta în curte.
  4. Cîmpeanu este urmat de ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu, cu peste 5.000 de apariţii în presa scrisă şi online, cele mai multe fiind înregistrate odată cu semnarea de către CNAIR a contractului pentru proiectarea şi execuţia lotului 3, Cornetu-Tigveni, din Autostrada Sibiu-Piteşti, dar şi cu anunţul privind începerea licitaţiei pentru proiectarea şi execuţia a trei loturi din autostrada Sibiu-Făgăraş. Ministrul Transporturilor a mai avut şi o conferinţă de presă în care s-a referit la situaţia Metrorex, precum şi la opţiunile în cazul eliminării taxei de pod de la Cernavodă.
  5. Ministrul Energiei Virgil Popescu, şi el cu peste 5.000 de menţiuni, este pe poziţia a cincea, după ce în iulie a fost pe locul 8, vizibilitatea fiindu-i dată de declaraţiile referitoare la gradul de umplere al depozitelor de gaze naturale, anunţul privind iniţierea unei moţiuni simple împotriva sa de către USR, afirmaţiile privind valoarea copmpensaţiilor pentru facturile la energie, preţul facturilor la energie electrică şi gaze, de comentariile sale privind o eventuală remaniere.
  6. Următorul în top este ministrul Muncii, Marius Budăi, în urcare de pe locul 16 în luna iulie, în principal datorită numeroaselor declaraţii referitoare la creşterea salariului minim şi a pensiilor de la 1 ianuarie.
  7. Ministrul Agriculturii Petre Daea trece de pe locul 11 în luna iulie pe locul 7 în top după ce a făcut mai multe declaraţii privind recoltele afectate de secetă, cantitatea de grâu recoltată, dar şi după ce a apărat preţurile cerute de cultivatorii de legume.  „Eu la legume am un preţ al respectului. Petre Daea se opreşte acolo unde vine un legumicultor şi se duce la el. Îi spun, nu alege, că ştiu cum se fac, cu câtă greutate. Cât îmi cere, atât îi dau. Ştiţi de ce? Pentru că e o muncă extraordinară”, a afirmat ministrul.
  8. Locul 8 revine ministrului Familiei Gabriela Firea, care urcă o poziţie faţă de luna iulie, cu 2.844 de menţiuni, în contextul disputei cu primarul Capitalei Nicuşor Dan pe tema reparaţiilor şi mentenanţei la acoperişul Arenei Naţionale, dar şi al discuţiilor privind candidatura sa la prezidenţiale.
  9. Cu un număr de menţiuni cuprins între 2.251 şi 2.033, sunt ministrul Mediului Tanczos Barna, ministrul Fondurilor Europene Marcel Boloş şi ministrul Apărării, Vasile Dîncu.

Pe următoarele poziţii, având între 1.967 şi 1.044 de apariţii în presa scrisă şi online, se află ministrul Finanţelor Adrian Câciu, ministrul de Externe Bogdan Aurescu, vicepremierul Kelemen Hunor, ministrul de Interne Lucian Bode, ministrul Dezvoltării Attila Cseke, ministrul Sportului Eduard Novak, ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu şi ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja.

Pe ultimele locuri, cu sub 1.000 de menţiuni, sunt, în ordine,  ministrul Turismului Daniel Cadariu,  ministrul Economiei Florin Spătaru şi ministrul Culturii – Lucian Romaşcanu.

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Politica

Subprefectul județului Brașov și-a înaintat demisia, pe fondul moțiunii PSD împotriva Guvernului Bolojan

Subprefectul Brașovului, Lucian Mija, a demisionat din funcție, în contextul deciziei PSD de a-și retrage oamenii din structurile guvernamentale, pe fondul moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan.

Publicat

in

Subprefectul județului Brașov, Lucian Mija, și-a înaintat demisia din funcție, după ce conducerea centrală a PSD a cerut tuturor prefecților, subprefecților și secretarilor de stat să facă acest lucru, în contextul pregătirii moțiunii de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Informația a fost confirmată de purtătorul de cuvânt al Instituției Prefectului.

Lucian Mija a preluat funcția de subprefect în martie 2025, înlocuind-o atunci pe Ariana Bucur, care a devenit deputat în Parlamentul României. Mija, fost administrator public al municipiului Făgăraș este de profesie jurist și a lucrat mulți ani în mediul privat, ca antreprenor.

Ceilalți doi reprezentanți ai Guvernului în județul Brașov, respectiv prefectul Cătălin Văsii, susținut de PNL și subprefectul Ambrus Izabella Ambrus, susținută de UDMR, rămân deocamdată în funcție.

Reamintim că Partidul Social Democrat le-a solicitat tuturor prefecților și subprefecților susținuți de partid să facă un pas în spate. Măsura are loc într-un moment sensibil, în care PSD a depus, alături de Alianța pentru Unirea Românilor, o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, astfel că decizia poate interpretată ca parte a unei repoziționări politice mai ample, care implică retragerea reprezentanților PSD din funcțiile guvernamentale din teritoriu, în paralel cu ofensiva parlamentară împotriva Executivului.

Citește mai departe

Politica

Prima demisie din PSD după alianța cu AUR: „Nu pot gira normalizarea extremismului”

Senatoarea Victoria Stoiciu demisionează din PSD după ce a refuzat să semneze moțiunea de cenzură susținută alături de AUR împotriva Guvernului Bolojan.

Publicat

in

Prima fisură majoră apare în interiorul Partidul Social Democrat (PSD) după anunțata colaborare parlamentară cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), pentru depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan.

UPDATE Ora 13.00

Șeful PSD Vaslui, deputatul Adrian Solomon, i-a cerut senatoarei Victoria Stoiciu să își înainteze demisia și din Parlament, după ce a anunțat că părăsește partidul condus de Sorin Grindeanu:

„Am aflat, de pe Facebook, că doamna Victoria Stoiciu are principii și linii roșii peste care nu poate trece! Atunci, să nu uite că a fost aleasă pe LISTA PSD în județul Vaslui! Prin urmare, ocupă un loc pe care cetățenii vasluieni au votat un membru PSD! (…)„În acest caz nu poate fi decât o soluție pentru ca distinsa doamnă să rămână cu onoarea neștirbită: DEMISIA din Senat! PS: Repede, până nu oxidează principiile!!!”, a mai scris social-democratul”, a scris Solomon într-un mesaj difuzat de filială PSD din Vaslui.

Victoria Stoiciu a anunțat că nu-și va da demisia din Senat

O solicitare similiară a făcut și șeful PSD, Sorin Grindeanu. Contactată de HotNews, Stoiciu a declarat că nu își va da demisia din Parlament:

„România are nevoie de social-democrație. Și eu am rămas singura social-democrată asumată în Parlament”, a declarat senatoarea pentru HotNews.

Știre inițială:

Senatoarea Victoria Stoiciu și-a anunțat oficial demisia din partid, printr-o postarea de contul său de Facebook, devenind primul parlamentar social-democrat care face acest pas după declanșarea crizei politice.

Decizia vine la scurt timp după ce aceasta a refuzat să semneze moțiunea de cenzură, invocând o ruptură profundă între propriile convingeri și direcția actuală a PSD. Într-un mesaj public, Stoiciu a criticat dur orice formă de colaborare cu forțele pe care le consideră extremiste, avertizând asupra riscului „normalizării fascismului” în viața politică.

„Astăzi mi-am înaintat oficial demisia din Partidul Social Democrat. Decizia vine ca un pas firesc după ce ieri am refuzat să semnez moțiunea de cenzură, marcând momentul în care viziunea mea și direcția actuală a partidului au intrat pe contrasens total.

Consider că este nevoie de un cordon sanitar absolut care să mențină forțele extremiste în izolare politică totală. Orice încălcare a acestui principiu nu reprezintă doar o eroare tactică, ci o normalizare a fascismului. Pas cu pas, până când monstrul va fi prea mare ca să îl răpunem”, spune senatoarea PSD.

Fosta senatoare PSD a subliniat necesitatea unui „cordon sanitar” în jurul partidelor extremiste, argumentând că istoria a demonstrat consecințele grave ale compromisurilor politice făcute în astfel de contexte. Ea a făcut trimitere la perioada interbelică și la lecțiile asumate de partidele social-democrate occidentale.

„Istoria este cel mai bun profesor. Ascensiunea fascismului în perioada interbelică nu s-a produs subit. A fost rezultatul unor concesii repetate făcute de forțele democratice, care au sacrificat viitorul pentru calcule politice mici și rațiuni de moment. De ce credeți că social-democrații germani păstrează cu sfințenie acest cordon sanitar în raport cu extremiștii lor? Pentru că se uită înapoi în istorie. Și nu vor să o repete. Nu pot și nu voi gira niciodată normalizarea fascismului. Este o linie roșie peste care nu se poate trece”, a încheiat Victoria Stoiciu, care, în final, le-a mulțumit colegilor din PSD pentru susținerea inițiativelor sale legislative de până acum.

Reamintim că PSD şi AUR au decis să depună o moţiune de cenzură comună împotriva Guvernului Ilie Bolojan. Petrişor Peiu (AUR) şi Marian Neacşu (PSD) au declarat, luni, că până la acest moment, nu s-a discutat „absolut nimic” despre o viitoare guvernare, precizând că, „din câte cunosc” ei, nici liderii lor nu au făcut un demers în acest sens, scrie News.ro.

Citește mai departe

Politica

PSD și AUR au depus împreună o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan

Publicat

in

PSD şi AUR au decis să depună o moţiune de cenzură comună împotriva Guvernului Ilie Bolojan. Petrişor Peiu (AUR) şi Marian Neacşu (PSD) au declarat, luni, că până la acest moment, nu s-a discutat „absolut nimic” despre o viitoare guvernare, precizând că, „din câte cunosc” ei, nici liderii lor nu au făcut un demers în acest sens, scrie News.ro.

„În urma mai multor discuţii între conducerile partidelor noastre s-a decis ca eu şi domnul Perişor Peiu (n. red. liderul senatorilor AUR) să ne ocupăm de partea tehnică a unei moţiuni de cenzură comune. Este un lucru exclusiv tehnic. Abordarea politică va fi probabil explicitată în cursul acestei zile, de către preşedinţii de partide. Aşa cum cunoaşteţi, noi avem la ora 14.00 un BPN în care se va lua decizia finală”, a declarat social-democratul Marian Neacşu, fost vicepremier în Guvernul lui Ilie Bolojan.

Pentru ca moțiunea de cenzură împotriva lui Ilie Bolojan să treacă, iar Executivul să fie demis, este nevoie de o majoritate de 233 de voturi – din totalul de 463 de parlamentari.

În momentul de față, PSD și AUR au împreună 219 voturi.

PSD are 129 de senatori și deputați, iar AUR are 90. Cele două partide mai au nevoie de 14 voturi pentru a trece moțiunea de cenzură. Totuși, cu celelalte partide din opoziție (S.O.S. România, POT și PACE), PSD-AUR mai pot strânge încă 41 de voturi. Asta ar duce la un total de 260 de parlamentari.

22 de voturi le mai au și parlamentarii neafiliați, plecați din POT și SOS.

Câți parlamentari are fiecare partid în Parlamentul României: 

PSD – 129 de deputați și senatori;
AUR – 90;
PNL – 73;
USR – 59;
UDMR – 32;
Minorități – 17 deputați;
SOS România – 15 deputați;
POT – 14 deputați;
PACE Întâi România – 12 senatori;
Neafiliați – 22.

În cazul în care Ilie Bolojan nu trece de votul Parlamentului, el rămâne interimar, în timp ce încep negocierile pentru a forma o nouă majoritate.

Citește mai departe

Trending